Sari la conținut

Kurów

Di Wikipedia, Entsiclopedia liberã
Ethnosimvolo ali Kurów

Kurów easte hoarã tu Polandia di Not-Datlu, shi s-aflã anamisã di Puławy shi Lublin, pi arãolu Kurówka. Easte cãsãbãlu capital-a unãljei gmina ahoryea, unã comunã ãn cadur-a Voivodãmea ali Lublin shi are 2795 di bãnãtori (dit anlu 2015).

Istoria[alâxire | modificare sursă]

Anamisa di anjlji 1431 shi 1442 a hoarãljei le-ira date ãndrepturi di cãsãbã dupu Nomlu di Magdeburg. Ca un cãsãbã privat, ira tsentru ti pãrmãthia a mãcariljei di loclu ãnvitsinat. Idhyia ashi avea shi factorile ti chiurcu shi cheale. Tu seculu XVI, Kurów ira un di tsentrile-a Calvinizmolui, nica dit chirolu cãndu Frãtsiljea poloneascã shidea aclo. Di tu anlu 1660, cama multu di bãnãtorlji s-convertarã tu Arianizmo.

Dupu anlu 1660, cãsãbãlu are idhyia istorie cu raionlu di ãnvãrligã. Anlu 1795, dupu a treia partitsia-a Polandiiljei, Kurów ira anexat di Austria. Anlu 1809, s-fãtsea parte di Voivodãmea di Warshavã. Anlu 1815, Kurów s-fãtsea parte di Vãsilia Polonã. Tu chirolu di Arãsculare di Brumarlu, tu shcurtulu 1831, njiclu Polim di Kurów, cãndu armatã polonã sum gheneralu Józef Dwernicki bãgat sum Armatã aruseascã. Anlu 1870, tu chirolu a Arãsculariljei di Ianarlu, cãsãbãlu ti totãna u-chiru statuslu, tsi nica nu easte iara priloat. Dit anlu 1918, Kurów nica unã oarã featse parte di Polandia.

Atractsii turistitse[alâxire | modificare sursă]

Unã di atractsiile turistitse easte shi bisearicã renesansã (nica unã oarã adratã tu 1692) cu murmintsãle-a familiiljei Zbąski shi sculpturile adrate di Santi Gucci (1587). Kurów idhyia ashi easte cunuscutã ca loclu di faptã a gheneralui Wojciech Jaruzelski.

Vedz shi[alâxire | modificare sursă]