Litseulu armãnescu ti ficiori Bituli
LITSEULU DI BITULI
Tu meslu yizmãciunj, anlu 1880, pi initsiativã a inspectorlui gheneral ti sculiili armãneshtsã, domnul Apostol Margarit, Bituli s-disfeatsi protlu Litseu armãnescu cari s-lugurseashti ca un di nai ma mushatili obiecti tu atsel chiro, nu mash Bituli, ma sh-tu Machidunia tutã. Easti adrat cu pãradzlji a Armãnjlor, cari Bucureashti avea adratã Fondu ti aestu Litseu, ta s-poatã ficiorlji Armãnj s-ãnveatsã pi a lor limbã di dadã, pi armãneashti. Litseulu armãnescu ti ficiori Bituli ahurhi s-lucreadzã tu unã casã njicã cu mash unã clasã cu 6 sculari, Prota, ahurhi ca sculii ti njits ficiori cari ãnvitsa pi armãneashti, a avea shi sculii primarã. Pãnã la anlu 1887 eara completat cu 7 clasuri shi 90 di sculari.
Tu Litseulu ãnvitsa ficiori di populatsia armãneascã, ma vãrã dzãc ca tu sculia s-ãnvitsã pi rumãneashti dupu programa di educatsia rumãneascã cu tsi s-featsi instrumentu a propagandãljei rumãneascã ti Armãnjlji shi Meglenitslji. Di ispeti cã tu sculia s-ãnvitsa limbili: ghirmãneascã, latinicheascã, frantsuzeascã, gãrtseascã, ãnturtseascã shi vãryãreascã, putem s-dzãtsem cã eara Facultati ti filologhii. Di alanti exameni s-ãnvitsa: istoria, matematica, arta, muzicã sh-ashi ma-nclo.
Aestu Litseu eara prota sculii di mesi tu Imperia Otomanã. Tu uborlu avea Internat ti scularlji cari nu eara di Bituli, shi atsea, ahorghea ti ficiorlji shi ahorghea ti featili. Tu Litseulu avea 7 clasuri. Cum tritsea anjlji, numirlu a scularlor crishtea shi agiumsi pãnã di 200 di sculari, a peanarga narga, criscu shi renomelu a Litseului. Tu aestã sculii ãnvitsa nu mash sculari di Bitulu, ma shi di horli anvãrliga di cãsãbãlu, Tãrnova, Magaruva, Molovishte, Nijopole, avea sculari di tuta Machidunii, Epir, Tesalia, cum shi di alti locuri armãneshtsã di Balcanlu tut. La anlu 1888 inshi prota gheneratsii, shi pãnã la anlu 1905 tu Litseulu dipisirã 218 di sculari, di 39 di locuri armãneshtsã. Tu aestu Litseu, tu ahurhita avea mash shasi profesori, a ti shcurtu chiro aestu numir criscu la 20. Pãnã la anlu 1905, tu Litseulu s-alãxirã 11 di directori shi 70 di profesori, di cari 50 eara Armãnj.
Obiectul avea dao caturi tu stil di Ascãpitat cu fasada di ornamenti. Sculia lucra pãnã la anlu 1913 cãndu eara ãncljisã. Obiectul easti aveari istoricã, arhitectonicã shi di esteticã, shi prezenteadzã dealihea un mari monumentu cultural. Dupu a lui caracteristichi arhitectonitsi, Litseulu easti un di nai ma mushatili exempluri tu a noastã arhitecturã di la eta XIX. Fasada easti sintezã di stilu baroc, cu elementi di neorenesansa, cari fac unã harmonii cu firidz, cari dipi suprã au lacuri, cu pilastri, stuburi cu stil gãrtsescu shi multi alti chindimati.
Tu chirolu di Protlu polim mundial, aestu obiectu eara surpat. Dupu A doilu polim mundial, tu aestã sculii anvitsa sculari Romi, dupu atsea ãnvitsa shi Machidonj, shi multsã altsã. Tu chirolu di trimburarea a loclui, aestu obiectu avu znjii, ashi ca statlu lu renovã.
Importantã easti s-adutsem aminti ca dit aestu Litseu inshi elita armãneascã, profesori, academicianj, injinjeri, yiatsãri, diplomats, poets, scriitori.
Tu litseulu armãnescu inshi fimirida Lunjina, tsi inshi cathe mes.[1]