Gãrtsii

Di Wikipedia, Entsiclopedia liberã
(yinitâ di la Gârția)
Republica Gãrția
Ελληνική Δημοκρατία
Flâmburâ-a Gãrțiiļei
Flâmburâ-a Gãrțiiļei
Ethnosimvolo-a Gãrțiiļei
Ethnosimvolo-a Gãrțiiļei
Flâmburâ Ethnosimvolo
Hymna naționalâΎμνος εις την Ελευθερίαν
"Himna ti libertate"

Locația-a Gãrțiiļei
Locația-a Gãrțiiļei

Câsâbâ capital {{{Câsâbâ-capital}}}
38°00' N,
23°43' E
Nai ma mare câsâbă {{{Nai-ma-mare-câsâbă}}}
Limba ofițialâ gãrtseashti
Sistemu politic Republicã
 - Protministru Kyriakos Mitsotakis
Independențâ 25 Marțu 1821
datã di Imperia Ottomanã 
Membru-a UE di tu 1 Yinar 1981
Fața-a loclui  
 - Tutâ {{{Fața-a-loclui}}} km² ({{{Fața-a-loclui-loc}}}º)
Populația  
 - {{{an}}} {{{Populația}}} bân. (Loclu 74º)
 - Rufosâ 84 bân./km² ({{{Rufosâ-loc}}}º)
BPA {{{BPA_PPC_an}}}
 - Tutâ $$305.595 milliardhã (Loclu 37º)
 - Pi cap $$27,360
IDO (2004) 0.921 (24º) – analtu
Monetâ Euro ()1 (EUR)
Locu sâhate UTC +2/+3
Ḑuaa naționalâ {{{Ḑua-naționalâ}}}
Domeniu di Internetu .gr2
Prefixu di telefonu +{{{Prefix-telefonic}}}
1Di ninte-a yineariljei di Euro, Gãrtsia u-ufilizi Drahma gãrtsescã.
2 Idhyia-ashi u-ufilizeashce shi domenlu .eu deadun cu alantile staturi di Unia europeanã.

Gãrtsii, Gãrtsie i Eladhã, Eladhe, ofițialu Republica Eladhã (gãr.: Ελληνική Δημοκρατία, Elliniki Dhimokratia) easti un crat tu Not-Datlu ali Europa, membru ali Unia europeanã. Capitala ali Gãrtsii iasti Athina.

Ari sinuri cu Arbinișia, Machedonia di Nord shi Vurgaria tu Arațili shi cu Turchia tu Datã.

Stat[alâxire | modificare sursă]

Elladhã:

  • loc 131,957 km²
  • populatsia 10,768,477 (2017)

Cãsãbãlu capital: Athina

Provintsii[alâxire | modificare sursă]

Elladhã easti adratã di-tu 13 provintsii:

  1. Epiru - Enina/ Enãna
  2. Tesalia - La Arsa
  3. Makedonia ditu Ascãpitatã - Cojani
  4. Makedonia ditu Mesi - Sãruna
  5. Makedonia ditu Apiritã i Trakia - Komaotini
  6. Attica - Athina
  7. Insulili Ionieni - Cãrfus
  8. Peloponeslu - Tripoli
  9. Gãrtsia Tsentralã - Lamia
  10. Creta - Heraklion
  11. Eghea di Nordu - Mitilene
  12. Eghea di Sudu - Ermoupoli
  13. Gãrtsia ditu Ascãpitatã - Patras

Isturie[alâxire | modificare sursă]

Isturia ali Gãrtsii easti una di tu nai ma avuti di tu alumi shi easti pircunuscutã ti multsãľi filozofi a ľei, cacum Platonu, Aristotelu shi bãsiladz cacum Alexandru Marli icã Leonidasu u fu. Di Gãrtsie si shtii cã easti loclu iu fu faptã Democratsia, tra atsea cã tu stati-cãsãbadz cacum Athina, tora capitala ali Gãrtsie, s'alidzea ti prota oarã lideri tu loclu a bãsiladzloru. Tu chirolu alu Alexandru Marli, unã amirãľie multu mari fu adratã, cai si tindea di la Gãrtsia modernã, pãnã tu Egiptu, Iranu shi sinurli cu India.

Tu anlu 2004, tu Gãrtsie s'tsãnurã Giocurili Olimpici di vearã. Di tu 2009, Gãrtsia s'aflã tu unã crizã economicã.

Izvuri di Nuntru[alâxire | modificare sursă]

Izvuri di Nafoarã[alâxire | modificare sursă]

Bibliugrafii[alâxire | modificare sursă]


Uniunea Europeană
Austria | Belghia | Cehia | Chipro | Croația | Danimarca | Estonia | Finlanda | Franța | Gârția | Ghermãnia | Irlanda | Italia | Letonia | Lituania | Luxemburg | Malta | Olanda | Portogallia | Polonia | Romãnia | Slovacia | Slovenia | Spania | Suidia | Ungaria | Vurgaria