Cehia

Flambura di Cehia

Ethnosimvolo ali Cehia

Cehia tu Europa

Republica Cehia (Česká republika, literal s-tradutse ca Republica cechescã), pi shcurtu s-dzãse shi Česko (Cehia) easte statu tu Unia europeanã shi tu Europa tsentralã. Cehia are sinurle cu Polandia tu Aratsile-Datlu, Ghermãnia tu Westu shi Aratsile-Westu, Austria tu Datlu shi Slovachia tu Notlu. Republica cecã easte membrã ali NATO dit anlu 1999 shi ali Unia europeanã dit anlu 2004. Idghia ashitse easte membrã tu Organizatsia ti Securitate shi Cooperatsia tu Europa (OSCE). Ca unã membrã ali OSCE, lucãrle ali Republica cecã di nãforã sãntu monitorats dupu mandatlu ali Comisia Helsinki di SUA. Di tu 1 ianar 2009 pãnã 30 di Cirishar 2009, Republica cecã u-avea Prezidentsia ali Consiliulu ali Unia europeanã.

Cãsãbãlu capital: Praga

Divizia administrativã

Di anlu 2000, Republica cecã sã-mpartsa tu treisprã reghionji (cecheashce: kraje) shi cãsãbãlu capital Praga. Cathi reghion are Asemblea a lui reghionalã (krajské zastupitelstvo) shi hejtman (tsi s-tradutsirã ca "prezident a reghionlui"). Tu Praga, puterle a hejtmanlui sãntu ãmpãrtsate anamisa di consiliulu a cãsãbãlui shi celniclu a cãsãbãlui.

Di ninte Cehia avea shaptedzãts shase districtsã (reghionj) (okresy) deadun cu trei "cãsãbadz statutori" (fãrã di Praga, tsi avea un status spetsial) cai u-chirurã importantsã a lor tu anlu 1999 cu reforma administrativã; districtsã armasirã ca ãmpãrtsare teritorialã shi sântu shiderle a institutsiilor importante a administratsiiľei di stat.

Mapa a Republicãľei ceca cu reghionjľi.

Fișier:Czech Republic districț.png

Mapa cu districtsã.

(Regh. di amaxe)	Reghion	C. Capital	Populatsia (2004 est.)	Populatsia (2010 est.)
A	Cãsãbãlu capital Praga (Hlavní město Praha)		1,170,571	1,251,072
S	Reghion tsentral ceh (Středočeský kraj)	ufitsiurle sãntu tu Praga (Praha)	1,144,071	1,256,850
C	Reghion Ceh di Notlu (Jihočeský kraj)	České Budějovice	625,712	637,723
P	Reghion di Pãlzenj (Plzeňský kraj)	Pãlzenj	549,618	571,831
K	Reghion di Carlovi Vari (Karlovarský kraj)	Carlovi Vari	304,588	307,380
U	Reghion di Usti nad Labem (Ústecký kraj)	Usti nad Labem	822,133	835,814
L	Reghionlu di Liberets (Liberecký kraj)	Liberets	427,563	439,458
H	Reghion di Hradeț Cralove (Královéhradecký kraj)	Hradets Kralove	547,296	554,370
E	Reghion di Pardubitse (Pardubický kraj)	Pardubitse	505,285	516,777
M	Reghion di Olomouts (Olomoucký kraj)	Olomouts	635,126	641,555
T	Reghion di Morava-Silezia (Moravskoslezský kraj)	Ostrava	1,257,554	1,244,837
B	Reghion di Morava di Dat (Jihomoravský kraj)	Brno	1,123,201	1,152,819
Z	Reghion di Zlin (Zlínský kraj)	Zlin	590,706	590,527
J	Reghion di Visocina (Vysočina)	Yihlava	517,153	514,805

Relighia

Republica cecã deadun cu Estonia, staturle norditse, Gallia, Olanda shi Zelanda Nao are unã di nai ma putsãn relighioze populatsiur tu lume. Tu istorie, Cehľi ira caracterizats ca un popul "tolerant shi indeferent cãtrã relighia". Dupu anumirare di anlu 2001, 59% di statlu sãntu aynostits, atheishci shi nipistipsits, 26,8% sãntu Romacatholits shi 2,5% sãntu Protestantsã. Dupu anumirare, systemlu di piste tsi creaãce anamisa di anumirirle di anľľi 1991 shi 2001 easte atsel di fãrã relighie, tsi crishce pi 19,1 la sutã. Crishcinizmo spunea unã crishcire negativã nai ma multu la Bisearica Romacatholicã tsi chirea 1 miliunj di membrurã a ľei tu 10 anji. Populatsia nai ma mare easte fãrã relighie tsi crishce cu aproape di 2 milionji di ominj.

Dupu ancheta di Eurobarometer tu anlu 2005, 19% di tsitizenjľi ceheshci spusirã cã "pistipsecu cã are Dumnidzâ" (tsi easte tu loclu defther cu nai ma putsãn numir anamisa di staturli di Unia europeanã dupu Estonia, tsi are 16%), a 50% spusirã cã "pistipsescu cã existeadzã tsiva cã un spirit icã puteare yia" shi 30% spusirã cã "nu pistipseascã cã existeadzâ nitsi spirit, nitsi Dumnidzã nitsi puteare yia".

Culturã

Muzica

Muzica tu Republica cecã are zãrtsinj shi tu opera di analtã culturã shi symfonia shi tu muzica traditsionalã di Cehia (Bohemia) shi Morava. Diverzitate culturalã shi araspãndire sãntu aspectsã multu importante tu muzica cecã. Compozitorlji ira sum mare influentsã di muzica traditsionalã; jazzlu shi muzicã bluegrass s-adrarã multu populare; pop muzicã partsial s-fãtsea di hiturľi tu limba anglicheascâ cãntats pi limba cecã (nai ma multu tu anjlji 1960-1989). Anamisa di compozitorľi na mãri sãntu: Jan Dismas Zelenka, Josef Mysliveček, Leoš Janáček, Antonín Dvořák, Bohuslav Martinů, and Bedřich Smetana.

Politica

• 
  Protlu Prezidentu a Republicâľei cecâ, Václav Havel
• 
  Václav Klaus Prezidentulu a Republicâľei di azâ

Republica cecâ easte democratia cu reprezentația parlamentarâ cu multu partiur, cu un Prim-Ministru ca cap ali guvernmentu. Parlamentul (Parlament České republiky) are dao odadz, cu Oda a Deputațlor (Poslanecká sněmovna) (200 di membri) și Senatlu (Senát) (81 di membri).

Prezidentulu a Republicâľei cecâ s-aleagâ cu unâ sesia deadun a Parlamentului ti mandat di ținți di ań, cu posibilitate di nica dao mandaț. Prezidentulu easte caplu formal a statlui cu puterle limitate spețifiți, di cai nai ma importante sântu s-le da nâpoi nomurle tu Parlamentulu, ta s-nomineadzâ giudicâtori di Giudicatâ constituționalâ dupu ți lipseașce Senatlu ta s-da izine și ta s-u dispearsâ Parlamentulu cându situația spețialâ și spețificâ. Idhyia ași u-bagâ pi loclu Prim-Ministrulu, câcum și alantile membrâ tu cabinetlu dupu propunirâ a Prim-Ministrului.

Prim-Ministrulu easte cap a guvernmentului și are mare puteare, deadun cu ândriptate ta s-u facâ aghenda ti politicâ di nâfoarâ și domesticâ, ta s-u mobilizeadzâ mulțime parlamentarâ și s-aleagâ minișțrâ di guvernmentu.

Membrâľi ali Oda a Deputațlor s-aleagâ ti un mandat ti patru ań cu reprezentația proporționalâ, cu prag ti votare di 5%. Are 14 reghiońi ti votare, cai sântu idhyii cu reghiońľi administrative a statlui. Oda a Deputațlor, cai yine dupu Consiliulu Național Ceh, le-are puterle și responsabilitâțle di parlamentulu federal (tora nifuncțional) tu Cehoslovachia di ninte.

Membrâľi a Sentalui s-aleagâ tu reghiońi cu un reprezentu dupu votare tu dao rundzâ ti un mandat di șase ańi, cu alidzerle ti unâ la treile cathi ań tu toamnâ. Protile alidzeri ira tu anlu 1996. Arańmanlu aestu easte dupu modela a Senatlui di SUA, ama ti cathe postu easte cu idhyia marime și systemlu ti votare easte tu dao rundzâ. Senatlu nu easte popular anamisa di publicâ și multu puțâńi yinâ ta s-votâ, totâna easte câtrâ 30% tu runda protâ, și câtrâ 20% tu runda deftherâ.

Protlu Prezidentu a Republicâľei cecâ dupu Revoluția easte Václav Havel a Prezidentulu di azâ easte Václav Klaus.