Kurów

Di Wikipedia, Entsiclopedia liberã
Jump to navigation Jump to search
Ethnosimvolo ali Kurów

Kurów easte hoarâ tu Polandia di Not-Datlu, și s-aflâ anamisâ di Puławy și Lublin, pi arâolu Kurówka. Easte câsâbâlu capital-a unâl'ei gmina ahoryea, unâ comunâ în cadur-a Voivodâmea ali Lublin și are 2795 di bânâtori (dit anlu 2015).

Istoria[alâxire | modificare sursă]

Anamisa di ańl'i 1431 și 1442 a hoarâl'ei le-ira date îndrepturi di câsâbâ dupu Nomlu di Magdeburg. Ca un câsâbâ privat, ira țentru ti pârmâthia a mâcaril'ei di loclu înviținat. Idhyia ași avea și factorile ti chiurcu și cheale. Tu seculu XVI, Kurów ira un di țentrile-a Calvinizmolui, nica dit chirolu cându Frâțil'ea poloneascâ șidea aclo. Di tu anlu 1660, cama multu di bânâtorl'i s-convertarâ tu Arianizmo.

Dupu anlu 1660, câsâbâlu are idhyia istorie cu raionlu di învârligâ. Anlu 1795, dupu a treia partiția-a Polandiil'ei, Kurów ira anexat di Austria. Anlu 1809, s-fâțea parte di Voivodâmea di Warșavâ. Anlu 1815, Kurów s-fâțea parte di Vâsilia Polonâ. Tu chirolu di Arâsculare di Brumarlu, tu șcurtulu 1831, ńiclu Polim di Kurów, cându armatâ polonâ sum gheneralu Józef Dwernicki bâgat sum Armatâ aruseascâ. Anlu 1870, tu chirolu a Arâscularil'ei di Ianarlu, câsâbâlu ti totâna u-chiru statuslu, ți nica nu easte iara priloat. Dit anlu 1918, Kurów nica unâ oarâ feațe parte di Polandia.

Atracții turistițe[alâxire | modificare sursă]

Unâ di atracțiile turistițe easte și bisearicâ renesansâ (nica unâ oarâ adratâ tu 1692) cu murmințâle-a familiil'ei Zbąski și sculpturile adrate di Santi Gucci (1587). Kurów idhyia ași easte cunuscutâ ca loclu di faptâ a gheneralui Wojciech Jaruzelski.

Vedz și[alâxire | modificare sursă]