Zicu Araia

Zicu A. Araia (f. 1 Alunar 1877, Samarina, Gãrtsia — m. 1948 - Samarina) fu un poet, traducãtor shi dascal armãnescu shi ministru ti culturã tu Guvernulu-a Autonomilor armãneshci dit anjlji 1917 shi 1941, shi di aistã ispete ira bãgat ahapse di guvernulu gãrtsescu deapoea^[1].

S-amintã tu protlu di Alunar, 1877, tu nai ma nalta hoarã armãneascã, Samarina. Sculie ãnvitsã tu hoarã-a lui iu s-featse, pãnã tu anlu 1894 s-dusi Ghimnaziulu armãnescu di Ianina. Dupu ghimnaziu, ãnchisi ti Litseulu di Bituli.

Tu anlu 1897, njeardzi Bucureshti, ca s-u facã Facultatea di Literi. Nu u bitiseashti di-tu unã itie materialã, ma s-bagã tu Sculia Superioarã di Agriculturã di-tu Herãstrãu (1898–1899), ca bursier.

Tu 1900 s-toarnã tu Balcani, iu aflã un locu di dascal Aminciu shi Pretori. Apoaia, institutor-directoru Samarina (veara) sh-Vlahi Iani — tu chirolu a iarnãljei. Tu 1924 aprucheashti unã catedrã la Litseulu Romãnu di Grebena.

Poezia a lui shi cu-al Tache Caciona tu unã-carte furã publicate di Tache Papahagi Bucureshci anlu 1932. Tutã poezia-a lui fu publicatã di Editura Cartea Aromãnã sum titlul Fudzi harao di la noi, editsia-ndreaptã di Dina Cuvata shi Tiberius Cunia. Poezia a lui easte bãgatã tu cathe antologhia-a literaturãljei shi poeziiljei armãneascã.

Ca traducãtor le-are tradusã poeziile al George Coshbuc - trei balade, shi dit literatura anglicheascã Enoh Arden (poemã) di Alfred Lord Tenison, dit anlu 1912 tsi ira prota carte di tradutsire pi-armãneashce shi publicatã-diznão tu vivlia Fudzi harao di la noi.^[2]

Avu scriatã tu revistili: Lumina (1907—1908), Calendarul romãnesc (1911), Lilicea Pindului (1911), Flambura (1912, 1914), Peninsula Balcanicã (1924, 1926—1927), Almanahul Romãnesc «Frãtsilja» (1928), Revista aromãneascã (1929), Lumina (1936-1937), Dimãndarea (1938).

Tu revista Frățiľia avu tricutã pi armãneashce poezie alu George Coshbuc, poetu rumãnescu: Moartea lui Fulger shi Nunta Zamfirei.

Operã selectivã

Calea, ãn Lumina (anu 2, nr. 5) (Maiu 1904), p. 152.
Farã mshatã, învirinată, Lumina (anu 1, nr. 1) (Yin–Mar 1936), pp. 23–24.
Mash s–him armãni, Lumina (anu 1, nr. 2) (Apr–Cir 1936), pp. 29–30.
N–doauã sboare s–trã Chiratsa, Lumina (anu 1, nr. 4) (Sum–And 1936), pp. 23–24.
Si–isusi sh'Chiratsa anuoastrã, Lumina (anu 2, nr. 1) (Yin–Apr 1937), pp. 14–15.
Maiulu'n Pind, Calendarul aromânesc (1911), p. 51.
Flamburei. Urare închinată revistei, Flambura (anu 1, nr. 3) (Apr 1912), p. 4.
Mirãchi…, Flambura (anu 1, nr. 6–7) (Cir 1912), pp. 6–7.
Nu–i di unlu cã–i di dolji, Flambura (anu 1, nr. 6–7) (Alu–Avg 1912), p. 5.
Ieara'n Pind, Flambura (anu 2, nr. 1 (Yin 1914), pp. 1–2.
Toamna–n Pind, Frățiľia (1927), p. 89.
Nasi ali Tine, Frățiľia (1928), pp. 110–111.
Vanughelitsa, Lumina (anu 5, nr. 7) (Alu 1907), pp. 224.
Toamna 'n Pind, Lumina (anu 5, nr. 11–12) (Brum–And 1907), pp. 35–38.
Doi fratsi din Pindu, Lumina (anu 6, nr. 3) (Mar 1908), pp. 8–9

Advghivãsea shi

Scrima, Ioan. Poetul Zicu Araia. Date biografice şi note critice asupra creaţiei literare în limba maternă / Lumina (1936), an. 1 nr. 1: pp. 9–18.

Bibliografie

Faifer, Florin. Pluta de naufragiu. Samarineanul, tu Convorbiri Literare.
Berciu-Drăghicescu, Adina, Pariza, Maria. Aromânii în publicațiile culturale (reviste, almanahuri, calendare). 1880–1940 / Sigma (București): 2004, ISBN: 978-973-649-133-7.
Araia A. Zicu, Fudzi haraua di la noi, Editura Cartea Aromãnã, Syracuse, 1993, ISBN 973-96360-4-7

Referentse

↑ Lascu, Stoica. Evenimentele din iulie-august 1917 în regiunea Munţilor Pind – încercare de creare a unei statalităţi a aromânilor. documente inedite şi mărturii. studiu istoriografic şi arhivistic // Revista Romana de Studii Eurasiatice Anul III (1-2). 2007. с. 93
↑ Cuvata, Dina. Scriitori armãneshtsã, Unia ti culturã-a Armãnjlor dit Machidunii, Scopia 2001, p. 8.

[1] Lascu, Stoica. Evenimentele din iulie-august 1917 în regiunea Munţilor Pind – încercare de creare a unei statalităţi a aromânilor. documente inedite şi mărturii. studiu istoriografic şi arhivistic // Revista Romana de Studii Eurasiatice Anul III (1-2). 2007. с. 93

[2] Cuvata, Dina. Scriitori armãneshtsã, Unia ti culturã-a Armãnjlor dit Machidunii, Scopia 2001, p. 8.

[1]

[2]