Rumãnii

Rumãnie
România

Flambura Rumaniiei	Ethnismvolo di Rumanii
Flâmburâ	Ethnosimvolo

Hymna naționalâ:

Câsâbâ capital Bucureschi
44°24'49" N,
26°05'48" E

Nai ma mare câsâbă Bucureschi

Limba ofițialâ Rumãneashce

Sistemu politic

Republicã

- Prezidentu Ilie Bolojan

- Protministru Marcel Ciolacu

Membru-a UE di tu

1 Yinar 2007

Fața-a loclui

- Tutâ 238,397 km² (81º)

Populația

- {{{an}}} 18,879,401 bân. (52º)

- Rufosâ 77 bân./km² (127º)

BPA 1.037 trilion

- Tutâ $406.2 miliardzi (39º)

- Pi cap $21,570

IDO ({{{IDO_an}}}) 0.786 (56º) – lishor

Monetâ

RON

(RON)

Locu sâhate UTC +3

Ḑuaa naționalâ 1 Andreu

Domeniu di Internetu .ro .eu

Prefixu di telefonu +40

¹U-alãxi "vecljulu leu" (ROL) pi 1 Alunar 2005
² Domenlu di Unia Europeanã, di tu cai Romãnia easte parte

Rumãnii, Rumãnie i Armãnii, Armãnie, Rãmãnii, Rãmãnie (rumãnã: România) easti un stat tu Unia europeanã shi tu Ivropi. Bucureshci easti nai ma mari cãsãbã shi cãsãbãlu capital. Limba ofitsialã tu Rumãnii easti limba romãneascã. Populatsia fu (tu anlu 2011) 21 000 000. Prezidentulu a statlui easti Nicușor Dan.

Relighie

x% Bisearica Ortodoxã.
% Bisearica Catolicã.

Culturã

Limba ofitsialã tu Rumãnie easti limba romãneshti.

Isturii

Istoria Romãniei cuprinde reghiunea, popoarele a ljei, shi formarea statului modern. Originile a romãn-ilor arãmãn debatuate, ama triburile veclliime di-tru zonã, inclusiv a Dacien-ilor shi a Ghesheilor, fãtsea parte din grupulu indo-european a trachilor. Sum Burebista, agiutatu di arhiereulu Deceneu, s-adrã protlu stateto-dacian. Dupã asasinarea a lu Burebishta tru 44 d.C., regatlu s-ampulisi, agiungãndalui pãnã tru sonea a cipitãljei sum Dicebalus, cari s-ncuntra la expansiunea romanã. Tru anlu 106, amirãlu Trajan u cãndãsi Dacia, integrãnda-u tru Imperiul Roman shi bãgandalui cultura romãnã shi cultura latinã vulgarã, cari deapoa s-featsi crishteari tru limba romãnã. Ritrãdzearea romãnã, tru secolu III, alãsa regiunea expusã a chimatlor succesive di migratsie, ntrã cari goți, hun-i, slavi, maghiari shi tatari. Pãnã la Evul Mediu, principatele Vlachiei (1310 shi Moldovãlle (139) ishira tru sudlu a Carpatslor, kiro tru cari Transilvania, istoric parti a Ungariei, agiumsi un principat semi-independentu sumu suvearanitatea otomana. Conducãtori clleaie catacum Mircea cel Bãtrãn, Vlad Tsepes, Shtefan cel Mare, shi Mihai Viteazul anvãrtushearã aeste state culturalu shi militar. Mihai Viteazul agiumsi pi shcurtu la unã unã uniri simbolicã ali Vlãhie, Moldovã shi Transilvanie tru ahurhita a secolului al 17-lea. Tru chirolu a secolului al XVIII-lea, domnitori fanariots guverna principatele aflate sum autoritatea otomana, chiro tru care Transilvania chiru autonomia politicã shi fu integratã ãn Ungaria. Romãnia modernã s-alãxi pritu unirea Moldovei shi Vlachiei tru 1859, cu Alexandru Ioan Cuza dizvãrtearea-a reformelor di modernizare a statlui. Dupã abdicarea al Cuza, Carol di Hohenzollern-Sigmaringen agiundzi domnitor, aproache Constitutsia, iar tru 1877 Romãnia declara independentsa andicra di Imperiul otoman, pricunuscut internatsional tru 1878. Carol fu ãncoronat rege tru 1881, iar tsara si extinse teritorial la arhiusita secolului XX, inclusiv la achizitsia Cadrilaterului tru al doilea polim balcanic. Romãnia s-aderã la Primlu Polim Mondial di partea Encamentalei tru 1916, iara dupu cãdearea ali Austro-Ungarie shi Rusia, Transilvania, Bucovina shi Basarabia uniti cu Romãnia. Vãsillelu Ferdinand I shi Vãsiloanea Maria furã ancurunats Alba Iulia tru 1922. Epoca interbelicã vidzu instabilitate politicã shi tendintse autoritare sum Carol al II-lea. Tru chirolu a doilui polim mondial, Romãnia si aliniã initsial cu Ghirmãnia nazistã, chirdãnda teritoriu dinintea URSS shi Ungariljei, ninte sã treacã pãrtsãle cãtrã Aliatsãlji tru anulu 1944 sum vãsillelu Mihai I. Romãnia di dupã polim agiundzea unã tsarã socialistã sum influentsa sovieticã dupã tsi vãsillelu Mihai Jadz si bãgã cu zorea sã abdicã tru anulu 1947. Regimlu comunistu, cumãndusitu di Gheorghe Gheorghiu-Dij shi ma amãnatu Nicolae Ceaushescu, avu ca scupo industrializarea, controlul politic strictu shi represiunea. Tru andreu 1989, unã revolutsie lu surpã Ceaushescu, ducãnda la reforme democratitsi. Ion Iliescu agiumsi prezidentu provizoriu, iara guvernele di ma nãpoi featsirã cãlãuzia cãtã la unã economie di pãzare, instabilitate politicã shi protesti publitsi. Romãnia aderã la NATO tru 2004 shi la Uniunea Europeanã tru 2007, consolidãnda integrarea tru institutsiile occidentale. Cu tuti provocãrli polititsi, crizili economitsi shi niifharistuserli sutsiali, vãsilia scoasi tru migdani institutsii democratitsi, tsãnu stabilitatea shi sh-anvãrtushe pozitsia tru Europa, shi sh-alãxi identitatea di stat european modernu.

Gheoyrafilj

Romãnia easti aflatã tru sud-estul Europãllei, di acãtsã majoritatea a partillei di nord-vest a Penisilãllei balcanicã shi mardzina di apirita a Muntsãlor Carpats. Amparti sinuri cu Ucraina la nord shi est, Moldova la est, Bulgaria la sud, Sarbia la sud-vest, iar Ungaria la apus. Romãnia ari shi unã litoralã di mardzina ali Amarea Lae cãtã sud-est, di asiguripseashti intrarea tru comertsul maritim. Topografia a vãsiliillei easti diversã, cu muntsã, dzenji, platoasi shi plaiuri. Muntsãljii Carpats fac un arcu pritu tsentru shi nord, cu culmi di pisti 2.500 di meatri, inclusiv Piciul Moldoveanu, nai ma analtu punctu ditu vãsilie. Anvarliga a muntsãlor suntu dzenjli shi platoasili subcarpits, cari trec tru largul plaiu ditu sud shi apus, nica shi fitillu plaiu Vlachic shi bazinlu a arãului Dunãre. Dunãrea, doilu nai ma lungu arãu ali Europã, fatsi unã mari parti ditu sinurlu di cãtã Notlu ali Romãnie cu Vãrgãria shi curã tru Amarea Lae pritu Delta a Dunãljei, obiectu di patrimoniu mondial UNESCO cu anami trã biodiversitatea, locurile wet shi populatsia di pulji unicã. Alti arauri majori includ Prutlu, cari easti sinurlu ditu apirita cu Moldova, shi araurli Olt, Muresh shi Siret, cari asiguripsescu izvuri di apã trã agriculturã, industria shi hoarãli. Clima a Romãniillei easti prota sh-prota temperatã-continentalã, cu patru distinctii di sezoni. Iarna poati s-hibã aratsi, maxus tru muntsã, kiro tru cari veara, ngheneral, suntu caldi. Ploaia easti ampãrtsatã fãrã isa, carpatslli avãndalui unã precipitatsii mari, andrupãndalui pãdurli dese, kiro tu cari plaiurile trecu cu conditsii ma secati uidisiti cu culturli. Resursele naturale a vãsiliillei includ soluri fitsili, pãduri, cãrbune, petrol, gaze naturale shi minerale, agiutãnda agricultura, productsia di energie shi industria. Romãnia easti ampartatã tru ma multi regiuni naturali shi istorice, ntrã cari Transilvania tru tsentru, Moldova tru nord-est, Vlãchia tru sud, Dobruja pi coasta ali Amarea Lae, iara regiunile Banat shi Crishana tru ascãpitati. Aestã diversitate regionalã influentseadzã cultura localã, economia shi tiplili di ashezari. Tensili urbanitsi catacum Bucureshti, Cluj-Napoca, Timishoara, Iashi shi Constantsa suntu aflati strateghic pi lãngã fluvii, plaiuri, icã aproapea di trecãtori muntsã, ndziningãnda semnificatsia istoricã cu dizvoltarea modernã. Peisajurile avuti a vãsiliillei ndrupãscu unã largã gamã di flori shi fauni, di la pãduri alpine shi pãduri dese ditu Carpats pãnã la ecosisteme di steape shi di locãri udate ditu plaiuri shi Delta a Dunãljei. Zonili viglleati shi parcurili natsionale pastreadzã biodiversitatea ali Romãnie, nica shi spishi catacum ursãnjilji marunã, luchilji, liyenjilji, schiniratilji shi puljilli migratori. Geografia Romãniei, caracterizatã di muntsãlji, fluvii, plaiurile fertile shi accesul la Marea Laie, u modela istoria, economia shi identitatea culturalã.

Cãsãbadz

Cama mãrlj cãsãbadz tu Rumãnii suntu:

Izvuri di nuntru

Izvuri di nafoarã

Bibliugrafii

Articolu aestu trâ România nică easti tu ahurhire și lipseaști s-hibâ cama prilucratu.

Uniunea Europeană
Austria \| Belghia \| Cehia \| Chipro \| Croația \| Danimarca \| Estonia \| Finlanda \| Franța \| Gârția \| Ghermãnia \| Irlanda \| Italia \| Letonia \| Lituania \| Luxemburg \| Malta \| Olanda \| Portogallia \| Polonia \| Romãnia \| Slovacia \| Slovenia \| Spania \| Suidia \| Ungaria \| Vurgaria