Articli ti Armãnji

Di Wikipedia, Entsiclopedia liberã
Jump to navigation Jump to search

Anyrapseri ti laolu Makedonu/Armanu

Winnifrith T.J. "The Vlachs: history of a Balkan people", London:duckworth, 1987[alâxire | modificare sursă]

  • „...Anda vremu s-asburamu di isturia Armãnjloru/Vlahi, lipseashti s-ahurhimu cu Olimpia sh Filip Makedon " (Winnifrith T.J. "The Vlachs: history of a Balkan people", London:duckworth, 1987).

Articlu ti Armãnji, alu anyrãpsitorlui di arãzgã avstriacã Karl Markus Gauss[alâxire | modificare sursă]

Karl Markus Gauss: „Was wir erst noch lernen mussen” (atsea tsi di tora sh ninti nica avemu ti anvitsari). Inshi tu miydani tu fimirida vieneza „Die Presse” 12.11.1997.

  • „Tsi limbã vas asburascã tu naua Evropã? Anglicheasca? Galica? I vahi Armãna?”
  • „Lj cãnushtets pi armãnji? Desi aprucheatu prota shteari di timelju a limbãljei armãni?

No? Idghea luyurilj di daima: tuts nãdisescu s-hibã evropeanji sh nitsi nu shtiu cã yinitorlu ali Evropa vas hibã astãsitu di turlia di andridzeari a prublemãelj armãneascã!

  • „...le le ...himu dupu soari cu hãrli tsi nã li caftã Evropa a nauã, evropeanjilji di adzã sh di mãni. Ama cu tuti aiesti, bãneadzã aieshtsã ominji, armãnjilj, daima ljetinji s-angãldãseascã tutu tsi existã tu dunjeauã, cari nu-sh deapirã bana tas amintã anami mash ti ciuflikli a lor natsionali; a curi nu lã ini zori tas minduiascã sh s-asburascã tu 2 icã ma multi limbi; tsi nu-shi adapã nadiili sh praxili ti anchirdãsearea a mash unui cratu, tsi di daima ti cama multi; ti cari sinurli nu suntu unã obsesilj ama unã minari cotidianã; tsi di totna adarã emburlãki namisa di Apiritã sh Ascãpitatã, Njiadzã-Noapti sh Njiadzã-Dzuã; tsi shi-s scoati tu miydani identitetlu chiola pitu contactulu cu alanti culturi; ominji tsi a curi ti tuti aiesti hãri, nu lipseashti s-li si bagã zori, ti itia cã ti nãshi, di daima, aiestã iasti turlia di bãnari cu alanti populi. Pi shcurtu: existã nãulu omu evropeanu. Elu iasti Armãnlu!
  • „Izvurli istoritsi anyrãpsescu ti armãnji ninti s-asburascã s-dzãtsemu, di danezi, avstriats, flamanzi icã ghermanji. Metropola loru Moscopole iara un tsentru di emburlãki di mari simasilj pitu cari ineau produsi exotitsi ditu Orientu cãtã Nordul ali Evropa, sh ditu Vinitia produsili iarau cãrvãnjisiti cãtã Bagdad, chiro anda la Bonn, iu adzã iasti Ministeria di Icunumilj, iara nica mshatlu „ici-tsiva”. Armãnjilji suntu Evropeanji a protiljei sãhãts.
  • „Ei (Armãnjlji) iesu tu miydani ditu scutidea isturielj diadun cu veclilj grets, a curi evropeanjlji di adzã lã adarã mari miraki anda voru tas lã pãrãstãseascã tsivilizatsia, dimocratia, individualitetlu ca clirunumilj, pi cari canã nu poati su contestã. Armanjlji dipriunã cu alti dauã populi, suntu tu Balkanu di totna. Di itia cã au capiti di zdanganu, ei nu suntu slavi ama romanji (latinji). Tu locu s-aproachi froninji di defturlu popul romanu, di daco-romãnji, nãshi s-orienteadzã pirifanji dupu grets, cu cai, linvistic nu au tsiva comun.”
  • „Pi shcurtu: Altu vãrã tsi s-adarã lucãrli ma ghini ca armanjlji, nu ari! Nu-i ti ciudilj cã adzã bash a loru lã neadzi ahãtu arãu!”
  • „Tu chirolu anda evropeanjilji, tu ieta 19, sh zuyrãpsirã identitetlu dupu criteria natsionalã sh s-organidzarã tu craturi natsionali, armãnjlji, tsi achicãsirã tas hibã un popul anamisa di alanti populi, un mesager namisa di populi, ahurhirã-s xinitiseascã.”
  • „niscãnti hoari ditu muntsãlj Pindu poa s-hibã luyursiti atseali ditu soni perli a unãljei romanitãts Balkanitsi, a curi bairu, vãrãoara, s-tindea di la Istria pi Dunã pãn tu Gãrtsia.”
  • Sh concluzia alu Gauss ti yinitoru:
  • „...dupu niscãnti psefti ieti di dipuneri, va tora, tu soni, s-iasã tu miydani sh ti armãnji alinarea. Cã atsea tsi noi tuts va s-agiundzemu -ominji dishclishi fãrã prigiudicãri, ominji flexibili tsi sh andregu bileili tu itsi locu, evropeanji mplinji di harauã, a curi patridã iasti lumea tutã- emu aiestã suntu armãnjlji di 2000 di anji!”
  • „...armãnjlji suntu, s-pari, naima uidisits ti unã nauã Evropã.”
  • ...cuvetea personalitetlui iasi tu miydani mash anda praxea s-adarã pi limba di dadã!
  • Sh tu soni, dzãtsi Gauss:
  • „Evropa, emu vas hibã timiljusitã pi multiturlia culturalã, emu nu mata voi s-avdu di ea! Yinitorlu a Evropãljei vas hibã astãsitu di prublema armãneascã!”

Karl Markus Gauss - „Die sterbenden Europäer" (Evropeanjlj tsi s-astingu) alânci Muenchen tu anlu 2003[alâxire | modificare sursă]

  • Armânjlj
  • Prota oarâ tsi amu nvitsatâ di Armânji fu ditu niscânti cãrtsâ veclji, iu Armânjlji iara zuyrâpsits ca unu populu di picurari, emburi sh-armatoli, cari pânâ aoa sh-unu chiro s-dutsea cu cârvãnjili ditu Bizantsu pân tu Venetii shi cari-sh loa aruga (tributlu) ditu cafi hâraru di chiperu tsi s-disfâtsea Viena. Cându, aoa sh ndoi anji, ti prota oarâ anyrâpsiiu di Armânji, tu unu shcurtu eseu iu azburamu di limbili ali Evropâ, mi câftarâ ndoi adyivâsitori, vahi minduia câ taha mini lj-inventaiu Armânjlji, vahi pritu elji sâ-nj adaru teoriili a meali ti pistipseari shi sâ scotu tu migdani niscânti doari, tsi Evropa di mâni va li caftâ di la noi. Aestâ iasti atsea tsi caftâ trisculu/devotatlu predicatoru di dumânica, di la institutsiunli evropeani di prota tesi, iasti ca noi s-himu oaminji dishcljishi, etinji sh-acshi (s-nâ poatâ chealea) s-mutrimu didindi di sinurili a cratlui a nostu natsionalu, sh-ashi s-adrãmu ditu tutâ Evropa unu cratu a nostu. Eh, ama s-veadi câ noi nu para avemu aestâ doarâ, altâ turlii cumu va s-azbura trisculu predicatoru di eali. Ama, aeshtsâ oaminji dishcljishi, oaminjlji di cari zburashti trisculu predicatoru, suntu, elji suntu atselji Armânji, la cari vârâ nu s-mindueashti atumtsea cându si sprigiurâ ta s-veaglji diversitatea evropeanâ, Armânjlji, agâshitslji evropeanji, agârshitslji di-atumtsea, agârshitslji di-adzâ.
  • Armânjlji suntu unâ di nai ma veacljea mileti ditu Evropa, sh-cu tuti câ vârnâ nu shtii câts suntu, di itia câ aproapea iutsido iu bâneadzâ nu suntu pricunuscuts ca unu populu ahoryea, s-luyurseashti câ bâneadzâ nai ma ptsânu unâ giumitati di milioni, ama, siyura suntu ma multsâ. Tu vecljiu chiro, Armânjlji bâna pisti tutu tu Balcanu. Adzâ, nai ma multsâ di elji bâneadzâ tu Gartsia, Machedunia, Arbinishia sh-România, cama ptsânji tu Sarghia sh-Vurgaria, icâ asprândits iutsido, pritu tuti continentili. Pânâ tora ama mashi Machedonia, unu cratu tiniru, unu cratu fârâ anami internatsiunalâ, fu etimâ sâ-lj pricunoascâ Armânjlji ca unu grupu etnicu ahoryea. Minishtsârlji grets, academicieanji sârghi, amintâtori di premii vâryari, heroi populari arbineshi, fotbalishtsâ rumânji cu anami, icâ directori di bancâ di Viena, furâ di arâzgâ armâneascã. Ma canu nu lipsea sâ shtibâ aestu lucru. Icâ nu avea izini sâ scoatâ tu migdani aestu lucru. Vahi elji ishishi nu mata shtea câ suntu Armânji. Icâ, cumu sh-cu George Hagi, capidanlu a echipâljei natsionali di fotbalu ditu Rumânii, nu s-ari zburâtâ ditu ahurhitâ câ iasti armânu.
  • Armânjlji, di cari s-anyrâpsi câ tu Eta ditu Mesi iara multu avuts sh-avea unâ culturã multu avutâ, sh-cari multi eti furâ di mari simasii ti imburlâchea evropeanâ sh-cari agiutarâ multu ti minarea politicâ di emancipari ditu Balcanu, tora, tu eta 20, suntu agârshits sh dats na naparti.
  • Tu Eta ditu Mesi, rollu a loru ca emburi di tutiputâ sh-bunuri spirituali iara pricânuscutu di tuts. Comertsulu cu textili ditu tutu sudlu ali Evropâ nu iara di elji dominatu, ama fãrã elji, emburlji di lânâ shi stofi, nu putea ta s-hibâ minduitu aestu comertsu. Histureanjlji apudhixirâ câ relatsiunli icunomitsi ali Armânjloru tu etili ditu ahurhitâ agiundzea pânâ tu nordlu ali Evropâ. Tu Moscopoli, unu câsâbã armânescu, tsi tora agiumsi mash gumârãdz di cheatrâ tu Arbinishii, s-andâmusea emburilji icã câlitorilji ditu Sârbii, Gârtsii, Ungarii, Siria, Venetii, Levant, Anglii sh-Frântsii, cari dusirã anamea ali Moscopoli, cu tipografia-lj sh-avdzâta-lj bibliotecâ, tu tutâ lumea.
  • Numa “Aromunen” fu prota oarâ ufilisitâ di unu anvitsatu ghermanu, romanistlu Gustav Weigand, cari, tu bitisita di etâ 19 s-ari dusâ tu locurli iu bâna Armânjlji sh-deapoa alânci doauâ volumi ti tâxidipsirli sh sitâxirli a lui. Numa tsi u-ari aleaptâ elu, adutsi, ditu puntulu di videari foneticu, nai mai ghini cu zborlu “armânji”, ashi cumu Armânjlji ditu Machidunii âshi dzâcu, sh-ma multu arucâ tonlu cu aestâ câ elji suntu zburâtori di unâ limbâ latinâ. Ma, Armânjlji, bânândalui di multu chiro tu multi locuri sh-cu multi turlii di vitsinji, au sh-alti numi: Rmeanji tu Arbinishii, Vlahi tu Gârtsii, Vlasi tu Machidunii, ama sh Čobanë, Macedoneni, Cutsovlahi icâ Tsintsari. Ashi cumu sh numili a loru suntu di multi turlii, tutu ashi suntu sh dialectili tsi li zburãscu. Pânâ tora, cu tuti câ cilâstâsirâ multu ti aestu lucru, nu aleapsirâ ninga unâ limbâ nyrâpsitâ comunâ/unitarâ ti tuts Armânjlji.
  • Tu atselji 500 di anji, câtu tsânu amirâria otomanâ tu Balcanu, Armânjlji puturã tu multi hoari sã-sh tsânâ autonomia, ashi cumu fu acâchisearea cu Sultanlu, dupâ nomurili a loru. Ama aestu lucru nu lj nchidicã s-agiutâ tu tuti minãrili di apulsiri/elefthirusiri ditu Balcanu. Cându Lord Byron s-ari dusâ la heroilji grets, tu polimlu di elefthirusiri/eliberari, andâmusi emu vlahi, emu grets. Cându Gretslji sh-Armânjlji âlji avinarâ turtsâlji nafoarâ ditu Pelopones, lipsea ca Armânjlji tsi finantsarâ polimlu icâ alumtarâ tu elu, sâ nu si luyurseascâ altutsiva dicâtu Grets. Surupsirea Armânjiloru ahurhi tu chirolu cându ideoloyia sh-obsesia a statiloru natsionali agiumsi sh-tu Balcanu unâ relighii politicâ. Tu anlu 1905 sultanlu Abdul Hamid deadi unâ iradeauâ/nomu tu cari pricunoashti Armãnjlji ca unâ mileti ahoryea, cu ndreptulu ti libirtati culturalâ sh-administratsiuni religioasâ ahoryea. Ama cu tuti aesti, tu anlu 1913 Armânjlji s-aflarâ dinapandica ampârtsâts tu 4 craturi, craturi tsi s-alumta unu cu alantu s-apridunâ câtu cama multu ditu atsea tsi mata avea armasâ ditu Amirâria Otomanâ, sh-ashi agiumsirâ Sârbia, Gârtsia, Vâryâria sh-Rumânia nai ma mãrilji dushumanji.
  • Eta 20 lâ adusi Armânjloru tsi bâna tu aesti craturi, cama multu tu Vâryârii sh-Gârtsii, avinari, sparizmâ sh-moarti: furâ ansânghisits/cilihtâsits sâ-shi alâxeascã numa, sâ-shi apârghiseascâ casili a loru, nu lâ si deadi izini sâ sh-azburascâ limba, icâ s-dzâcâ câ suntu Armânji. Multi ditu hoarili a loru furâ pustusiti, suti di dascalji, preftsâ, intelectuali furâ ncljishi, arcats tu ahapsi icâ avinats tu insuli anguvati. Ma, Armânjlji, tsi canâoarâ nu furâ apufusits sâ sh-adarâ unu cratu a loru, chiola sh-ideea ti unu statu natsionalu fu multu alargu di elji, ti itia câ eara asprândits pisti tutu, sh-ca emburi icâ picurari nu avea ananghi di sinuri. Di itia câ unâoarâ cu chirearea Amirâriljei Otomaâ cama multi sinuri s-avea cruitâ tu Balcanu, bana Armânjloru fu cama tu piricljiu. Armãnjlji sh-avurã suti di anji câsâbadzlji a loru di imburlâchi icâ toamna fudzea cu cupiili a loru di njilji di oi tu locurili cama caldi. Statili natsionali, tsi tora anchidica vlihura urdinari sh- alâxeari di mindueri icâ di prâmâtilji, nu furã canâ oarâ tu mintea armãnjloru.
  • Atsea tsi Amirâria Islamicâ lâ deadi armânjloru, elji, crishtinjlji ortodoxi, lâ fu loatâ di craturli natsiunali crishtini tsi s-ari amintatâ dupâ ascâpitarea Amirâriljei osmanâ. Atsea tsi Armânjlji caftâ tora di la institutsiunili evropeani, nu iasti altu tsiva, iasti mashi atsea tsi lâ deadi Amirâria Otomanâ: pricunushtearea câ elji suntu unâ mileti ahoryea cumu sh-câ iasti ghini câ lj-avemu, s-lâ si tâxeascâ câ va hibâ agiutats, tu niacumtinatili a loru cilâstiseri, sâ- sh veaglji limba sh-adetsli a loru tu yinitoru.
  • Scupadzlji/Nietili a loru ahãntu njits, ama entusiasmulu alântoru ahântu mari, aeshtsâ scupadz sâ-lj bâstiseascâ(sutrupseascâ).

Articlu "Makedonji, Armânji, MakedonArmânji"[alâxire | modificare sursă]

  • Makedonji, Armânji, MakedonArmânji
  • Di iu – Di cându – Di cari ?
  • Tu kirolu ditu soni, multsâ di noi, sh nu mash tinirlji, nâ antribămu di iu yinimu, di cându himu, di cari mileti nâ trâdzemu.
  • La aesti antribări furâ dati apandisi di multi ori cu ayunjisealâ, sh maxusu atumtsea cându yini zborlu di loclu iu n-apreasimu, Makedonia, shi tsi nâ leagâ di popullu alu Philip sh Alexandru.
  • Naima multsâ di atselji cari anyrâpsirâ trâ noi, nâ cânâscurâ ditu frâmturi di informatsii cari furâ sh eali adunati di la oaminji cari, icâ tricurâ pritu locurli iu bâna a noshtsâ, icâ li-adyivâsirâ ditu isturii ma nali icâ ma veclji. Cumu cunushtearea armânea niheamâ dipârtoasâ, vârâ di elji nu putu s-adarâ unâ zuyrâpseari ahândoasâ.
  • Atselji cari s-aprukearâ naima multu di armânji, xenji icâ di-a noshtsâ, furâ filoloyi icâ etnoloyi. Ptsânji isturianji s-aplicarâ ma sânâtosu tu etili tricuti. Shi aestu lucru ti itia câ, nafoara di memoria oralâ tsi va sh-ea s-hibâ loatâ tu meatri, nu suntu multi documenti anyrâpsiti ti armânji. Icâ ninga nu s-află vârâ s-li caftâ icâ s-li adyivâseascâ cu ma multu sinferu.
  • Cu aesti minduieri sh cu vrearea ti averu, dupu tsi câftămu s-adyivâsimu câtu cama multu ti tsi s-anyrâpsi ti armânji, vremu s-arcămu unâ nauâ mutreari tu unâ prublemâ multu contruversatâ shi ptsânu cânâscutâ.
  • Unu isturianu cari nâ deadi curagiu tr-aestu lucru easti Neagu Djuvara, di arâzgâ armâneascâ, cari, dupu tsi bână ma multu di disâ di banâ tu Evropa ditu Ascâpitatâ, dzâtsi adzâ câ s-featsirâ multi alathusi tu isturii, sh maxusu tu atsea ali Românii, iu sâ spuni câ popullu românu s-tradzi di la dacianji sh romanji. Tutu elu dzâtsi câ theoria tsi urdinâ câ dacianjlji suntu parti di popullu trakianu shi câ suntu naima multsâ tu Haemus, nu easti dealithea shi câ aestâ theorii vini di la apridutsearea alâthusitâ alu Herodot. Ti amârtilji, tinjisitlu a nostru isturianu di arâzgâ armâneascâ nu adutsi vârâ nauâ, tu tsi mutreashti popullu armânescu.
  • Ti partea noastrâ, unâ apandisi la antribărli cari nâ frimitâ tuts, poati s-yinâ di la ndauâ averuri trâ noi, armânjlji, shi cari li-avemu tu minti, ma nu suntu scoasi nica tu miydani.
  • Aesti averuri suntu:
  • 1.Loclu iu băneadză armânjilji di totna easti reghiunea ditu Balkanu sh maxusu ditu Gârtsii, cânâscutâ sumu numa di Makedonia anticâ, tu cari intrâ Makedonia, Thesalia, Epirlu, iu avurâ shi au nica tu protâ tesi zânatea di picurari shi cârvânari. Easti singurlu populu tu Balkanu cari di totna easti cânâscutu ca “picurari tsi alâxescu loclu, migratori”.
  • 2.Numa sumu cari suntu cânâscuts tu reghiunli iu bâneadzâ easti “vlahi i cutzovlahi” tu Gârtsii, “vlahi i ciobanji” tu Albania, “vlahi i vlasi” tu Vârgârii sh FYROM, “tsintsari” tu Sârghii sh “macedo-românji icâ makedonji” tu România, ahurhinda cu daua parti a etuslui 19.
  • 3.Numa cari u ufilisimu anamisa di noi easti “armânu” icâ “rrâmânu”(la fârshirots). Cându ishea ditu loclu iu bâna di totna, shi maxusu andicra di xenji, armânjilji ufilisea numa di “makedonji” icâ di “grets”. Acshi avemu exiyisea câ multsâ di armânjilji cari bâna tu Amirâriljia Avstro-Ungarâ eara cânâscuts ca “grets” (Sina, Dumba etc.), acâ azbura acasâ armâneashti, i ca “makedonji” (Riga Fereu). Tu Românii, acshi cumu armânjilji ufilisescu numa di “mucanji”, cari u loarâ di la “mocanu”(omu di munti), acshi cumu siyura-shi dzâtsea românjilji ditu Dobrogea, iu furâ colonizats a noshtsâ, tutu acshi românjii lâ dzâsirâ armânjiloru “makedoni”, acshi cumu siyura-shi dzâtsea a noshtsâ.
  • 4.Limba armâneascâ ari unu fondu di zboarâ deadunu/comunu cu limba greacâ sh limba latinâ tu unâ proportsiuni di 70-80%(isa-isa), la cari s-adavgâ 20-30% di zboarâ comuni cu limba arbineasâ, slavona ditu Notu sh turca. Easti ti tsâneari minti câ limba armâneascâ nu fu canâ oarâ anvitsatâ tu sculii, pânâ tu deftira parti di eta 19, cându ahurhirâ protili sculii, tu-ahurhitâ pi armâneashti shi deapoaia pi limba românâ, di Bucureshti. Acâ fu anvitsatâ mash pi cali oralâ sh armânjilji furâ dispârtsâts sh-bâna tu ma multi craturi dupu 1878 (Thesalia fu datâ la Gârtsia) sh maxusu dupu 1913 (defturlu polimu balcanicu), limba armâneascâ azburâtâ easti idyea pisti tutu.
  • 5.Tu memoria colectivâ, armanjilji dzâcu câ s-tragu di la popullu alu Philip sh Alexandru, ca “makedonji”. Intirisantu easti câ aestâ minduiari u-au multsâ armânji tu tuti craturli iu bâneadzâ. Cumu poati s-hibâ exiyisitâ aestâ minduiari?

Ninti s-agiundzemu la unâ apofasi, vremu s-mutrimu ndauâ documenti tsi suntu adusi aminti di atselji cari avurâ mirakea s-anyrâpseascâ trâ armânji, ca trâ elementu ditu “romanitatea di Notu-Apiritu”, i ca trâ “armânji”, numa cu cari furâ cânâscuts di ma multi eti ncoa.

  • 1.Naima vecljiulu documentu cari anyrâpseashti trâ limba latinâ cari s-azbura tu tutu areallu balkanicu, yini di la Priscus, isturianu di arâzgâ greacâ, tsi fu deadunu cu Maximin, ambasadoru a Amirălui Teodose II-lu (401 – 450) pi ninga Attila. Priscus dzâtsi câ tu kirolu atselu tu Balkanu s-azbura iutsido limba latinâ. Siyura câ elu azburashti trâ atselji cari eara anvitsats, i cari fâtsea imburlâki shi s-priimna pisti tutu shi avea ananghi sâ s-acâkiseascâ cu-alanti milets. Tsi easti intirisantu trâ noi la Priscus easti câ elu pirmituseashti cumu la Attila, s-adună cu unu omu tsi pârea “scythu”, ama cari azbura sh gârtseashti. Priscus dzâtsi câ fu njiratu, ti itia câ azbura gârtseashti poati mash atselji cari eara sclayi di Thrakia icâ di Ilyria. Priscus dzâtsi câ omlu cu cari azbura eara emburu, eara di arâzgâ grecu, ama nu undzea ca trakianu icâ iliru. Priscus dzâtsi câ aclo iu eara Attila, s-azbura, pi ninga limbili barbari a loclui, limba gothicâ, hunica icâ latina. Loclu zuyrâpsitu di Priscus easti pi Dunâ, tu unu câsâbă cu numa Mesie(?) shi s-pari câ easti tru România di adzâ (Oltenia icâ Muntenia). Cumu shtimu câ sh-altsâ armânji emburi dânâsea pritu locurli atseali, n-antribămu desi omlu alu Priscus nu eara vârâ armânu cari, tu-atselu kiro, ca sh-adzâ, azbura multu efcula tuti limbili.
  • 2.Unu altu documentu cu numa di “Cronographia” iasti anyrâpsitu di Theophanes Confesorlu (752 – 817), iu dzâtsi câ bizantinjlji kirurâ polimlu contra avarilor la anlu 587, dupu tsi unu ditu ashkerea bizantinâ gri câtâ unu sotsu “torna torna fratre”. Ninti s-videmu tsi arâzgâ potu s-aibâ aesti zboarâ, iasti intirisantu ti dzâtseari câ tu ashkerea bizantinâ, tu kirolu atselu, avea shi makedonji. Intirisantu easti câ Theophanes anyrâpsi isturia aestâ dupu 200 di anji di cându s-featsirâ factili shi, nu dupu multu kiro, numa di “makedonji” eara ninga ufilisitâ, cându Vasili Portlu, cari fu amirălu a Bizantsului, tu deftura parti a etâljei 9, bâgă timeljilu a dinastiljei “makedone”, cari deadi “bazilei” ti aproapea dauâ suti di anji. Trâ zboarâli anyrâpsiti di Theophanes, trâ cari s-dzâtsi câ suntu di arâzgâ latinâ sh cari dusirâ la amintarea theoriljei a limbâljei “protoromânâ”, ti atselji cari cânoscu limba armâneascâ easti limbidu câ eali suntu curatu armâneshtsâ.
  • 3.Cronicarlu grecu Nicetas Choniates (1155-1216) anyrâpseashti câ vlahilji suntu ca tserghilji ditu munti. Elu anyrâpseashti câ Thesalia purta numa di Marea Vlâhii.
  • 4.Cronicarlu byzantinu Georgios Kedrenus anyrâpseashti câtâ anlu 1100-1150, câ vlahilji “călători/nomadz” suntu atselji cari vâtâmarâ David, fratili a vâsiljelui vâryaru Samuel, elu ishisi s-pari vlahu, dupu cumu anyrâpseashti T.J.Winnifrith. Loclu iu fu vâtâmatu eara pi calea di Kastoria câtâ Ohrida, iu eara capitala tsaratlui vâryaru.
  • 5.Geoffroy de Villehardouin, cronicaru frântsescu (1150-1213) tsi lucra pi ninga Boniface de Monferant, vâsiljelu a Saloniclui tu kirolu a Crutsiadâljei IV, anyrâpseashti di Njica Vlâhii, Marea Vlâhii sh Vlâhia Albâ.
  • 6.Rabinlu Benjamin de Tudela, di arâzgâ ditu Spanii, anyrâpsea, dupu tsi fu tu Balkanu, tu anjilji 1159-1173, câ anaparti di arâulu Σπερχειός (latin Spercheus) eara Vlâhia sh bânâtorlji di-aclo eara oaminji cu curagiu sh câ nitsi unu amiră nu poati sâ-lj cumândâseascâ.
  • 7.Chalcondylas, cronicaru grecu (1423 – 1511) anyrâpseashti câ vlahilji s-afla tu Laconia (Peloponezu) sh loclu tsi s-tindea di Ioanina câtâ Trikala purta numa di Vlâhia di Nsusu (Dolopia).
  • 8.Phranzes, tutu cronicaru grecu (1401-1477) anyrâpseashti câ Njica Vlâhii s-afla tu Etolia sh Acarnania, eara Vlâhia di Nsusu tu Epiru.

Videmu ditu documentili di ma-ndzeanâ câ numa di “vlahu” alânceashti câtâ tu ahurhita etâljei 12 sh tuts atselji cari azburăscu di “vlahi”, facu ligâtura cu unu “populu ditu munti”, “picurari” i “cârvânari/călători” cari “alâxea loclu(migratori)”. Tu tuti documentili di cari azburâmu ma-ndzeanâ, zborlu “vlahos” yini ditu limba greacâ. Ma amânatu, cându easti ufilisitu tu alti limbi, ari idyia soie di-anyrâpseari.

  • Iasti intirisantu ti tsâneari minti câ, di naima ptsânu dauâ suti di anji, di la anyâpserli alu Pouqueville (1810), numa di “vlahu“ icâ “cutzovlahu” eara datâ armânjiloru di grets shi s-acâkisea câ easti zborlu di unu populu di “picurari”, acshi cumu sh numa di “tschobanu” eara ufilisitâ di arbineshi / iliri ti idyiulu populu. Cumu videmu, dauli numi suntu ufilisiti di naima vecljili populi ditu Balkanu shi eali zburăscu di idyiulu populu, atselu cari adzâ-sh dzâtsi “armânu” icâ “rrâmânu”.
  • Tutu tu kirolu atselu, ditu gramatica alu Mihali Boiagi (1813) ufilisearea zboarâlor “makedo-vlahă” fatsi ti prota oarâ ligâtura anamisa di aesti dauâ numi.
  • S-hibâ “vlahu” numa ti-“atselu” cari bâna tu Makidunie, aclo iu bâna sh alti populi ? Icâ Boiagi ufiliseashti ti prota oarâ unâ sintagmâ tu cari adutsi aminti unu populu cari-sh dzâtsea “makedonu” shi cari eara cânâscutu sh-cu numa di “vlahu” ?
  • Cumu vidzumu pânâ tora zboarâli “vlahu” shi “armânu” zuyrâpsescu idyiulu populu, nai ptsânu tu Gârtsii sh Arbinishie.
  • Potu s-hibâ dauli zboarâ ligati di popullu “makedonu”?

Cumu avemu dzâsâ ninti, tu memoria oralâ, armânjilji minduiescu câ s-tragu di la popullu alu Philip shi Alexandru atselu Marli, populu tsi-shi dzâtsea “makedonu”.

  • Ari vârâ thimeljiu aiestâ minduiari ?

Unâ apandisi la aestâ antribari u-aflămu la isturianlu romanu di limbă greacâ, Flavius Arrianus (95-175 dH) cari anyrâpsi trâ expeditsiili alu Alexandru, tu cartea apridusâ pi frântseashti cu numa “Anabase d’Alexandre le Grand”. Shtimu câ Arrianus fu mari functsionaru romanu, di culturâ shi di limbâ greacâ, bunu sotsu cu amiradzlji romanji ditu kirolu a lui sh maxusu cu Hadrien (76 – 138 dH). Anyrâpsi ti bana alu Alexandru dupu tsi avu tihea s-adyivâseascâ anyrâpserli orighinali alu Ptolemeu sh Aristobule, doi strateghi, bunji sots di-alu Alexandru.

  • Ditu isturia alu Arrianus shtimu câ ashkerea alu Alexandru eara di vârâ 39.000 di oaminji, ditu cari naima multsâ eara makedonji. Alantsâ eara grets, trakianji, iliri sh tribalianji.
  • Tu analiza ti cari avemu sinferu, dânâsimu la unu zboru cari lu dzâsi Alexandru dinintea makedonjiloru, cându s-turna, dupu polimlu cu Porus.
  • Ia tsi lâ dzâtsi Alexandru a makedonjiloru cari vrea sâ-lji pitreacâ acasâ:
  • « Ce n’est point pour vous retenir, Macédoniens. Je vous ai laissés libres de partir. C’est pour vous rappeler tout ce que vous avez contracté d’obligations et le retour dont vous les avez payées, que je vous adresse la parole. Commençons, ainsi qu’il est convenable, par Philippe, mon père. Philippe ayant trouvé vos hordes errantes, sans asile fixe, dénuées de tout, couvertes de peaux grossières, faisant paître dans les montagnes de misérables troupeaux que vous disputiez avec peu de succès aux Illyriens, aux Triballiens, aux Thraces voisins, vous revêtit de la chlamyde, vous fit descendre des montagnes dans la plaine, vous rendit, dans les combats, les émules des Barbares. »
  • « Nu voiu s-vâ tsânu, Makedonji. V-alâsaiu eleftiri s-fudzits. Voiu s-v- aducu aminti di-atsea tsi nâ leagâ sh cumu pâltitu borgea tsi vâ-u loatu. S-ahurhimu acshi cumu iasti aradha cu Philip, afendi a meu. Philip, cari v- află tu ceati/parei (migratoari), fârâ apanghiu astâsitu, dipu fârâ tsiva, anviscuts tu kelji groasi, pâscânda tu muntsâ cupiili a voasti, cari li-ampârtsats cu ptsânu amintaticu cu vitsinjlji a voshtsâ iliri, tribalianji, trakianji, shi vâ-nviscu tu chlamidâ, vâ dipusi ditu muntsâ tu câmpu shi vâ featsi kihâljadz pristi barbari »
  • Zuyrâpsearea di ma-ndzeanâ easti prota cari aleadzi unu populu di-alanti cu cari bâneadzâ shi easti adratâ di unu vâsilje cari-sh cânoashti ghini fara.
  • Videmu câ ditu tuti populi cari bânarâ tu Balkanu, mash makedonjilji suntu di prota picurari migratori shi di mari simasii easti câ Alexandru nu adutsi dipu aminti di grets – cari nu bâna tu muntsâ sh nu avurâ canâoarâ zânatea di picurari.
  • Dânâsimu aoa cu zborlu alu Alexandru cari va lu-apridutsemu, cu tutâ cartea alu Arrianus, ma amânatu. Tora dioarâ vremu s-nâ turnămu la ligâtura tsi putemu s-u adrămu andicra di numa di “makedonu” cu atsea di “vlahu” sh dipu tu soni cu-atsea di “armânu”.
  • Acshi cumu easi tru miydani ditu documentili cari li-adusimu aminti tu aestâ analizâ, treili zboarâ zuyrâpsescu unu singuru populu: unu populu cari di prota avea zânatea di « picurari migratori », acshi cumu lj-aducu aminti tu anyrâpserli a loru cronicari ditu tuti etili.
  • Numa di « makedonji » u aflǎmu pânâ tu eta 11, purtatâ di dinastia “makedonjloru” alu Vasili Protlu, amirălu a Byzantsului, cari-sh trâdzea arâzga ditu popullu alu Alexandru. Nu shtimu ni câ tse, nitsi cumu, tu anyrâpserli ahurhindalui cu eta 11-12, numa sumu cari aflămu idyiulu populu s-alâxeashti tu numa di « vlahu ». Acâ theoria dzâtsi câ orighinea zborlui « vlahu » yini ditu zborlu ghermanicu « Walha », a naua nâ si pari câ exiyisea nu easti multu sânâtoasâ sh minduiarea tsi s-featsi ti aestâ lâyurii nu fu multu ahândoasâ. Nu putemu s-pistipsimu câ zborlu « Walha » icâ « Volcae », cari lu-aflămu tu anyrâpserli alu Julius Caesar sh cari tu limba greacâ fu cunuscutu ca « Ouolkai » agiumsi, dupu ma multu di unâ njii di anji, « vlahos » !
  • Cumu gretslji furâ atselji cari ufilisirâ prota oarâ, tu eta 12, zborlu « vlahos » shi cumu zborlu armasi nialâxitu pânâ adzâ, minduimu câ elu zuyrâpsea popullu makedonu / armânu shi avea noima di « picuraru »- prota zânati, di daima, a armânjiloru. Acshi cumu sh-adzâ gretslji lu ufilisescu sh-cu noimâ pegiorativâ.
  • Muntili sh cupiili di oi, cu cari bâna makedonjilji / vlahilji / armânjilji, suntu « izvurlu » ditu cari alâncea aestu populu di totna. Sh-acshi armasi sh- adzâ.
  • Siyura câ aestu populu s-« virsa », cându sh-cându, tu văljuri, tu câmpuri, acshi cumu featsi sh-tu kirolu alu Alexandru, shi « adâpa » di multi ori sh- alti populi tu cari, di multi ori, s-tukea. Poati câ aestâ easti exiyisea câ nu puturâ tu isturii sâ s-adunâ, sâ-shi adarâ unu cratu mashi a loru…
  • Cându bâna tu muntsâ, sh-tritsea bana tu parei njits, tu fâlcări shi fumealjia eara tutâ avearea lui. Cându ishea tru xeani, bâna cu dorlu sâ s-toarnâ tu locurli di iu vini. Acshi cumu adră sh-tu kirolu alu Alexandru…


Articlu "Dinastia Makedonjiloru a Amirãriei Bizantini" anyrãpsitu di Nicolas Caracota, grãmaticu a Consillui Makedonji-Armãnjiloru[alâxire | modificare sursă]

  • Tru unâ cuvendǎ di ma ninti, dzâtseamu câ zborlu « makedonu », (tsi zugrâpsea ditu kirolu alu Alexandru unu populu di picurari, tsi bâna maxusu tru munti sh tritsea unâ banǎ alâcsitoari di locu/migratoari), lu aflămu pânâ tu eta 11, ligatu di dinastia / fumealjia Makedonjiloru (867 – 1056).
  • Atselu cari bâgǎ thimeljilu alishtei dinastii, fu Vasili Protlu cari agiumsi amirǎ tru anlu 867.
  • Sinferlu a nostru ahoryia ti aiestu amirǎ vini dupu tsi adyivâsimu câ desi numa di prota, sumu cari fu cânâscutu, eara di “Vasili Makedonlu”, s-pari câ arâzga lui dealithea s-tradzi ditu unâ fumealji di vâsiljeadz armeni (ditu Armenia).
  • Ninti s-ahurhescu s-dizvârtescu lunga cali, ninga nibitisitâ, tru cari fârâ s-voi intraiu, prindi s-dzâcu câ di cumu ânj intrarâ tru minti dauli zboarâ di cari adushu aminti ma-ndzeanâ, « makedonu » sh « armeanu », dauli ligati di unu singuru omu, unâ pustâ di hirbeari nu mi alâsa arâhati.* Cumu potu s-sheadâ deadunu dauâ zboarâ cari suntu ahântu alargu, ma s- minduimu la orighini, la kiro, la locu ?
  • Cu aiestâ minduiari ahurhiiu s-caftu tutu tsi s-anyrâpsi ti Vasili Protlu sh ti dinastia / fumealjia a lui.
  • Ma multu di tihi, câftǎrli a meali s-dânâsirâ pi unu isturianu di Yalii / Frântsii, cu numa di Albert Vogt, tsi anyrâpsi la 1908 “Basile I-er, Empereur de Byzance 867 – 886 et La Civilisation Byzantine à la fin du IXe siècle” tipusitǎ Paris, tru Librairie Alphonse Picard et Fils.
  • Albert Vogt anvitsǎ sumu cumândâsearea pedayogicâ alu Charles Diehl (1859-1944) sh Alfred Nicolas Rambaud (1842-1905), doi di naima mǎrlji profesori cari anyrâpsirâ ti Byzantsu sh-ti etili ditu mesi.
  • Ditu cartea tsi-u deadimu ca numâ ma ninti sh cari fatsi ti prota oarâ unâ pirmituseari completâ a etâljei cându bânǎ Vasili Protlu, sinferlu a nostru tora di oarâ s-aplicǎ ma multu pi informatsiili tsi mutrescu orighinea sh bana alushtui amirǎ.
  • Informatsiili cari li anyrâpseashti Albert Vogt yinu ti aiestâ parti di la nipotlu alu Vasili, Constantin VII Porphyrogenetlu (905-959) cari anyrâpsi ti bana a pap-su-lj sh ti cumu eara andreaptâ amirâriljia byzantinâ tu atselu kiro. S-dzâtsi di Constantin VII Porphyrogenetlu câ fu unu amirǎ intelectualu, istorianu, artistu sh anyrâpsitoru/literatoru.
  • Tsi lomu noi tu isapi tu studiulu a nostru furâ dauâ cǎrtsâ “Bana alu Vasili/Vie de Basile” sh “De Administrando imperio”, iu pistipsimu noi câ s-aflâ informatsiili di naima mari simasii ti tema tsi nâ dishtiptǎ sinferlu.
  • Albert Vogt anyrâpseashti cǎ Vasili s-amintǎ tu Makedonii, fârǎ s-da unu locu, la anlu 811 icâ 812, tu unâ fumealji di huryeats tsi va s-dzâcâ oaminji di la hoarâ. Loclu a lui di amintari âlj deadi ma amânatu, cându agiumsi amirǎ, numa di Vasili Makedonlu, di iu sh numa a dinastiljei / fumealjei di amiradz cari vini dupu elu pânâ la anlu 1056, cându muri atsea ditu soni vâsiljoanji di idyea arâzgâ/di idyiulu osu (Théodora Porphyrogénéte 980-1056).
  • Iara fârâ altâ exiyisi, dzâtsi câ la 813, ti itia polimlui cari-lu purtă unu vâsilje vârgaru Krum, contra Byzantsului, fumealjia alu Vasili, cari s-afla tu mâhâladzlji deanvârliga di Andrinopoli, fu loatâ deadunu cu altsâ 10000-12000 di bârbats fârâ s-misurâ muljerli sh ficiuritslji, sh furâ adushi tu Vâryâria ditu atselu kiro, iuva nu multu alargu di Preslav, iu eara loclu iu bâna sh cumândâsea vâsiljelu vâryaru icâ poati ninga Dunâ, tu loclu iu adzâ easti Silistra (Cadrilateru). Aiestâ ditu soni minduiari, dzâtsi Vogt, vini ti itia câ adutsearea makedonjloru s-featsi cu cârăyili. Ma s-hibâ dealithea aiestâ ipotezâ, ti ciudii sh tâxirati ti makedonji s-agiungâ ninti di oarâ (“avant l’heure”) tu idyiulu Cadrilateru, iu dupu altu polimu (1912/1913), ama ti altâ itii, furâ colonidzats/mutats pârintsâlji a noshtsâ armânji, a curi lâ si dzâtsea tutu « makedonji ». Ma undzearea tsi iasi tru miydani tu aiestâ minduiari nu s-dânâseashti mash aua. Cumu va videmu ma-alargu.
  • Vasili eara tu atselu kiro ninga tu culpani. Fumealjia lui sh alantsâ makedonji icâ trakianji bâna tu hoari deadunu sh armasirâ tu locurli atseali ma multu di yinyits anji.
  • Aua bânǎ Vasili sh fumealjia lui iu s-amintarâ ma multsâ frats sh surori, ditu cari elu eara naima marli. S-pari câ nu-lj vigljea canu sh bâna deadunu, acshi cumu bâna sh tu Makedonii. Vasili criscu fârâ sculii, cumu crishtea sh-alantsâ ficiurits vâryari, mashi cu urnipsearea pârinteascâ sh-cu praxea cari u loa di la ma tricutslji a hoarâljei. Albert Vogt dzâtsi câ fendu-su alu Vasili muri cându elu avea 15-17 di anji shi, cumu eara adetea, atselu ma marli di ficiori âlj loa loclu.
  • Nu shtimu tsi lucru fâtsea Makedonjlji tu atselu locu sh nitsi cumu sh-tritsea bana. Tsi shtimu easti câ Vasili sh-alantsâ Makedonji armasirâ aclo pânâ cându elu umplu ilikia di 25 di anji. Fârâ di altâ, cumu bâna deadunu ca di totna, nu-shi kirurâ ni limba ni adetsli, sh vrearea ti turnari-lj frimta tuts.
  • Sâ spuni câ Makedonjilji, ân capu cu doi bârbats di mari curagiu, cu numa di Kordyles sh Tzantzes, s-bâturâ cu vâryarlji cari eara andrupâts di unguri sh lj-anâkisirâ. S-turnarâ tuts tu Makedonii, iu Tzantzes fu durusitu cu titlu di strategu/gheneralu/cumândisitoru a Makedoniljei.
  • Dupu tsi s-turnǎ tu Makedonii, unu kiro lucrǎ ti Tzantzes ama nu aminta câtu lipsea sh-tsânâ fumealjia sh atumtsea lo apofasea s-ducǎ Constantinopol. Vogt dzâtsi câ-lj fu multu greu s-dispartâ di fumealjia lui, ama nu u agârshi vârâ oarâ sh dipriunâ, câtu bânǎ, lâ pitritsea tuti tsi avea ananghi.
  • Va nâ dânâsimu aoa cu epopeia alu Vasili sh va nâ turnǎmu niheamâ la tsi anyrâpseashti Constantin VII Porphyrogenetlu ti arâzga a fumealjei a pap-su-lj.
  • Elu dzâtsi câ arâzga loru dealithea easti di la Philip II sh Alexandru Makedon sh aiestâ arâzgâ fu totna nsusu tsânutâ di tuts amiradzlji cari ishirâ ditu aiestâ fumealji. Siyura câ putemu s-lomu aiestâ apofasi ca hiindalui zborlu di “arâzgâ dila populu alu Philip II sh Alexandru Makedon”, acshi cumu sh adzâ ninga multsâ di Armânji minduiescu câ arâzga loru easti di la Alexandru sh populu makedoneanu.
  • Easti intirisantu ti anyrâpseari câ aiestâ pistipseari u avurâ tuts amiradzlji cari ishirâ ditu aiestâ fumealji.
  • Multu kiro dupu Vasili Protlu, Vasili II Bulgaroctonlu (958 – 1025) avu unâ sorâ Ana cari u mârtǎ cu Vladimir (958 – 1015), vâsiljelu di Kiev. Unâ nipoatâ Ana Iaroslava s-mârtǎ cu Henri I ali Frântsii cu cari avu unu ficioru cari lu pâtidzarâ Philip, trâ adutsearea aminti alu Philip II Makedonlu, strâpaplu a fumealjei ditu cari-sh trâdzea zârtsina. Eara ti prota oarâ cându tu Yâlii/Frântsii s-amintǎ unu ficiuricu tsi fu pâtidzatu Philip.
  • Easti iara intirisantu ti anyrâpseari câ cronitsli slavoni (Cronica alu Nestor – 1116?) cari anyrâpsescu ti Ana Porphyrogeneta cumu u zugrâpsescu, easti adusâ aminti ca “makedonski” tsi va s-dzâcâ câ yini ditu dinastia / fumealjia makedonâ.
  • Ma s-eara zborlu mash di arâzga “makedonâ” cari nâ-u anyrâpseashti Constantin VII Porphyrogenetlu, isturia a mea va s-dânâsea aoa.
  • Ama nu fu s-hibâ acshi!
  • Amirǎlu Vasili Protlu nu fu ici unu omu ca tuts alantsâ. Acâ fârâ sculii sh fârâ carti (nu shtea s-adyivâseascâ nitsi s-anyrâpseascâ) elu agiumsi amirǎ tu ilikia di 55 di anji.
  • Cumu anyrâpseamu ma ninti dupu tsi lucrǎ unu kiro sumu cumândâsearea alu Tzantzes, cari eara strateglu a Makedoniljei, lo apofasea s-ducâ Constantinopol, iu minduia câ va poatâ s-amintâ ma lishoru bana ti elu sh ti fumealjia lui cari avea armasâ acasâ, tu Makedonii.
  • S-dzâtsi ti elu câ eara unu bârbatu analtu ca bradlu, cu percea neali-neali, cu multâ cuveti, intelighentu sh multu sertu. Tsi shtea ma ghini eara s-aibâ angâtanu calji, sh-acshi lu-adusi tihea s-lucreadzâ ti unu omu multu avutu, cu numa-lj Theophylitzes.
  • Tu kirolu atselu amirǎ eara Mihali III, hiljiulu alu Theophil sh Theodora. Putearea dealithea u avea Bardas, frati ali Theodorâ cari purta numa di Cezar, cata cumu tu amirâria romanâ.
  • Antigon, unu hiljiu di-alu Bardas avea andreapta unâ measâ cu gimbushi cari s-bitisea totna cu alumti iu tiniri cu cuveti câfta gloria sh paradzlji tsi yinea diunâoarâ cu ea. Ti kirolu di cari zburâmu tora, la gimbushi eara câlisits sh alumtâtori vâryari cari, di multu kiro, eara cunuscuts tu Byzantsu, ca oaminji cari vârnu nu lâ u putea. Maxusu eara unu cari nu avea vârâ su-lu surpâ, ahânta eara di sarpu. Cumu la gimbushi eara câlisitu sh afendicolu alu Vasili, Theophylitzes, aestu lâ dzâsi câ ari elu unu tiniru tsi nu lj-u poati vârâ, nitsi vâryarljii.
  • Ti Vasili fu prota poartâ tsi-lj si dishcljisi calea câtâ aveari. Vâryarlu vru s-lu mutâ sh s-lu da di padi, ama Vasili armasi ca gurguilju di keatrâ, alâkitu di locu. Dupu aiestâ, Vasili s-ascumbusi, lu mutǎ vâryarlu pânâ pisti capu sh lu-arcǎ mpadi di iu vâryarlu nu mata s-mutǎ.
  • Aiestâ fu duri ta s-adarâ unâ mari entipusi tu mintea Cezarlui cari-lj gri s-lucreadzâ ti elu. Ti Vasili fu intrata tu fumealjia amirǎlui.
  • Unâ dzuuâ, Mihali III ancupârǎ unu calu tsi vru s-lu ancalicâ, ama callu fu ahântu di ayru, câ nu putu canu s-lu tsânâ. Cându amirǎlu dzâsi cǎ va sâ-lj talji cicioarli di dinâpoi, Vasili câftă s-lu-ancalicâ. Cu mari mâsturlâki alinǎ callu, tsi lu-ascultǎ fronimu, acshi cumu cu 12 di eti ma ninti Alexandru Makedon, di la cari dzâtsea câ s-tradzi, adrǎ cu Bucefal.
  • Acshi agiumsi Vasili di lucra tu ahurea amirǎlui. Eara la anlu 856, sh-avea ilikia di 44 di anji.
  • Dupu unu kiro, la unâ kiniyi/avinari, la cari Vasili purta bastonea amirâreascâ, unu lupu ishi dinâcali shi s-hiumusi câtâ amirǎ. Cu curagiu sh fârâ s-minduiascâ ici, cu cuvetea-lj cânâscutâ, Vasili âlj cripǎ caplu a luplui cu bastonea-lj amirâreascâ, sh de-atumtsea, aprukearea lui di amirǎ nu mata putu s-hibâ curmatâ.
  • Dupu ninga dzatsi anji cari tricurâ, s-dzâtsi câ Vasili fu atselu cari lu cândâsi amirǎlu s-lu vatâmâ Cezarlu Bardas, sh ti itia câ lu-avea adratâ s-pistipseascâ câ ascâpǎ di unu mari dushmanu, amintǎ tesea di co-amirǎ.
  • Pânâ tu soni s-dzâtsi câ tutu elu fu atselu cari andreapsi vâtâmarea amirǎlui Mihali III sh la anlu 867 agiumsi amirǎlu a Bizantsului, cându bâgǎ thimeljilu a dinastiljei Makedoni.
  • Vasili fu la cumândâsearea Byzantsului kiro di 19 di anji, cându spusi câ easti unu omu multu mintimenu, cari shtii s-tsânâ ekilibrulu cu lucurlu, cu paradzlji, cu putearea, cu pistea. Acâ fu fârâ carti, fu unu mari amirǎ tsi bâgǎ pi cali amirâria tsi fu thimeljlu la Europa cari amintǎ pânâ adzâ.
  • Ti hǎrli tsi li avu aiestu amirǎ sh ti tsi amintǎ Byzantslu tu kirolu alu Vasili va s-anyrâpsimu altâ oarâ.
  • Tora vremu mash s-arcǎmu unâ mutritâ ti soia cumu lu vidzurâ cronicarlji cari anyrâpsirâ ti elu dupu Constantin VII Porphyrogenetlu.
  • Albert Vogt adutsi aminti di Continuarea la Theophanes (961), Yioryi Caluyarlu (948), Leon Yrâmâticlu (948), Symeon Magister (975) sh Georgios Kedrenus (1124?).
  • Aistu ditu soni adutsi unâ theorii cari easti ti noi di mari simasii. Nu câ easti dealithea, ama tamam câ poati s-nâ aducâ unâ multu importantâ apandisi la unâ antribari cari nâ frimitâ di multu kiro.
  • Kedrenos, cumu sh altsâ cronicari, ama cu ma ptsâni detalii, anyrâpseashti câ Vasili Protlu sh tutâ dinastia / fumealjia Makedonjloru pari câ easti di arâzgâ “armeanâ” .
  • Ia tsi dzâtsi Kedrenos:
  • “Vasili s-amintǎ tu Makedonii, ama elu eara di arâzgâ armeanâ, sh ma multu, eara amintatu tu unâ fumealji multu cunuscutâ a Arsacizloru, cari au datâ vâsiljeadz la Partsâ, Medzâ sh Armeanji… Atselu ditu soni vâsilje, Artaban, kiru putearea sh vini cu frati-su Klienis, s-ascundâ tu Byzantsu, iu eara amirǎ Leon atselu Marli. Aiestu lj-apruke ghini sh lâ featsi tinjia di lj-apânyisi tu pâlatea lui. Aflândalui, vâsiljelu a Pershloru, cari lu- avea bâtutâ Artaban, lj-anyrâpsi s-toarnâ câ pali va-lj bagâ s-hibâ vâsiljedz pisti Armeanji. Cumu s-minduia tsi s-adarâ sh avdzâ amirǎlu Leon, lj-ari mutatâ tu unu câsâbǎ ditu Makedonii cu numa di Nike.
  • Deapoaia cumu vâsilia persanâ fu bâtutâ di araghi (651 dH), cumândâsearea arabâ câlisi diznău armeanjlji s-yinâ nâpoi tu Apiritâ. Cumu Heraclius tsi eara sh elu di arâzgâ armeanu, ditu fumealjia arsacizloru, avdzâ sh elu di aiestâ acljimari sh nu vrea s-kearâ aieshtsâ armeanji, lj-adusi prota tu câsâbǎlu Philipes ditu Makedonii sh ma nâpoi Andrinopoli iu lâ si pâru ma ghini, ama fârâ ta s-minteascâ cu dunjeaua autohtonâ.”
  • Unâ analizâ ahândoasâ la tsi pirmituseashti Kedrenos ascoati tu miydani multi alathusi, maxusu chronoloyitsi. Prota, sâ shtii tora câ Arsacizlji furâ vâsiljadz tu Armenia di la anlu 250 ndH pânâ la 225 dH. Artaban V fu vâtâmatu tu polimu sh nu s-cânoashti desi avu vârâ frati. Leon Protlu (câ di elu easti zborlu) fu amirǎ la 457-474 dH sh Heraclius fu amirǎ la 610 – 641 dH. Vasili s-amintǎ la 812. Cumu s-pistipseshtsâ câ vârâ ditu Arsacizi dila anlu 225 dH agiumsi tâshi dupu ma multu di 200 di anji tu Byzantsu, sh dupu ninga 150 di anji Heraclius (cari eara mortu la 651 dH) lj-ari mutatâ Andrinopoli, iu dupu altsâ 200 di anji s-amintǎ Vasili cari pistipsea câ ari arâzgâ makedonâ?
  • Ta s-nu adrǎmu vârâ alathusi tru analiza noastrâ neasimu sh mutrimu la tuts isturianjlji armeanji, tsi putum s-lj-aflǎmu. Suntu isturianji di mari autoritati cumu Moïse de Khorene (410 – 490 dH) , Arisdagues de Lasdiverd (1000 ? – 1071 dH), Sébéos (645 dH). Iuva nu s-adutsi aminti di arâzga armeanâ alu Heraclius (Sébéos) icâ alu Vasili Protlu icâ tuts atselji tsi furâ dupu elu, acâ Arisdagues de Lasdiverd anyrâpsi multu ti amiradzlji ditu dinastia makedonâ sh maxusu ti Vasili II Bulgaroctonlu. Neasimu ninti cu câftarea noastă sh-antribǎmu unu mari numiru di armeanji cari bâneadzâ tu Europa sh SUA. Tuts nâ dzâsirâ idyiulu mesagiu. Dupu elji nu s-ari avdzâtâ vârâ oarâ ca unu armeanu sh-kiarâ identitelu sh nu cânoscu ca vârâ armeanu s-agiungâ tu tesea / clasa socialâ ahântu di-nghiosu, cumu pari câ fu Vasili. Sh ca unâ observatsiuni ditu soni, unâ paradiymâ multu sughestivâ : cu ptsânu kiro ninti di Vasili Protlu fu amirǎ Leon Armeanlu cari nu sh-avea agârshitâ arâzga, acshi cumu ishishi Kedrenos dzâtsi, ti itia câ armeanjlji nu para s-mintea cu alanti milets.
  • Easti limbidu câ tutâ isturia easti alathusi icâ pirmithu.
  • Ama, dupu tsi ljiai tu isapi tuti minduierli, unâ antribari nu tsâ da arâhati. Di iu vini aiestâ theorii cu arâzga “armeanâ”.
  • Lipseashti s-nâ turnǎmu niheamâ la Albert Vogt sh Constantin VII Porphyrogenetlu. Tu “Bana alu Vasili” (cap XII, 244) Constantin VII Porphyrogenetlu dzâtsi câ Vasili, tiniru agiumtu Constantinopolu s-avea ligatâ sotsu cu unu patricianu cu numa di Constantin, fendi alu Thoma, cari bâna tu kirolu alu Constantin VII Porphyrogenetlu, ti itia câ eara doilji di idyia arâzgâ “armenios”, tsi va s-dzâcâ tu limba greacâ “armeni”. Ma-nclo nitsi unu altu zboru cari-s-pitreacâ la aiestu populu, ni iu bâneadzâ, ni di iu s-tragu, ni cumu agiumsirâ tu Makidonii.
  • Prindi s-dzâtsemu câ nu sâ shtiu ma multi ti patricianlu Constantin sh Thoma, nafoara di tsi adutsi aminti Constantin VII Porphyrogenetlu tu capitolu di ma-ndzeanâ.
  • Defturlu locu iu Constantin VII Porphyrogenetlu adutsi aminti di zborlu “armenios” iasti atumtsea cându azburashti ti unu sotsu alu Valisi Protlu cu numa di Stilianos Zaoutzés, cari agiumsi omlu cu naima mari puteari pi ninga Amirǎ. Stilianos Zaoutzés di cari Costantin VII Porpyrogenetlu dzâtsi câ easti “armenios” di idyea arâzgâ ca pap-su, easti afendi ali Zoe, mârtatâ cu Leon VI di cari s-amintǎ Constantin VII Porphyrogenetlu.
  • Cu aiesti dauâ numi ditu soni, nâ si pari câ alathusea cu arâzga alu Vasili Protlu s-limbidzashti tutâ. Ca unâ pârâtirisiri/observastii, numili “Constantin” sh “Thomas” cumu sh “Vasili” nu para eara ufilisiti la armeni, aca eara sh-elji crishtini. Cu ahântu ma ptsânu numili Stilianos sh Zoe cari, dupu shtearea noastrâ, li-aflǎmu adzâ sh maxusu tu atselu kiro la Grets sh la Makedonji/Armânji. Unâ câftari ti numili sh patronumili ufilisiti di Armenji n-adutsi apofasea câ minduiarea noastrâ easti dealithea. Dǎmu ma-nghiosu ndauâ di locurli iu putemu s-adyivâsimu numili sh patronumili ufilisiti la Armenji:
  • Mash ca unâ adâvgari, tu tuti cǎrtsâli ti isturia Armenjloru, tsi li deadimu ma-nsusu, nu aflǎmu canâ di numili adusi aminti aua.
  • Diznau ca unâ pârâtirisiri/observatsii: zborlu cari lu ufilisescu armenjiljii atumtsea cându azburǎscu ti elji iasti “hay”, pluralu “hayer”- dupu numa thimiljiusitorlui myticu Haïk. Acshi cumu sh alti populi uilisescu altu zboru di-atselu ufilisitu di xenji : “shkiptari ti arbinesu”, “brezh ti bretonu”, “euskadi ti basc”, “elinu ti grecu” etc.
  • Tsi easti ciudii tu tutâ isturia aiestâ easti câ desi putemu s-lomu ti bunâ orighinea “armeanâ”, maca tu tutu tsi yini dupu aiestu capitolu, Constantin VII Porpyrogenetlu anyrâpseashti mash di arâzga “makedonâ”, di la Philip sh Alexandru atselu Marli. Nâ si pari ti nipistipseari câ unu isturianu bunu cânâscâtoru di populi, pisti cari eara amirǎ, s-minteascâ dauâ zboarâ cu noimi ahântu di ahoryia, fârâ s-da vârâ exiyisi i apandisi.
  • Unâ sinyurâ apandisi poati s-exiyiseascâ aiestâ theorii. Zborlu “armeanu” di iu ahurhi theoria cu arâzga armeanâ alu Vasili, sh cari tu limba greacâ s-anyrâpseashti “armenios” fu la orighini “armanoi” i “armenoi” cumu siyura sh-dzâtsea makedonjlji di multi eti ninti. Sh adzâ tu locurli iu bâneadzâ armânjilji di totna, sh maxusu ninga Kastoria, icâ tu Arbinishii, zborlu tsi lu avdzâ easti “ar(â)meanji” icâ “rrâmeanji” cari easti multu efcula ti confundari cu “armeanu”.
  • Cumu s-agiumsi la aiestâ alathusi? Minduiescu câ zborlu “armân” cari eara ufilisitu di makedonji, nu eara multu cânâscutu nafoara di comunitatea loru, cumu nu fu cânâscutu nitsi tu eta 19 sh cumu nu iasti ninga ghini cânâscutu nitsi adzâ.
  • Pistipsescu câ Constantin VII Porphyrogenetlu ufilisi zborlu acshi cumu lu-avdzâ di la pâpânjii a lui, dupu tsi bânǎ alargu di Makedonii sh yrâmâticlu cari lu anyrâpsi lu-adusi tu limba greacâ, aschi cumu duki elu. Iasti poati, unu semnu alâsatu di Dumnidzǎ ti dizligarea mistiryiului ligatu di populu makedonu pi cari nu vru pânâ tora s-lu alasâ s-kearâ.
  • Sh nu dipu tu soni, prindi s-dzâcu câ ti mini, cama di 20 anji, cathi oarâ cându dzâcu câ hiu armânu, nu fu unâ oarâ s-nu-nj toarnâ xenlu cu cari azburǎscu :
  • •“hii armeanu ?”

Cathi oarâ lipseashti s-trecu pritu :

  • •“aromanian” icâ “aroumain” cari nj-adutsi antribarea : “hii român ?”;
  • •“makedoneanu” cu antribarea : “hii slavu ?”;
  • •“vlahu” cu antribarea ntru-oclji “?”;
  • •sh dipu dinâpoi “Makedon-Armânu” di la Alexandru Makedon.
  • Câ tse “Makedon-Armânu” ?
  • Câ numa popullui a meu yini di la dauâ personalitǎts mithitsi:
  • Protlu cu numa di Makednes, adusu aminti di Herodot, tsi deadi numa di Makedonia, sh defturlu (vahi protlu) cu numa di Armenus, adusu aminti di Strabon, tsi deadi numa di Armân icâ Arâmeanu.
  • Ca unâ concluziuni ditu soni, minduimu câ ipoteza pi cari u prezentǎmu tu câftarea noastrâ easti dealithea, fârâ câsuri sh câ zborlu di “armânu” i “arâmeanu” fu ufilisitu di Armânji di naima vecljiulu kiro. Sh ma largu, câ tu perspectiva aiestâ easti limbidu câ multi di personalitǎtsli tsi pânâ adzâ furâ cânâuscuti ca “Armenji” icâ di arâzgâ “armeanâ” eara dealithealui Armânji i Makedonji.
  • Prindi ca intelectuali di-a noshtsâ, cu vreari ti fara armâneascâ, sâ s-apleacâ pi aiestâ temâ shi s-caftâ tu documenti tsi suntu adzâ multu ma efcula ti-aflari.
  • Sh s-anyrâpseascâ diznâu isturia a popului a nostru cari, ti amârtii, ninga nicunuscutu ti Europa, ti cari adrǎ ahânta curbani.


Izvuri di nuntru[alâxire | modificare sursă]

Isvuri di Nafoarã[alâxire | modificare sursă]

Alti[alâxire | modificare sursă]

Biblioyrathilj[alâxire | modificare sursă]