Teodor Anastasie Cavalioti

Di Wikipedia, Entsiclopedia liberã
Jump to navigation Jump to search

Teodor Anastasie Cavalioti (n. 1728, Moscopole - d. 1786, Moscopole) easti directorlu ali Nea Academia (Noaua Academie) di Moscopole, tu-ațelu chiro nai ma analta Sculie/Academie tu Balcanu. Easti autoru di cursuri di gramaticâ, filosofie, poeticâ.

Di la Thunmann aflămu câ Teodor Cavalioti avea anyrâpsitâ trâ tuti științili filozofiți ditu ațelu chiro ma țiva di eali nu s-tipusirâ.

Anyrâpsi Protopiria icâ Prota anvițâturâ, tipusitâ tu Venetie, la 1770. Easti unâ carti di adyivâseari, anyrâpsitâ pi gârțeaști, cu texti ditu Biblie și tu soni cu unu lexiconu di 1.170 di zboarâ ditu greacâ, apridusi pi armâneaști și arbinișeaști. Cartea fu anyrâpsitâ cu scupó practicu și cu hărgiurili alu Gh.Tricupa (cunuscutu ș cu numa Cosminschi), unu emburu armânu ți armânea multu chiro tu Polonia, iu fâțea emburlâchi/comerțu cu yinuri ditu Ungarie.

Easti trâ ciudie cumu armasi unu exemplaru di Protopiria alu Cavalioti: studentulu armânu C-tin Hagi-Ceagani agiungânda la Universitatea di Halle dhurusi a Prof. Johann Thunmann unu exemplaru di-aestâ carti. Thunmann aduchi câ easti zborlu di unu lexiconu di mari simasii trâ cultura anyrâpsitâ tu Balcanu și u riprodusi tu cartea lui di sinferu istoricu: "Câftări trâ isturia a populiloru evropeani ditu Datâ (estu)" (Untersuchungen über die Geschichte der östlichen europäischen Völker, Leipzig, 1774) și-ași agiumsi prota carti di ahurheari a anyrâpseariľei pi-armâneaști tu mutrita științificâ a filologhiloru ditu ațelu chiro. Altu exemplaru completu nu s-mata află.

Gustav Meyer - albanologlu - află unu exemplau nintregu (eara xichi multi frândzâ ditu soni) și lu tipusi tu "Albanische Studien".

Studentulu C-tin Hagi-Ceagani șidzu 3 ańi Halle și-ľ deadi a profesorlui Thunmann multi hâbări, informații trâ Armâńi: limbâ, asprândiri, numirlu-a loru. Thunmann avu zboarâ di aleaptâ tińiseari trâ aestu studentu armânu, ți-avea studiatâ limbi, filosofie și matematicâ.

Tu biblioteca Academiľei gârțeșțâ di la Sf.Sava (București) s-aflarâ 3 manuscripti gârțeșțâ di-alu Cavalioti: "Tratatu di loghicâ"; "Tratatu di Fisicâ" și "Tratatu di Metafizicâ".

Tratatlu di Loghicâ easti unu autografu, anyrâpsitu di mâna alu Cavalioti și ari și dzua pi elu: 5-li di Shcurtu 1755. Atumțea avea Cavalioti 27 di ańi. Aesti tratati eara cursurili ți li țânea Cavalioti la Naua Academie. Alanti dauâ tratati furâ anyrâpsiti di unu di scularľi-a lui, Naum Anastasie Data. Trâ bana alu Cavalioti avemu multi informațiuni di la Johan Thunmann și di la istorițľi greț: Zaviras, Sathas și Vretos. Zaviras tu "Nea Ellas" dzâțea: "T.A.Cavalioti di Cavala, bârbatu ghenialu. Cu agiutorlu a zânâceariloru di halcumâ/bâcâri fu pitricutu Ianina, iu fu anvițatu di Eugeniu Bulgari" Thunmann dzâțea trâ Cavalioti: " Er ist ein gelehrter Mann, der gelehrteste unter seinem Volke, der Sprachen, Philosophie und Mathematik mit Nutzen studiert hat"

V.Papacostea dzâțea:"Moscopole adiľia unu analtu clasițismu". Cavalioti easti unu nâinti-imnâtoru a lingvisticâľei comparati. Ma amânatu, anvițațľi J.Thunmann, G.Meyer, Fr.Miklosich, Emil Picot ufilisirâ cartea alu Cavalioti tu anyrâpserili-a loru trâ latinitatea balcanicâ.

Scupolu a "Protopiriľei" alu Cavalioti eara s-asprândeascâ limba greacâ anamisa di Armâńi. Ma, cu-aestâ furńie, fu anyrâpsitâ, trâ prota oarâ, limba a noastâ! Aestu lucru nu lu-astrâxi Patriarhia din Poli, cari avină aestâ carti cu mari inati acâ scupolu-a ľei eara s-ľ-anveațâ pi-Armâńi gârțeaști! Avea duchitâ câ aestâ carti putea s-dișteaptâ tu armânami sinferlu trâ anyrâpsearea a limbâľei armâneșțâ. Shi trâ Patriarhia din Poli, singura limbâ tu cari lipsea sâ s-avdâ zborlu a Hristolui eara mași greaca! Tr-ațea cu greu ascâparâ ndoauâ cumăț di-aestâ carti. Easti intirisantu s-dzâțemu câ T.A.Cavalioti fu multu fotisitu (inspiratu) di cultura ghermanâ. Ligâturili di emburlâchi feațirâ sâ s-ducheascâ, dupâ 1700, influența ghermanâ tu Balcanu și ma multu la Armâńi. Dupu acâchisearea Avstriei și a Turchiľei cu "Tratatlu di irinii di la Pasarovitz (1718) crescu ligâturili anamisa di lumea Balcanlui și ațea ghermanicâ. Mulțâ armâńi ți fâțea emburlâchi și-duțea ficioriľi sâ-nveațâ. Ași s-feați unâ dealihea adeti/tradițiuni ca Armâńľi avuț sâ-și pitreacâ ficioriľi sâ studiadzâ tu Avstrie și Ghirmânie. Tu aesti universităț s-dișcľidea unâ cali noauâ trâ câftărili științifiți di filologhie și teoriili-alu Leibniz eara multu tińisiti.

Biblioyrathiľ[alâxire | modificare sursă]

  • Nico Popnicola -"Arhadziț armańi tu isturiľ".