Lituryier armãnescu
Lituryierlu armãnescu easte unã carte di misali - liturghie pi limba armãneascã[1][2] anonimã[1], ti cai s-mindueashce cã ira scriatã tu ahurhitã[1], protã giumitate[3], mese[4] icã deftherã giumitate a secului XVIII[5]. Easte protlu textu mare pi limba armãneascã[3] tu cai sãntu bãgate shi tradutsiri di didadiuri (cãzãmii) shi alante texturi relighioase pi armãneashce[4]. Lituryierlu armãnescu s-mindueashce cã ira scriat Moscopole cãsãbãlu nai ma importantu ti istoria-a Armãnjlor[5] shi easte scriat cu alfabetlu gãrtsescu[4] ti-atsea cã atumtsea limba gãrtseascã s-lugursea ti limba nai ma analtã ti scriare alushtor texturi pi Balcan.[4] Textulu ahurhea s-arãspãndeascã anamisa di Armãnjlji di Arbinishii cu sustsãnire a diasporãljei armãneascã. Tu anlu 2002 tu unã studia ti Armãnjlji, cercetãtorlu austrianescu Thede Kahl dzãse cã papa Thomai cãnta aistã liturghie armãneascã tu Bisearica Ayiu Nicola di Moscopole.[2]
Lituryierlu armãnescu ira aflat tu anlu 1939 di-parte a cercetãtorlui shi scriitorlui Ilo Mitcã Chafãzezi di orighina armãneascã sh-arbinisheascã Tirana tu arhivile a Bibliotecãljei natsionalã di Arbinishia. Dupu tsi-u aflã, u-pitricu manuscrislu a colegãnjlor a lui di Univerzitate di Bucureshlji, Theodor Capidan shi Victor Papacostea shi la fimirida Universul. Deapoea tu anlu 1957, Chafãzezi pitricu copiuri a documentului la Institutlu ti lingvisticã Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti ta s-u cercetã lituriyerlu. Tu monografia di 1962, lingvista armãneascã Matilda Caragiu Marioțeanu u-publicã contsãnirea a manuscrislui sum titlu Liturghier aromânesc ("Lituryierlu armãnescu").[6]
Lituryierlu armãnescu easte un di nai ma veacljile lucre pi limba armãneascã deadun cu Codex Dimonie, shi vivliurle al Theodor Anastas Cavallioti, Daniil Moscopoleanlu shi Constantin Ucuta[1]. Matilda Caragiu Marioțeanu spuse cã limba armãneascã scriatã tu lituryierlu easte "tu nai ma mare parte unicã, sistematicã shi conzistentã shi easte nai ma apropea-a limbãljei scriatã di scriitorlji dit bitisitã a secului XIX". Idhyea-ashi spuse cã lituryierlu easte unicã carte armãneascã ti lituryia bisericheascã fãrã di influentsã di limba rumãneascã icã influentsã nao di limba latinicheascã.[1]
Referentsã[alâxire | modificare sursă]
Ligãturi di nãfoarã[alâxire | modificare sursă]
- Liturghier armãnescu tradusã di Dumitru Piceava
- ↑ 1,0 1,1 1,2 1,3 1,4 Bardu, Nistor (2007). "Eighteenth century Aromanian writers: the Enlightenment and the awakening of national and Balkan consciousness" (Scriitorlji armãneshci di seculu al optusprã: Renesansa shi dishciptare-a conshciintsãljei natsionalã shi balcanicheascã" (PDF - pi limba anglicheascã). Philologica Jassyensia. 3 (1): 93–102.
- ↑ 2,0 2,1 Kahl, Thede (2002). "The ethnicity of Aromanians after 1990: the identity of a minority that behaves like a majority" (Etnitetlu-a Armãnjlor dupu 1990: identitetlu a minoritatiljei tsi s-purtã cã maioritate) (pi limba anglicheascã). Ethnologia Balkanica. 6: 145–169.
- ↑ 3,0 3,1 Mihăilă, Gheorghe (2007). "Cel mai vechi glosar cuprinzând cuvinte aromânești" (Nai ma vecljul dictsionar tsi are zboarã armãneshci) (PDF - pi limba rumãneascã). Studii și cercetări lingvistice (in Romanian). 58 (1): 133–146.
- ↑ 4,0 4,1 4,2 4,3 Detrez, Raymond (2020). "Religion-based cultural communities in the pre-modern Balkans" (Comunitãts culturali pi bazã di piste tu Balcanlu di ninte-a etãljei modernã). Slavia Meridionalis. 20: 1–22. doi:10.11649/sm.2144. S2CID 231800361.
- ↑ 5,0 5,1 Klimkowski, Tomasz (2015). "Religious vocabulary in Aromanian compared to Romanian". (Vocabular di piste pi armãneashce tu comparatsia cu rumãneashce) Balcanica Posnaniensia. Acta et studia. 22 (1): 165–175. doi:10.14746/bp.2015.22.12.
- ↑ Demiraj, Bardhyl (2019). "Troparul pascal în dialectul aromân din codicele lui Kosta Cepi Vithkuqari (Costa Cepi din Bitcuchi)" (Troparlu di Pahscile pi armãneashce tu codexlu al Cosa Cepi di Vithcuchi). Diacronia (PDF-pi rumãneashce). 38: 15–22.