Sari la conținut

Constantin Ucuta

Di Wikipedia, Entsiclopedia liberã

Banã[alâxire | modificare sursă]

C. Ucuta "Naua anvitsaturã"


CONSTANTIN UCUTA (Moscopole icã Pozen (Ghirmania) 1770 - Vieni (Austria) 1797), scriitor shi carturar armãnescu dit seculu XVIII. S-featsi Moscopole icã dupu alte fãntãne Pozen tu Prusia, iu lucrã ca protopap. Carte ãnvitsã la Academia di Moscopole shi s-dusi s-lucreadzã ca preftu tu bisearicã-a coloniiljei armãneascã tsi s-adunã dupu ardearea ali Moscopole. Viena, tu anlu 1797 tipusi unã carti di mari simasii - "Nea Pedagoghia" (Pedagoghie Nao) icã "Abecedarlu lishoru ti anvitsarea-a ficiuritslor limba-armãneascã".

  • Nai ma mare simasie di aestã carte easti "Protuzborlu"(Zborlu ninte) di iu s veadi cã, tu atselu chiro, Moscopole, s andridzea bãgarea tu sculii a limbãljei armãneshtsã. Easti protlu tsi vru s lunjineadzã mãduua-a Armãnjilor tu limba loru di dadã.
  • Cartea s tipusi tu tipuyrafia a Marchizloru Puljiu, tsi ira Armãnji. Ma multu di cãrtsãli al Cavalioti shi Daniil Moscopoleanlu, cartea alu Ucuta fu avinatã di Patriarhia di Fanaru shi autorlu fu excomunicatu.
  • Adyivãsits tsi msheatã limbã armãneascã: "Adyiuvãsitorlui: "Ashteaptã-u lunjina aistã putsãnã, ti ufiliseare-a fumeilor a nostri, cã pistipsescu cã di multu tsã irra doru su vedz aiestã arhizmã (ahurhitã) tu fara noastã; tsi cu efculie s akicãseascã fumeili a noasti atsea tsi multu amãnatu sh tsi cu multã zori sh zahmeti u akicãsescu pi altã limbã...".
  • Ca un dealihea yramaticianu, Ucuta da reguli di foneticã, morfoloyii, sintaxã di limbã armãneascã. Ia cumu andrupashti Ucuta idheea trã anvitsarea a limbãljei di dadã: "Cã anyrãpseashti apostolu Pavlu la Corinthiani: "S adarã cã mi ancljinu tu limbã xeanã, geanlu nj si ncljinã, ma mãduua nj easti fãrã carpo".
  • Shi unã altã mari idhee umanistã: ananghea di-aprucheari "fãrã arshini" di zboarã xeani (neologhismi): "Shi si nu u-ai trã arshini cã trã tsi lomu yramili a Elinjiloru i cã trã tsi nã mprãmutãmu di la altã limbã, cã tute limbile tsi suntu tru etã s mprãmuteadzã unã di la alantã: cã di la Elinji ncoa sã-mprãmutarã tuti plãsili (miletsli) sh cu yrami, sh cu zboarã shi tsiniva (canu) nu poati su arniseascã aistã, cã lã si vedu shi yramili sh lã si acãchisescu shi zboarãli (ca sh-noi)."
  • Tu prota parti - cu haractiru didacticu - Ucuta adapteadzã anyrãpsearea gãrtseascã la azburarea (pronuntsiunea) armãneascã.
  • Tu deftura parti avemu Psalmi; "Tata-a Nostru" ; Rigeaie di dupã prãndzu, tsinã, "Credlu- Piste" shi "Dzatsili dimãndãciunji al Dumnidzã"[1].

Isvuri di Nafoarã[alâxire | modificare sursă]

Alti[alâxire | modificare sursă]

  • Nico Popnicola:"Arhadzits armanji tu isturilj".
  1. Matidla Caragiu- Mariotseanu - Biblia la Aromãni, p.5, Proiect Avdhela, Biblioteca Culturii Aromãne, ligãturã