Constantin Ucuta

Di Wikipedia, Entsiclopedia liberã
Jump to navigation Jump to search

Identitetu[alâxire | modificare sursă]

Fișier:CUcuta.NeaPaidagogia.jpg
C. Ucuta "Naua anvitsaturâ"


CONSTANTIN UCUTA - protopopu di Posen (Prusia), di zârtsinâ moscopoleanu, tipusi Viena, la 1797 unâ carti di mari simasii - "Nea Pedagoghia" (Noaua Pedagoghie) icâ "Abecedarlu lishoru trâ anvitsarea a ficiuritsloru limba armâneascâ".

  • Nai ma di simasii lucru la aestâ carti easti "Protuzborlu"( Nâinti zboru) di iu s veadi câ, tu atselu chiro, Moscopole, s andridzea bâgarea tu sculii a limbâljei armâneshtsâ. Easti protlu tsi vru s lunjineadzâ mâduua Armânjiloru tu limba loru di dadâ.
  • Cartea s tipusi tu tipuyrafia a marchizloru Puljiu, tsi irrau Armânji. Ma multu di cãrtsâli alu Cavalioti shi D.Moscopoleanlu, cartea alu Ucuta fu avinatâ di Patriarhia di Fanaru shi autorlu fu excomunicatu.
  • Adyivâsits tsi msheatâ limbâ armâneascâ: "Adyiuvâsitorlui: "Ashteaptu lunjina aiestã ptsãnã, ti ufilisearea fumeilor a noasti, cã pistipsescu cã di multu tsã irra doru su vedz aiestã arhizmã (ahurhitã) tu fara noastã; tsi cu efculie s akicãseascã fumeili a noasti atsea tsi multu amãnatu sh tsi cu multã zori sh zahmeti u akicãsescu pi altã limbã...".
  • Ca unu dealihea yramaticianu, Ucuta da reguli di foneticâ, morfoloyii, sintaxâ di limbâ armâneascâ. Ia cumu andrupashti Ucuta idheea trâ anvitsarea a limbâljei di dadâ: "Câ anyrãpseashti apostolu Pavlu la corinthiani: "S adarâ câ mi ancljinu tu limbâ xeanâ, geanlu nj si ncljinâ, ma mãduua nj easti fârâ carpo".
  • Shi unâ altâ mari idhee umanistâ: ananghea di-aprucheari "fârâ arushini" di zboarâ xeani (neologhismi): "Shi si nu u-ai trâ arushini câ trâ tsi lomu yramili a Elinjiloru i câ trâ tsi nâ mprâmutãmu di la altâ limbâ, câ tute limbile tsi suntu tru etâ s mprâmuteadzâ unâ di la alantâ: câ di la Elinji ncoa se mprâmutarâ tuti plãsili (miletsli) sh cu yrami, sh cu zboarâ shi tsiniva (canu) nu poati su arniseascâ aistâ, câ lâ si vedu shi yramili sh lâ si acâchisescu shi zboarâli (ca sh-noi)."
  • Tu prota parti - cu haractiru didacticu - Ucuta adapteadzâ anyrâpsearea gârtseascâ la azburarea (pronuntsiunea) armâneascâ.
  • Tu deftura parti avemu Psalmi; "Afendi a Nostu" ; Rigeaie di dupâ prândzu, tsinâ, "Credzlu" shi "Dzatsili dimândâciunji al Dumnidzá" (vedz tu M.Caragiu- Mariotseanu - Biblia la Aromâni, p.308).

Izvuri di nuntru[alâxire | modificare sursă]

Isvuri di Nafoarã[alâxire | modificare sursă]

Alti[alâxire | modificare sursă]

  • Nico Popnicola:"Arhadzits armanji tu isturilj".