Mariana Bara
Mariana Bara easti cãnãscutã numã armãneascã tu sfera di shtintsa, tu sfera di lingvistica, romãnistica shi ma concret, tu sfera di dialectologhia. Ca poliglotã, (cu cunushtearea multi xeani limbi) ushili lji suntu dishclisi nu mash tu institutsiili shtiintsifitsi tu Romãnii, ma shi ma largu, tu xeani, iu ari publicatã multi lucri ligati cu limba armãneascã. Easti faptã pi 16 di yanar, anlu 1961, tu Romãnii. La Univerzitatea di Bucureshti, dipisi la Facultatea ti limba romãneascã shi frantsuzeascã. Di la anlu 1984 pãnã la anlu 1990 lucra ca profesor, a titula doctor di shtintsã u amintã tu sfera di lingvistica cu teza: lexiclu armãnescu di arãdãtsina latinicheascã, studii cari eara tipusitã shi Minhen, tu Ghermanii, cu tsi numa a ljei s-featsi cãnãscutã shi tu lumea di shtintsã tu xeani. Ca lector univerzitar la Facultatea di Filologhii a Univerzitatiljei “Hyperion” di Bucureshti, spetsialistã-expertu terminolog la Institutlu European dit Romãnii, cercetãtor la Institutlu ti foneticã shi dialectologhii la Academia ali Romãnii, scriitoarã, traducãtoarã, activistã tu sutsãtsli armãneshtsã, prof.dr. Mariana Bara easti persoanã contemporanã, modernã, multu complexã…
Cu a ljei lucru shtiintsific deadi mari contributsii ti promovari shi avigljeari di chireari a limbãljei armãneascã. Cu mari dor shi mirachi cãtrã a ljei durutã shi vrutã Farã armãneascã deadi mari eforturi s-organizeadzã multi activitãts ligati cu Armãnjlji. Eara trener ti dascalji ti cursuri ti limba shi cultura armãneascã cu tsi deadi mari contributsii ti niintari shi developari a limbãljei armãneascã. Organizã shi partitsipã la multi simpoziumi ti identitatea a Armãnjlor, a cu shtearea a ljei, cum shi cu activitãtsli tu armãnamea deadi mari contributsii ti dishtiptari a sentimentului armãnescu la ma tinirili gheneratsii. Eara prezidentã a Sutsatãljei culturalã armãneascã di Bucureshti, shef editor a revistãljei “Armãnamea”, vitseprezidentu la Fara armãneascã dit Romãnii shi protlu prezidentu a Consiliulu a Armãnjlor.
Ari editatã ma multi studii shi cãrtsã tu Romãnii shi tu xeani, anamisea di cari nai ma importantã easti “Limba armãneascã - Vocabular shi stil”, carti cari u editã la anlu 2007, carti cari trapsi mari interes shi la Armãnjlji, ma shi la oaminjlji di sfera di shtintsã tu domenea lingvistica. Tu aestã carti, multu limbid s-veadi, multu ghini s-ducheashti dãmãndarea ali prof.dr. Mariana Bara tu cari carti, pi ninga alanti ãngrãpseashti: “Tuts shtim ca limba shi cultura criscutã tu aestã limbã nã da identitatea. S-nu na aspãrem di alãxirli a chirolui, cã sh-limba prindi s-u adãvdzem cu nali zboarã, aclo iu atsea u caftã tsivilizatsia, ashi cum portul shi adetsli tu casili li alãxim. Altã turlii, va s-bãnãm ca tu insula, ca tu unã rezervatsii cari nu poati s-creascã tu etili tsi yin.” Ti aestã carti, cãnãscuta poetesã armãneascã Chira Mantsu dit Ghermanii dzãtsi: “Cu carti ca aestã ali Mariana Bara altsã oaminj di sfera di shtintsa va s-putea s-intrã cu pirifanilji tu vãrã Academii. Cum noi, Armãnjlji nu avem ahtari institutsii, u apruchem Mariana Bara tu Academia a suflitlui armãnescu”!
La anlu 2003, Fondatsia culturalã-shtiintsificã armãneascã “Andrei Shaguna” di Constantsa u durusi prof.dr. Mariana Bara cu premia “Tachi Papahagi” ti activitatea a ljei tu sfera di limba shi cultura armãneascã. Pi ninga atsea prof.dr. Mariana Bara ari amintatã nica multi alti premii shi pricunushteri ti lucurlu a ljei shtiintsific shi ti activitãtsli armãneshtsã.
Limba Armãneascã Vocabular sh Stil, Editura Cartea Universitarã, Bucureshci 2007
[alâxire | modificare sursă]- "Pistipsescu cã steaua armãnamiei easti shi steaua a limbãljei a ei: cara s-acãkiseascã minarea modernã a banãlei, cari caftã dishcljideari, sensuri shi seamni nali, tsi va s-li lomu ditu limbili evropeani shi maxusu neolatini, shi cara s-u lucreadzã cafi unu di noi aestã limbã cu hãrli a ei, tsi vidzumu cã nu suntu putsãni, armãnamea ari yinãtoru shi nu va skearã. Tuts shtimu cã limba shi cultura criscutã tu aestã limbã nã da identitatea, s-nu n-aspãremu di alãxirili a kirolui, cã shi limba prindi s-u adãvdzemu cu nali zboarã, aclo iu u caftã civilizatsia, ashi cumu portul shi arada a casilor li alãximu. Altã turlii, va s-bãnãmu ca tu unã insulã, ca tu unã rezervatsii tsi nu poati s-creascã ti etili tsi yinu."[1]
Tezã di Doctorat
[alâxire | modificare sursă]- Lexicul latin moştenit în aromână - din perspectivă romanică, Bucureșci : Academia Română, 1999.
Operi
[alâxire | modificare sursă]- "Limba armaneasca - Vocabularu sh Stilu" Bucureschci 2007
- Lexiclu armãnescu di arãdãtsinã latineascã, Editura Cartea Aromãnã - 2004
Puizii
[alâxire | modificare sursă]
Noturi
[alâxire | modificare sursă]- ↑ Limba Armãneascã Vocabularu sh Stilu, Editura Cartea Universitara, Bucureshci 2007 ISBN 978-973-731-551-9.