Limba armãneascã
Limba armãneascã easti unã limbã ditu gruplu di not datlu a limbilor romantsi (neolatini).
Armãneashti | ||
---|---|---|
Sã-zburashce tu: | Gãrtsii, Arbinishii, Rumãnii Vurgaria, Machedonia di Nord, shi tu Sãrghia | |
Numir di zburãtori: | 250,000[1] | |
Pricadi tu grupa di limbi cai li-zburãscu populli fãrã cratlu-a loru | Grupa linguisticã Limbe: |
Limbe indoeuropeane Limbe latinițe |
Limba ofițialã tu : |
Crushuva, Machedonia di Nord Albania | |
Codlu di limba: | ||
ISO 639-1 | - | |
ISO 639-2 | rup | |
SIL | RUP (Codlu di limba armãneascã) |
Cama di 250,000[2] di Armãnjlji ditu Makedonia di Nord, Arbinishia, Sãrghia, Romãnia, Vurgaria shi Gãrtsia u zburãscu limba armãneascã ca "limbã di dadã".
Zãrtsinã
[alâxire | modificare sursă]Limba armãneascã s-amintã ditu limbili veclji di tu Balcan: limba tracã, epiroticã, thessalicã shi makedonica veacljã. Di cara vinirã Romanjlji tu Balcanu, Armãnjlji s-featsirã ca un popul cu limba romanicã.
Limba armãneascã
[alâxire | modificare sursă]Yramiolu Armãnu
- Naima multsãi armãnji di adzã anyrãpsescu cu yramiolu latinu. Un numir cama njicu anyrãpseashti cu yramiolu elini.
- Alfabetu armãnescu (Literaturã)
Istoria
[alâxire | modificare sursă]- Cu agiutorlu di bãsearicã, tsi irra sum patronatlu a Patriarhului di Constantinopoli, multi zboarã gãrtseshci intrarã tu limba armãneascã, a cu vinire a Turcului Ottoman pi Balcanu, shi multi zboarã ãnturtseshci.
Ashi pãnã ahurhita a etãljei XIX, Armãnjlji li ufilisirã yramili gãrtseshci, cum le-ufilisirã sh'alantile populi. Ashi tuti lurili scriati tu Metropola armãnescã Moscopole irra scriati cu aiste yrami. Tu anlu 1809, Ioryi Constantin Roja u publicã vivlia "Puteare-a ghiuvusariljei a limbãljei a noastã cu yrami latinicheshci" cu tsi Armãnjlji u alãxescu Yramiolu (abetseda). Dupu atsea shi vivliile armãneshci s-publicã sade cu aiste yrami latinicheshci cu tsi Armãnjlji u'spun pricãdeare a lor latinikeascã. Ashi shi Mihail Boiagi u publica gramatica armãneascã sum titlu "Γραμματική ρωμανική ητοί βλαχική" tu anlu 1813 tu Vienni. Ashi irra tipusiti shi Dictsionarli armãneshci al Shtefan Mihaileanu, Ioannis Dalametra, Tache Papahagi, etc. ma multsã di nãsh ufilisirã yrami romãneshci tsi nu pricat tu alfabeta armãnescã cu tsi tu al Deftherlu Congres Armãnescu tsãnut Freiburg (1988) s-adusi detsizia s-hibã arcate di tu abetseda aiste yrami. Ti jale, propaganda romãnescã nica le tsãni pozitsiile shi nica featsi pit satelitile a ljei s'hibã ufilisitã unã pseftã abetseda armãneascã tsi nu u akicãsescu tuts.
Catandasi puliticã
[alâxire | modificare sursă]Ti prota oarã limba armãneascã s-adrã limbã ofitsialã tu cãsãbãlu Crushuva, Machedonia di Nord cu apofasea Consiliului a Comunãljei Crushuva. Nãsã idyia ashi ira cãftatã s-hibã pricunuscutã shi ti Comunile Bitule shi Shtip iu ari cama multsã Armãnji, alla aiestã dimãndari nica nu fu aprucheatã.
Noturi
[alâxire | modificare sursă]- ↑ [1] Council of Europe Parliamentary Recommendation 1333(1997)
- ↑ [2] Council of Europe Parliamentary Recommendation 1333(1997)
Izvuri di nuntru
[alâxire | modificare sursă]- Armãnji
- Limbili asburãti tu Evropa
- Articli ti Armãnji - ghivãsea pi limba armãnã
Isvuri di Nafoarã
[alâxire | modificare sursă]- Consiliul-a Makedonjiloru icã Armãnjiloru
- http://www.aromanii.ro/sutsata/index.html
- Tinirlji Armãnj ditu Machedonia
- Consiliul-a Tinirlor Armãnji di tu Romãnia
- Armãnj-Cincari tu Sãrbilj
- ArmãnameaTv di tu Romãnia
- Aromania Catholica, site cu alfavita traditsionalã
- Bara, Mariana, "Le lexique latin hérité en aroumain dans une perspective romane", LincomEuropa Verlag, München, 2004, 231 p.; ISBN 3-89586-980-5.
- Sutsata Culturalã Armãnescã Athina: Buletin di Presã
- Cursu di scriari armãneascã, anyrapsit di Tiberius Cunia
- Articlu ti Limba armãneascã (ellinica)
- Scriate documente pi armãneashce (ellinica)
- http://www.scribd.com/doc/150667468/Fimirida-Noima-Revista-Noima-nr-1