Sãrunã
Sãrunã (pi gãrtseashce Θεσσαλονίκη, cu litere latine Thessalonichi; pi limba machiduneascã shi vãryãreascã Солун, Solun, pi limba miglinitã, Săruna), idhyea-ashi s-dzãtse Selânik icã Salonica, easte dhefterlu cãsãbã di Gãrtsie di reghionlu gãrtsescu Machedonia.
Tu Sãrunã bãneadzã anvãrligã di 800.764 bãnãtori deadun cu locurle di anvãrligã. Easte cãsãbã univerzitarã
Istoria[alâxire | modificare sursă]
Ira cãsãbãlu capital di patrule districturi romaneshci di Machedonia cu cai condutsea pretor. Leghenda modernã dzãse cã numa u-apruche di Thesalonica, mulljare al Casandru shi soarã al Alexandru Machedon cai u-fundã cãsãbãlu. Numa u-apruche di parte a tatãlui a lui Filip cai numa u didea di ispete cã u-anãchisi (nike) pi Tesalia.
Pi dheftera cale al apostolu Pavlu, nãs pridea tu sinagoga a Uverilor nai ma mare shi le-adrã thimeljle-a unãljei bisearicã. Opozitsia a Uvreilor u-pitricurã s-fugã dit cãsãbã shi nãs s-dutsea Veria.
Monumentile paleocrishcineshci shi bizantineshci di Sãrunã ira bãgate tu lista-a mushcinire culturalã dit lume al UNESCO tu anlu 1988.
Pi ninga Armãnjlji ãn-Sãrunã bãneadzã shi multu di Meglenitslji. Numa Sãrunã yine dit latinichescul Salona. .
Roma veacljea[alâxire | modificare sursă]
.jpg)
Cu yinearea a Romanjlor tu anlu 146 ninte di Hristolu, cãsãbãlu s-featse capital a provintsiiljei Machedonia Prima. Cale Via Egnatia, cale adratã di Romanjlji u-lidzea Dyrrachium (azã Dürres) cu Bizantiu adrã cãsãbãlu s-creascã shi s-prucupseascã.Tu anlu 42 ninte Hristolu cãtse ira pi partea al Octavianlu shi al Antoniu contra Casiu shi Brut, ira proclamat ti cãsãbã liber. Atumtsea adrarã senat ahoryea contra a Tsezarlui. Atumtsea ãn Sãrunã vinira s-bãneadzã nobilitate-a Romãljei anamisa di cai yinea shi Marcus Tullius Chichero cai atsia bãna di 106-43 ninte di Hristolu. Tu aistu chiro, Sãrunã ira un portu multu importantu iu yinirã tutile producte anamisa di continentsãlji Europa shi Azia shi unã parte di Africa: chilinji di Persia, mãrdzeale di India, producte di amalãma shi asime sh.a.
Tu anlu 50, Ayiu Pavlu atsia prida Crishcinizmolu, shi ãndoi di Sãrunitslji u-apruchearã Chrishcinizmolu.Cama amãnat, amirãlu Galeriu yinea atsia shi ahurhi s-facã palatlu shi multile alante cãsuri publitsi. Tu polimlu contra-a Crishcinjlor cãdzu martir Ayiu Dimitri cai s-fãtsea shi patron shi apurãtor a cãsãbãlui.
Tu chirolu di Bizantia, Sãrunã ira tsentru ti pãrmãtie, iu lucrã industria di manufacturã cu pãrmãteftsã di Evropa sh-di lumea tutã.
Tu chirolu a Amirãriiljei Otomanã Sãrunã ira cãsãbã liber ti pãrmãtie iu Gretslji, Uvreilji, Armãnjlji shi alantsãlji miletsi crishcinji shi nimusulmanji lucrã cu pãrmãtie. Tu ahurhitã-a secului XX Sãrunã avea 350.000 di bãnãtori, anamisa di cai 12.500 ira Armãnji, sh-tu anlu 1913 numirlu a Armãnjlor criscu pi 14.600 di bãnãtori.[1]
Armãnjlji ãn Sãrunã[alâxire | modificare sursă]
Nu sã shcie tamamileam cãndu vinirã Armãnjlji ãns Sãrunã, ma siyurã yinearã cu cãrvanile a lor nica tu chirolu a Romãljei veacljã.
Anvãrligã di Sãrunã avea multu di Armãnlji tsi lucrã cu tutiputã, tsi avea vinitã di Epirlu shi Pindu, cãcum sh-di Halchidiclu shi Sãmtã Munte (Atos). Dupu cãdearea-a Moscopoliljei, Armãnjlji yinirã s-bãneadzã sh-ãn Sãrunã.
Tu eta XIX avea 60 di hanji shi hoteli sh-nai ma multã parte lã-pricãdearã a Armãnjlor. Yinirã dit Crushuva, Gopishi, Muluvishtea, Veryea etc. Nai ma importantsã sãntu: fratslji Atanasiu (Atanasescu), Nashcu, Mihalachi shi Pandu, cai le-avea hoteli: MOnastir, Telegraf, Moderi, ALexandria, Acropolis shi Rits. Fratslji Hagi Lazar-Ciomu cu hoteli Splendid, sh-Tashcu shi Cocea Ciomu cu Imperial shi Olimpios Palas, Ioryi Ciomu cu hotelu Machedonia shi Ioryi Crushuveanlu cu Grand Hotel.
Fratslji Vanciu shi Alexu Mageari u-avea Bosnjac Han shi Magear Hotel, Tachea Zaru u-avea hotelu Natsional, Ioryi Iorganda i-avea hotelu Iorganda cu restoran, fratslji Iancu shi Dimitri Cionga u-avurã hotelu Des etrangers, fratslji Ticvesh di Bituli le-avurã hotelile Colombo shi Eghiptu, Costa Stoianu-Oldi cu Shemendefer, Lambru Hristu cu hotelu Yildiz shi hanlu Patera. Pi-ninga atselji cu idhyea pãrmãtie lucrarã: Nicola Hagi Doaga, Tachi Coluchita, Tomciu Finca, Nachiu Petra etc. Nai ma mare hotel Mediteran pi mardzina di amare ira al C. Turnibuca, shi avea shi alantsã Armãnj di Elimnlu shi anvãrligã. Gustav Weigand scria cã nai ma avdzãtili casi di pãrmãtie ãn Sãrunã ira a Armãnjlor dit Vlaho-Clisura: Nicoa Vovu cu fãrtatlu Foti Titsa, fratslji Petra, Ioani shi Ioryi Turnibuca, Nachi Cocu cu hiljlji Simu shi Cota, Iancu Simota cu hiljlji Simu, Cocea shi Leonida, Vasile Maoa, Ioani Chichi, Cota, Ioan shi Ioryi Cufa, Fila Chiru Crushuveanu sh.a. Avea 500 di taife di Crushuva cu firmi a lor: Nicola Crale, Ioryi Pericle Crale, Bahcivanu, fratslji Tahao, Papacosta, Zizi, Manu, Nusha shi Boshnjacu, Mina Papaioanu, Socrat Dinu Figiu, Crei, Cofcigaru, fratslji Nauni: Hristu, Ilia shi Matei, Teohari Shunda, Catsuiani, Shashcu sh.a. Di Vlaho-Clisura pãmãteftsã di anami ira: fatslji Nazla, Ioryi Chiandu, Hristu Ciuli, Ioan Cocu, Ioan Chiuca, Ioan Mandrinu, fatslji Chiti: Ioryi shi Nicu sh.a. Di alantile hori armãneshti yinirã: Caradimu-Stamuli, Vlahodinu Macri, fratslji Shaine, fratslji Pandu, fratslji Tashcu shi Ioan Dalenga, fratslji Nusha: Vanciu shi Halciu, fratslji Ghica, fratslji Tahula, Costa Belimace, Mischia, Petrashincu, Zvolu, Barzacu, Z. Papa, Constantin Stoe cu hiljlji: Vasili, Toma shi Tashcu, Panu, Petra Naccea, Shunda sh.a. Cu tutiputa shi producte di lapte lucrarã fratslji Cocu Tashcu cu hiljlji: Matei, Vanciu shi Petra, shi cathi un di nãsh avurã cã un hilj, deapoea Costa Gheru, fratslji Caraiani sh.a. Di cazangeadzlji: Mihail Muca hu hiljlu Ioryi, fratslji Cazangi, Adam Odonda sh.a. Cãtnãdzlji shi fãcãtori di cutsãri furã: Micibuna, Marcu, Adamicu, SHapera, Nasta, Palas, Papaianuli, Caramihu, Caramuzi, Manuca sh.a. Alantsã zanaetceadzi ira: Secara, Pucici, Sofianu, Sotirachi Balju, Vangheli Anastasi, Capidan, Comati, Matacu, Sosidi, Leatse, Shape, Butari, Niciota, Cogioman, Pasha, Cicardecu, Vanavachi sh.a.
Pãrmãteftsã cu lapte ãn Sãrunã ira: Shuco, tsi lucra sh-Cumanuva, Dimitri Toma Hagigogu, Caraiani, Mihail Papacociu di Livedzi, Tusha Piscu, Spiro Colovatu, Chiloni, Gravani, Bushulenga, Zega, Caprini sh.a.
Iatsãri di Sãrunã irã: Dr. panait Economu, Dr. C. Dan, Dr. Tashcu Shunda, Dr. Tashcu Trifon, Dr. Cristovici, Dr. Zianu, Dr. Ioryi Eftimov Boga, Dr. Alexandru Maltu, Dr. Alexandru Papazi, Dr. Vlahopulos, Dr. Angheli Matli, Dr. Gigicosta, Dr. Constantin Cufa, Dr. Telioni, Dr. Nicu Ioanu-Copaciu, sh-dentishtsã: G. Stanopol, Economu shi Condili. Farmatseutsi ira: Papista, Gigicosta shi Telioni.
Avucats ira: Samara, Statachi, Gravani sh.a.
Tu anlu 1913 Sãrunã multu u-alãxi fizionomia a ljei, di ispetea cã cãndu Gretslji u-loarã dupu Protlu Polim pi Balcan ahurhi mare stigma contra a Uvreilor, shi nãsh fãrdialtu lipsea s-fugã dit Sãrunã sh-fudzirã Americhie, Canada, Frantsie sh-unã parte fudzi tu statlu di Izrael di azã.
Cu-atsea tsi ãn Sãrunã ahurhirã tu atsel chiro s-yinã Grets di alante parte di Gãrtsie, ma shi Grets di Turchia (dupu hundrata ti alaxire di populatsie di 1924-1925) multsã di Armãnlji fudzirã Rumãnie.
Univerzitãts[alâxire | modificare sursă]
Cãsãbãlu are dao univerizitãts: Univerzitate Aristotelis di Sãrunã, nai ma mare di Gãrtsie fundatã tu anlu 1926 shi Univerzitatea Machedonie.
Oaminji cunuscuts[alâxire | modificare sursă]
- Ayiu Chiril shi Metodiu
- Ianis Butaris - Armãn, pãrmãteftu shi ex-celnic ali Sãrunã
Bibliografia[alâxire | modificare sursă]
- ↑ Вангел Ј. Трпковски - Трпку, Власите на Балканот, Здружение пријатели на Власите од родниот крај ПИТУ ГУЛИ, Скопје, 1986, p. 96-100, COBISS MK ID: 1004353