Mihail Boiagi

Di Wikipedia, Entsiclopedia liberã
Jump to navigation Jump to search
MakedonArman Grammar.jpg
  • Yramaticâ Armânâ i Makedono-Vlahâ
  • ΓΡΑΜΜΑΤΙΚΗ ΡΩΜΑΝΙΚΗ ΗΤΟΙ ΜΑΚΕΔΟΝΟΒΛΑΧΙΚΗ
  • ROMANISCHE ODER MACEDONOWLACHISCHE SPRACHLEHRE
  • „ΓΡΑΜΜΑΤΙΚΗ ΡΩΜΑΝΙΚΗ ΗΤΟΙ ΜΑΚΕΔΟΝΟΒΛΑΧΙΚΗ, ΣΧΕΔΙΑΣΘΕΙΣΑ ΚΑΙ ΠΡΩΤΟΝ ΕΙΣ ΦΩΣ ΆΧΘΕΙΣΑ ΥΠΟ ΜΙΧΑΗΛ Γ. ΜΠΟΪΑΤΖΗ, ΔΙΔΑΣΚΑΛΟΥ ΤΗΣ ΕΝΤΑΥΘΑ ΑΠΛΟΕΛΛΗΝΗΚΗΣ ΣΧΟΛΗΣ”



Identitetu[alâxire | modificare sursă]

Mihail G. Boiagi easti unlu di protslji gramaticeanji tu Balcanu.

  • Nu-avemu multi hâbãri trâ bana alu Boiagi. Shtimu câ s-amintã Budapesta, la 1780 shi eara ditu unâ fumealje di Armânji ditu Arbinishie. Cându tipusi Gramatica eara profesoru la Sculia natsionalâ a bâsearicâljei gârtseshtsâ di Viena shi-armasi aoa shi dupu tsi fu excomunicatu. S pari câ muri la 1828. Patriarhulu tu unâ enciclicâ nu afurisea mashi Boiagi ma shi tuts atselji tsi pistipsea zboarâli a "unui ereticu tsi s muta contra a limbâljei tu cari azburâ shi azburashti Dumnidzá"(greaca -s.n.).
  • La 1813 tipusi Viena "Gramatiki Romaniki icâ Makedonovlahiki" shi pi ghermanâ "Romanische oder Makedonowlachische Sprachlehre".
  • Lipseashti s-dânâsimu niheamâ la aestu titlu tsi fu apridusu daima cu sinferu "politicu". Boiagi dzâtsi "romaniki" pi gârtseashti shi "romanische" (nu "rumänische"- va s-dzâcâ "românu", cumu fu apridusu) pi ghermanâ. Trâ Boiagi aesti numi va s-dzâcâ: "armânji" shi "romanu"(di la Roma!).

Easti unâ mari dheafurauâ anamisa di zboarâli ghermani "romanisch" ("romanu" di la Roma) shi "rumänisch" ("Român" di la România, zboru intratu amânatu tu lingvisticâ/filologie, unâ oarâ cu amintarea a cratlui natsionalu România).

  • Tuts anvitsatslji ghermanji cându azburârâ di Armânji, dzâsirâ "mazedoromanisch"(macedo-roman shi nu mazedorumänisch"/ macedo-românu, cumu s-apridusi tu România) icâ "Aromunen", (vedz G.Weigand) shi nu "Arumänen" (Aromâni).
  • Ti atsea dzâtsemu câ nu easti ndreaptâ apridutsearea tsi s featsi a titlului a Gramiticâljei alu Boiagi: "Gramatica Românã sau Macedo-românã"(??), tipusitâ di Pericle Papahagi, la 1915.

Nai ma-ndreapta apridutseari a titlului easti atsea ditu editsiunea tipusitâ Freiburg, di Prof.Vasili Barba, la 1988: "Gramatica armânâ icâ macedonovlahâ".

  • Shi Matilda Caragiu-Mariotseanu tu zborlu a ljei la aestâ editsiuni dzâtsi: "Gramatica alu Boiagi nu easti unâ Gramaticâ românã icâ macedo-românã cumu u interpretã Pericle Papahagi ma easti Gramatica armânâ icâ Macedono-vlahâ, ashi cumu lj dzâsi Boiagi, cu multâ diki shi intuitsiuni di omu anvitsatu".
  • Easti prota Gramaticâ shtiintsificâ anyrâpsitâ cu yrami latini tsi s-ari adratâ trâ limba di dadâ a Armânjiloru. Tu idyiulu zboru Matilda Caragiu-Mariotseanu dzâtsi: "Armâna alu Boiagi easti limba tsi u zbura pârintsâlji a lui câtâ anjilji 1750, tu pãrtsâli a Moscopolei; easti limba a inscriptsiljei alu Nectarie Târpu (1731); limba alu Th.A. Cavalioti, Daniil Moscopoleanlu shi-alu C-tin Ucuta. Limba alu Boiagi shi, ma multu, a Textiloru - easti curatu armâneascâ."
  • Gramatica alu Boiagi easti anyrâpsitâ trâ Armânjilji ditu Balcanu - iu limba greacâ eara atsea di sculie shi tr-atselji ditu Avstro-Ungarie. Tr-atsea easti anyrâpsitâ tu doauâ limbi, easti bilingvâ: tuti regulili(normili) di-anyrâpseari, azburari,congiugari, suntu dati tu greacâ shi ghermanâ.

Ghini dzâtsi Matilda Caragiu: "Gramatica alu Boiagi easti actulu di oficialidzari a unâi limbi a unui populu evropeanu, cari nu easti nitsi arbinisheascâ, nitsi gârtseascâ, nitsi sârbeascâ, nitsi nturtseascâ - unâ limbâ cari easti altutsiva, anamisa di-alanti limbi balcanitsi".

  • Gramatica alu Boiagi ari unu Protuzboru (Vorrede) tsi easti nai ma di simasii documentu trâ dishtiptarea noastâ ca populu cu identitati ahoryea, unu populu cu limba lui shi tsi ari-ndreptu sâ shi-u aveaglje shi s-u lucreadzâ: "Itsido limbâ easti unâ damcâ (amprentâ) a spiritlui uminescu. Cu câtu ma multi limbi ari nvitsatâ omlu, ahântu ma multi cãljiuri va si-nveatsâ s-dishcljidâ spiritlu-a lui. Tr-atsea ninga di la Ennius s-tsâni zborlu aestu vecljiu: Quot linguas calles, tot homines vales" icâ "Hotentots s-eara vlahilji shi tutu va lâ armânea-ndreptulu shi câshtiga sâ si cultivâ tu limba loru, calea atsea ma buna di tuti."
  • Boiagi easti unu mari patriotu armânu ma shi unu mari umanistu atsilui chiro. S-nu-agârshimu câ tu Avstro-Ungarie bâna mãri comunitãts armâneshtsâ (Viena, Budapesta; Mishkoltz) shi Boiagi vrea tra s-lj-agiutâ s-nu shi-agârsheascâ limba di dadâ.
  • Protluzboru alu Boiagi easti ca unâ "Dimândari" modernâ, "avant la lettre" a "Dimândariljei 1333", unâ câftari câtâ lumea evropeanâ, câtâ fratslji di limbâ latinâ, tra s-agiutâ s-nu chearâ njica loru sorâ latinâ, armâna: "Limbili surãri tsi li dzâshu ma ninti (italiana, franceza shi spaniola) eara, tu ahurhitâ tutu ashi i ninga cama multu fârâ agiutoru shi oarfâni, cumu s-veadi dupâ vecljili cãrtsâ a loru shi cu tuti aesti, trâ urnechi, limba italianâ easti adzâ limba gheneralâ a cânticlui tu tutâ Evropa, a s-hibâ câ tu locurili-atseali sâ zburashti shi s-anyrâpseashti ghermana, engleza, franceza!"...
  • "Tr-atsea a Armânlui nu ari trâ tse si-lj hibâ arshini di limba a lui, din contra el va si-aduchiascâ pirifanu cu ea, sh-cându elu va-shi mushuteadzâ, va-shi cultivâ duhlu, limba va-lj calcâ torlu, tra s-dzâcu ashi, cu harauâ, cumtse s-hibâ ma cu harauâ ca multi alti limbi."

Gramatica ari tu soni texti tsi suntu orighinali shi suntu protili texti litirari ditu litiratura armâneascâ. Suntu Fabuli, Pârvulii shi Isturii anyrâpsiti cu multâ hazi shi cu hari. Suntu texti anyrâpsiti di unu omu anvitsatu câ va s-aflãmu multi maximi (zboarâ mintimeni) latini, gârtseshtsâ shi ditu alti culturi.

Izvuri di Nuntru[alâxire | modificare sursă]

Izvuri di Nafoarã[alâxire | modificare sursă]

Alti[alâxire | modificare sursă]

Biblioyrathilj[alâxire | modificare sursă]

  • Nico Popnicola: "Arhadzits armanji tu isturilj".