Mihail Boiagi

Di Wikipedia, Entsiclopedia liberã
MakedonArman Grammar.jpg
  • Yramaticã Armãnã i Makedono-Vlahã
  • ΓΡΑΜΜΑΤΙΚΗ ΡΩΜΑΝΙΚΗ ΗΤΟΙ ΜΑΚΕΔΟΝΟΒΛΑΧΙΚΗ
  • ROMANISCHE ODER MACEDONOWLACHISCHE SPRACHLEHRE
  • „ΓΡΑΜΜΑΤΙΚΗ ΡΩΜΑΝΙΚΗ ΗΤΟΙ ΜΑΚΕΔΟΝΟΒΛΑΧΙΚΗ, ΣΧΕΔΙΑΣΘΕΙΣΑ ΚΑΙ ΠΡΩΤΟΝ ΕΙΣ ΦΩΣ ΆΧΘΕΙΣΑ ΥΠΟ ΜΙΧΑΗΛ Γ. ΜΠΟΪΑΤΖΗ, ΔΙΔΑΣΚΑΛΟΥ ΤΗΣ ΕΝΤΑΥΘΑ ΑΠΛΟΕΛΛΗΝΗΚΗΣ ΣΧΟΛΗΣ”




Mihail G. Boiagi easti unlu di protslji gramaticeanji tu Balcanu.

  • Nu-avemu multi hãbãri trã bana alu Boiagi. Shtimu cã s-amintã Budapesta, la 1780 shi eara ditu unã fumealje di Armãnji ditu Arbinishie. Cãndu tipusi Gramatica eara profesoru la Sculia natsionalã a bãsearicãljei gãrtseshtsã di Viena shi-armasi aoa shi dupu tsi fu excomunicatu. S pari cã muri la 1828. Patriarhulu tu unã enciclicã nu afurisea mashi Boiagi ma shi tuts atselji tsi pistipsea zboarãli a "unui ereticu tsi s muta contra a limbãljei tu cari azburã shi azburashti Dumnidzã"(greaca -s.n.).
  • La 1813 tipusi Viena "Gramatiki Romaniki icã Makedonovlahiki" shi pi ghermanã "Romanische oder Makedonowlachische Sprachlehre".
  • Lipseashti s-dãnãsimu niheamã la aestu titlu tsi fu apridusu daima cu sinferu "politicu". Boiagi dzãtsi "romaniki" pi gãrtseashti shi "romanische" (nu "rumänische"- va s-dzãcã "romãnu", cumu fu apridusu) pi ghermanã. Trã Boiagi aesti numi va s-dzãcã: "armãnji" shi "romanu"(di la Roma!).

Easti unã mari dheafurauã anamisa di zboarãli ghermani "romanisch" ("romanu" di la Roma) shi "rumänisch" ("Romãn" di la Romãnia, zboru intratu amãnatu tu lingvisticã/filologie, unã oarã cu amintarea a cratlui natsionalu Romãnia).

  • Tuts anvitsatslji ghermanji cãndu azburãrã di Armãnji, dzãsirã "mazedoromanisch"(macedo-roman shi nu mazedorumänisch"/ macedo-romãnu, cumu s-apridusi tu Romãnia) icã "Aromunen", (vedz G.Weigand) shi nu "Arumänen" (Aromãni).
  • Ti atsea dzãtsemu cã nu easti ndreaptã apridutsearea tsi s featsi a titlului a Gramiticãljei alu Boiagi: "Gramatica Romãnã sau Macedo-romãnã"(??), tipusitã di Pericle Papahagi, la 1915.

Nai ma-ndreapta apridutseari a titlului easti atsea ditu editsiunea tipusitã Freiburg, di Prof.Vasili Barba, la 1988: "Gramatica armãnã icã macedonovlahâ".

  • Shi Matilda Caragiu-Mariotseanu tu zborlu a ljei la aestã editsiuni dzãtsi: "Gramatica alu Boiagi nu easti unã Gramaticã romãnã icã macedo-romãnã cumu u interpretã Pericle Papahagi ma easti Gramatica armãnã icã Macedono-vlahã, ashi cumu lj dzãsi Boiagi, cu multã diki shi intuitsiuni di omu anvitsatu".
  • Easti prota Gramaticã shtiintsificã anyrãpsitã cu yrami latini tsi s-ari adratã trã limba di dadã a Armãnjiloru. Tu idyiulu zboru Matilda Caragiu-Mariotseanu dzãtsi: "Armãna alu Boiagi easti limba tsi u zbura pãrintsãlji a lui cãtã anjilji 1750, tu pãrtsãli a Moscopolei; easti limba a inscriptsiljei alu Nectarie Tãrpu (1731); limba alu Th.A. Cavalioti, Daniil Moscopoleanlu shi-alu C-tin Ucuta. Limba alu Boiagi shi, ma multu, a Textiloru - easti curatu armãneascã."
  • Gramatica alu Boiagi easti anyrãpsitã trã Armãnjilji ditu Balcanu - iu limba greacã eara atsea di sculie shi tr-atselji ditu Avstro-Ungarie. Tr-atsea easti anyrãpsitã tu doauã limbi, easti bilingvã: tuti regulili(normili) di-anyrãpseari, azburari,congiugari, suntu dati tu greacã shi ghermanã.

Ghini dzãtsi Matilda Caragiu: "Gramatica alu Boiagi easti actulu di oficialidzari a unãi limbi a unui populu evropeanu, cari nu easti nitsi arbinisheascã, nitsi gãrtseascã, nitsi sãrbeascã, nitsi nturtseascã - unã limbã cari easti altutsiva, anamisa di-alanti limbi balcanitsi".

  • Gramatica alu Boiagi ari unu Protuzboru (Vorrede) tsi easti nai ma di simasii documentu trã dishtiptarea noastã ca populu cu identitati ahoryea, unu populu cu limba lui shi tsi ari-ndreptu sã shi-u aveaglje shi s-u lucreadzã: "Itsido limbã easti unã damcã (amprentã) a spiritlui uminescu. Cu cãtu ma multi limbi ari nvitsatã omlu, ahãntu ma multi cãljiuri va si-nveatsã s-dishcljidã spiritlu-a lui. Tr-atsea ninga di la Ennius s-tsãni zborlu aestu vecljiu: Quot linguas calles, tot homines vales" icã "Hotentots s-eara vlahilji shi tutu va lã armãnea-ndreptulu shi cãshtiga sã si cultivã tu limba loru, calea atsea ma buna di tuti."
  • Boiagi easti unu mari patriotu armãnu ma shi unu mari umanistu atsilui chiro. S-nu-agãrshimu cã tu Avstro-Ungarie bãna mãri comunitãts armãneshtsã (Viena, Budapesta; Mishkoltz) shi Boiagi vrea tra s-lj-agiutã s-nu shi-agãrsheascã limba di dadã.
  • Protluzboru alu Boiagi easti ca unã "Dimãndari" modernã, "avant la lettre" a "Dimãndariljei 1333", unã cãftari cãtã lumea evropeanã, cãtã fratslji di limbã latinã, tra s-agiutã s-nu chearã njica loru sorã latinã, armãna: "Limbili surãri tsi li dzãshu ma ninti (italiana, franceza shi spaniola) eara, tu ahurhitã tutu ashi i ninga cama multu fãrã agiutoru shi oarfãni, cumu s-veadi dupã vecljili cãrtsã a loru shi cu tuti aesti, trã urnechi, limba italianã easti adzã limba gheneralã a cãnticlui tu tutã Evropa, a s-hibã cã tu locurili-atseali sã zburashti shi s-anyrãpseashti ghermana, engleza, franceza!"...
  • "Tr-atsea a Armãnlui nu ari trã tse si-lj hibã arshini di limba a lui, din contra el va si-aduchiascã pirifanu cu ea, sh-cãndu elu va-shi mushuteadzã, va-shi cultivã duhlu, limba va-lj calcã torlu, tra s-dzãcu ashi, cu harauã, cumtse s-hibã ma cu harauã ca multi alti limbi."

Gramatica ari tu soni texti tsi suntu orighinali shi suntu protili texti litirari ditu litiratura armãneascã. Suntu Fabuli, Pãrvulii shi Isturii anyrãpsiti cu multã hazi shi cu hari. Suntu texti anyrãpsiti di unu omu anvitsatu cã va s-aflãmu multi maximi (zboarã mintimeni) latini, gãrtseshtsã shi ditu alti culturi.

Izvuri di Nuntru[alâxire | modificare sursă]

Izvuri di Nafoarã[alâxire | modificare sursă]

Alti[alâxire | modificare sursă]

Biblioyrathilj[alâxire | modificare sursă]

  • Nico Popnicola: "Arhadzits armanji tu isturilj".