Armâńi

Di Wikipedia, Entsiclopedia liberã
(yinitâ di la Makedonji (Armãnji))
Ansari la: navigatsia, câftari

Armãńili (icã Ellino-Latinili, Rãmeńili, Vlaho-Machedońili, Vlahili) suntu oaminili (bãrbats icã muľari) di-unã mileti tsi bãneadzã tu Balcani (shi dipuni dit dauãli populi, atsel trac sh-atsel roman, dupã tsi Trachia fu azvimtã sh-acãtsatã aoa sh-ma nsus di 2000 di anj di miletea romanã).

Dziua Miletiei : 25 di Martsu - Ellada

Hlambura laolui Armãnu

Poezie armãneascã tu Machedonia

Ini oara anda laolu a nostu vash aflã isihia...
Sh tuts diadun s'amintãmu anamea sh tinjia...
Mash ti prosuplu ali vruta noastã "Machedonia"...

Cãtse Armãnji ?[alâxire | modificare sursă]

Grammatica armãnã
Pi Terra mash laolu Armãńu/Rãmeńu iutsido bãneadzã, ari Dikiul tas hibã numãsitu Vlaho-Machedonu.
Mihail Boiagi
Constantin Ucuta

Limba Armãnã (icã "Vlaho-Machedonã")[alâxire | modificare sursă]

Limba-armãneascã
Mariana Bara
  • Yramiolu Armãnu (icã "Vlaho-Machedonu")

Naima multsãi armãńi di adzã anyrãpsescu cu yramiolu elinu. Un numir cama njicu anyrãpseashti cu yramiolu latinu.

  • Yrami elini (Ελλενικο αλφαβετο):

Αα Alpha, Ββ Beta, Γγ Gamma, Δδ Delta, Εε Epsilon, Ζζ Zeta, Ηη Eta, Θθ Theta, Ιι Iota, Κκ Kappa, Λλ Lambda, Μμ Mu, Νν Nu, Ξξ Xi, Οο Omicron, Ππ Pi, Ρρ Rho Σσς Sigma, Ττ Tau, Υυ Upsilon, Φφ Phi, Χχ Chi, Ψψ Psi, Ωω Omega.

  • Yrami latini: a, ã, b, c (ch), d (dh, dz), e, f, g (gh), h, i, j, k, l (lj), m, n (nj), o, p, r, s (sh), t (th, ts), u, v, w, x, y, z.

Laolu Armãnu mutritu di ahnanghea[alâxire | modificare sursă]

  • Armãńi/Rãmeńi icã Vlaho-Machedońi (alti numi griti di xeni: Aromâni, Elino-Vlahi, Machedo-Rãmeńi, Macedo-Români, Tsintsari, Tsobani, Vlahi, Vlashi, Vlasi...) suntu unu popul tsi bãneadzã tu Gãrtsia, Sãrghia, Republica Machedonia, Arbinishia, Vurgaria shi Romãnia. Numirlu a loru easte luyursitu cama di 100,000[1]. U asburãscu Limba armãneascã ca "limbã di mamã", ma ahorghea di aiestã shi limbili a miletsloru natsionali namisa di cari bãneadzã.

Zãrtsinã[alâxire | modificare sursă]

Adzã s'luyurseashti cã strãpãńi a loru suntu vecli trachiańi tsi bãna tu Balcanlu tutu, tu Machedonia ditu Zãmani, Epiru, Tesalia, Tracia, Pindu.

Istoria di dialihea[alâxire | modificare sursă]

Veclea Amirãrie romanã tu Balcanlu, zãrtsinã a Armãńiloru
Istoria laolui Armãnu
Ndauã luyurii di simasie
  • Laolu Makedo-Armãnu (idghiul iasti) bãneadzã di cama di 2000 di anji.[2]
  • Limba Makedonã i Armãnã (idghea iasti) u asburãscu pãpãnji a noshtsã di cama di 2000 di anji.
  • Limba asburatã di ashi numãsitslj "vlahi", "elino-vlahi", "tsintsari", "macedono-romãnji", "vlasi" i alti ahtãri chirãturi di pãrnoanji, iasti idghea limbã tsi s'asbura tu Makedonia ditu Zãmani alu Aristotel, Filip ali Makedonia sh Alexandru Marli.
  • Armãnji bãneadzã tu Balkanu di daima.
  • Armãnji / "Vlahi" furã unu mari andrupãmintu ti culturã, ti ashkeri sh ti pãradz ti vãsãliili balkanitsi muderni.
Pistea ti Makedonji

Culturã[alâxire | modificare sursă]

Imnul Makedonu (Armãnu) di pãn tora

Pãrinteasca dimãndari
Nã sprigiurã cu focu mari
Frats di dadã shi di tatã
Noi, Armãnji di eta toatã.
Di sum plocile di murmintsã
Grescu a noshci bunj pãrintsã:
Nathimats mãri s'aibã ãn casã
Cai di limba lui s'alasã
Cai sh alasã limba lui
Slu ardã pira focului
Si s'dirinã yiu pri loc
Sãi si frigã limba ãn focu.
Nãs ãn vatra-lj pãrinteascã
Pi fumealjã snu sh'hãrseascã
Di fumelãi curunji snu bashi
Njic ãn leagãn snu ãnfashe.
Cai fudzi di a lui mumã
Shi dit pãrinteascã-lj numã
Fugã'i doara Domnului
Shi dultseamea somnului!

Imnul Armãnu di aua sh ninti

....................................
....................................
....................................
....................................
....................................
....................................
....................................

Catastisea Armãńiloru tu chirolu di adzã[alâxire | modificare sursă]

  • Cu harea-a loru di prots evropeanji, Armãńi furã daima unu liantu anamisa di miletsli cu cari bãnarã, lucrãnda trã amintarea shi developarea a craturiloru natsionali balcanitsi.
  • Putemu s-dzãtsemu cã isturia modernã a Armãńiloru easti isturia a craturiloru natsionali tu cari suntu bãnãtori loiali, tinjisits, ashi cumu furã di daima.

Pricunushceari

  • Tu Republica Ex-Iugoslavã ali Machedonia, dzua di 23 Maiu iasti anyrãpsitã oficialu tu Constitutilj. Pãnã adzã nãsã easte singurlu crat tsi lj pricunuscu Armãnji ca Popul Constitutiv (cu numa di Vlahi- ti furnjia cã taha nãshi -populu Slavu- suntu "makedonji" sh asburãscu limba "makedonã").
  • Armãnji di iutsido u iurtusescu Dzua Isnafiei pi 23 Maiu, dzuua cãndu sultanlu Abdul Hamid II

lj-pricunuscu Armãnji ("Vlahlj") ca popul/milete ahoryea cu tuti dikiutili (andrepturi) tsi lã si pricad tu Balcanu.

Consillu Machedonu/Armãnu cu scamnul Moscopoli

Scamnul a Consillui s-aleapsi Muscopolea, locu simbolu di isturilj armãńasca sh-evropeanã.

  • Ma-nsusu di tuti, CA ari ca scupo s-amintã pricãnushtearea Armãńiloru, tu cathi cratu ditu Balcani, ca populu ahoryea, reghionalu, cari zburashti unã limbã neo-latina di pisti 2000 di anji shi cari sh-tsãnu adetsli di njilji di anji, ditu Makedonia ditu Zãmani shi pãnã adzã.
  • Consillu Armãńiloru easti atselu organismu armãnescu cari va s-hibã boatsea a sutsatilor cari suntu membri tu elu, la organismi reghionali, natsionali (di cratu) shi internatsionali.
  • Consillu Armãńiloru cãftã tu anlu 2009 statutlu di organismu consultativu (Participatory Status) la Consillu ali Evropã shi la alti organismi evropeani icã mundiali cari da giueapi tu dumenea dikiutiloru (rights) a omlui shi a minoritãtsloru natsionali.
Gãrtsia (Greece/Elada)
Arbinishia (Albania)
Republica Machedonia
  • Tu Vãsãlia Makedonia di adzã, naima multsãi bãnãtori suntu vãryarlj, dupu nãshi arbineshlj sh dapoa miletea makedonã/armãnã. Nanaparti di aiesti treili, bãneadzã sh alti milets.
  • Limba ofitsialã di cratu iasti limba vãryãreascã numãsitã nica "makedonicheascã".
  • „ostatotsi od Anticikite Makedontsi se vlasite”

Tu Manualu di isturilj ti clasa 6-a iasti anyrãpsitu cã Alexandru Marli irra vlahu (armãnlu di adzã); aiesta vas dzãcã cã Academia Vãryãreascã i pricãnãscu ofitsialu pi Armãnji ca clirunonji a Makedonjiloru ditu Zãmani.

  • Ti prota oarã limba armãńascã s-adrã limba ofitsialã tu cãsãbãlu Crushuva, Republica ali Machedonia cu detsizia-a Consiliumlu a Comunãljei Crushuva. Nãsã idhyia ashi irra cãftatã s-hibã pricunuscutã shi tu Comunile Bituli shi Shtip iu are cama multsã Armãnji, alla aiestã luyurii nica nu s-apruche.
Vurgaria (Bulgaria)
Sãrghia (Serbia)
România (Romania)
  • Tu chirolu ditu soni s-bãgã timeljlu ali Fara Machedo-Armãnã ditu Romãnia tsi cilãstãseashti ca armãnji s-hibã pricãnãscuts ca popul ahorghea tsi sh-ari zãrtsina tu Makedonia ditu Zãmani alu Olimpia sh Filip Makedon.
Xeani (Diaspora)

Noturi[alâxire | modificare sursă]

  1. Minoritãtsli ali Evropa
  2. Branislav Stefanoski - Alu Dabigia: "Short descriptive history about the origin of the Arm'n-Macedonians; From pre-history to the colonization of Dacia" Casa Gramosta, Tetovo, Macedonia, 2005. ISBN 9989-9985-3-1

Izvuri di Nuntru[alâxire | modificare sursă]

Izvuri di Nafoarã[alâxire | modificare sursă]

0 - Evropa (Europe)

1 - Gãrtsia (Ellada)[alâxire | modificare sursă]

2 - Arbinishia (Albania)[alâxire | modificare sursă]

3 - Republica Machedonia (Republic of Macedonia)[alâxire | modificare sursă]

4 - Vãryãria (Bulgaria)[alâxire | modificare sursă]

5 - Sãrbia (Serbia)[alâxire | modificare sursă]

6 - Romãnia (Romania)[alâxire | modificare sursă]

7 - Xeani (Diaspora)[alâxire | modificare sursă]

Alti[alâxire | modificare sursă]

Biblioyrathilj[alâxire | modificare sursă]

Vedz shi[alâxire | modificare sursă]