Sari la conținut

Mihail Dimonie

Di Wikipedia, Entsiclopedia liberã
Mihail Dimonie, frats Manachia

Mihail Dimonie, cunuscut shi ca Mihael Dimonie (1870–1935), ira botanistu armãnescu, dascal shi pãrmãteftu tsi easte pricunuscut ti nai ma bunlu colectsioner di plantsã di Balcanlu di Not tu seculu XX ninte di Protlu Polim Mundial.

Dimonie s-aflã Ohãrda tu 1870, vilaetlu Monastir di Amirãriljea Otomanã. Ira di unã avutã familia armãneascã sh-deapoea s-duse sã-studieadzã Rumãnie ta-s facã dascal. Dupu studiile pi Univerzitate di Bucureshlji cu diploma di dascal, s-turnã Machedonie s-facã dascal di shciintsã tu Sculia armãneascã di mese Bituli. Dupu-atsea s-duse s-pridã shciintsã tu sculia di Caracal, pi colegilu tu Brãneshti shi pãnã di 1912 lucrã tu sculia di mese di pãrmãtie ãn Sãrunã. Dupu ahurhitã a Polimlui Prot di Blacan, Dimonie s-duse Caracai iu s-featse profesor di ghimnazie Ionitsa Asan shi un chiro lucrã sh-ca director a sculiiljei. Fudzi penzie tu anlu 1933.

Ti botanica apruche inspiratsia di Dimitrie Grecescu, profesor ti botanica di meditsinã Bucureshlji, shi Dimonie s-fãtsea colectsioner di plantsã pãnã di bitisitã-a banãljei. Ahurhi cu herbariunji di anvãrligã di Ohãrda, Bituli, pi muntile Baba, sh-deapoea s-dutse Rumãnie iu adunã flora tu Oltenia tu Rumãnie di Not Ascapitatã. Adrã seria Plantae Macedonicae shi ahurhi s-le pitreacã pãnã la institutsiile di Evropa cu aname. Adunare-a lui personalã di Notlu di Balcan u-chiru tu Mare Foc di Sãrunã anlu 1917. Dimonie dupu penzia vrea s-u adarã doctoratlu a lui pi tema di botanicã, ma nu putu di ispete-a moartãljei di oaspitlu shi mentorlu a lui Nicolae Iacobescu. Tu loc di-atsea ahurhi s-cultiveadzã Abutilon theophrasti ti hir tu Brãila, iu lucrã cu un-pãrmãteftu britãnescu.

Muri dinãoarã Bucureshlji pi 8 Andreu 1935, pi ilichie di 65. Adunarea-a lui defthera idhyea-ashi chiru tu agudearea cu bombi pi Bucureshlji tu anlu 1944.

Dimonie alãsã mare clirunumie ti Armãnjlji cu-atsea tsi le-scria numile di planti sh-pi armãneashce.

Dao plante u-poartã numa a lushciui mare botanistu: Hieracium dimoniei Zahn. di muntile Corab shi Verbascum dimoniei Velen. adunat anvãrligã di Ghiurghiulii.