Gârția

Republica Gârția Ελληνική Δημοκρατία
Flâmburâ Ethnosimvolo
Devizâ: "Ελευθερία ή θάνατος" "Eliftiriľ icâ moarti"
Hymna naționalâ: Ύμνος εις την Ελευθερίαν "Himna ti libertate"
Câsâbâ capital	{{{Câsâbâ-capital}}} 38°00' N, 23°43' E
Nai ma mare câsâbă	{{{Nai-ma-mare-câsâbă}}}
Limba ofițialâ	Ellinica
Sistemu politic	Republicâ
- Prezidentu	Prokopis Pavlopoulos
- Protministru	Alexis Tsipras
Independențâ	25 Marțu 1821 datâ di Imperia Ottomanâ
Membru-a UE di tu	1 Yinar 1981
Fața-a loclui
- Tutâ	{{{Fața-a-loclui}}} km² ({{{Fața-a-loclui-loc}}}º)
Populația
- {{{an}}}	11,125,179 bân. (Loclu 74º)
- Rufosâ	84 bân./km² ({{{Rufosâ-loc}}}º)
BPA	{{{BPA_PPC_an}}}
- Tutâ	$$305.595 milliardhâ (Loclu 37º)
- Pi cap	$$27,360
IDO (2004)	0.921 (24º) – analtu
Monetâ	Euro (€)1 (EUR) ({{{Monetâ-ISO}}})
Locu sâhate	UTC +2/+3
Ḑuaa naționalâ	{{{Ḑua-naționalâ}}}
Domeniu di Internetu	.gr2
Prefixu di telefonu	+{{{Prefix-telefonic}}}
1Di ninte-a yineariľei di Euro, Gârția u-ufilizi Drahma gârțescâ. 2 Idhyia-ași u-ufilizeașce și domenlu .eu deadun cu alantile staturi di Unia europeanâ.

Gârția icâ Elladhâ, oficialu Republica Gârția (gâr.: Ελληνική Δημοκρατία, Elliniki Dhimokratia) easti un crat tu Not-Datlu ali Europa, membru ali Unia europeanâ. Capitala Gârțiiľei easti Athina (Αθήνα).

Ari sinuri cu Arbinișia, Republica Machedonia și Bulgaria tu Arațili și cu Turchia tu Datâ.

Provinții

Gârția easti adratâ di-tu 13 provinții:

1. Epiru - Ioanina
2. Tesalia - Larissa
3. Makedonia ditu Ascâpitatâ - Kozani
4. Makedonia ditu Mesi - Sârunâ
5. Makedonia ditu Apiritâ i Trakia - Komaotini
6. Attica - Athina
7. Insulili Ionieni - Corfu
8. Peloponeslu - Tripoli
9. Gârția Țentralâ - Lamia
10. Creta - Heraklion
11. Eghea di Nordu - Mytilene
12. Eghea di Sudu - Ermoupoli
13. Gârția ditu Ascâpitatâ - Patras

Isturie

Isturiia ali Gârție easti una di-tu nai ma avuti di-tu alumi și easti pircunuscutâ ti mulțâľi filozofi a ľei, cacum Platonu, Aristotelu și bâsiladz cacum Alexandru Marli icâ Leonidasu u fu. Di Gârție si știi câ easti loclu iu fu faptâ Democrația, tra ațea câ tu stati-câsâbadz cacum Athina, tora capitala ali Gârție, s-alidzea ti prota oarâ lideri tu loclu a bâsiladzloru. Tu chirolu alu Alexandru Marli, unâ amirâľie multu mari fu adratâ, cai si tindea di la Gârția modernâ, pânâ tu Egiptu, Iranu și sinurli cu India.

Tu anlu 2004, tu Gârție s-țânurâ Giocurili Olimpici di vearâ. Di-tu 2009, Gârția s-aflâ tu unâ crizâ economicâ.

Izvuri di Nuntru

• Câsâbaḑľi ali Gârția

Izvuri di Nafoarâ

• Lista di ambașadile ali Gârția tu lume