Sari la conținut

Alexandru Coshca

Di Wikipedia, Entsiclopedia liberã

Alexandru Coshca (1873, Gopesh, Bituli - 22 Mai 1907, anamisa di Slivnitsa shi Curbinovo, Resen) - revolutsioner armãnescu shi ofitser romãnescu, partitsipantu tu activitãtsli revolutsionari machedoneshtsã, membru shi vuivudã tu organizatsia revolutsionarã ali Machedonii.

Coshca easti faptu tu hoara armãneascã Gopesh, la anlu 1873. Bituli bitisi litseu romãnescu , shi continuã cu studii di meditsinã Bucureshti. El fu un di membrilji nai cama activi armãneshtsã al OIRM. la anlu 1903 fu tu ceta al Parashchev Tsvetcov. Partitsipã tu Arãscularea di Ayu Iljao ca vuivudã di Pelister. Dupu arãscularea li-organizã horli armãneshtsã anvarligã di Bituli shi Pindu. Bana u-chiru deadun cu patru cetnitsi-a lui la anlu 1907. Vasil Balevschi dzãsi ti el:

"Armãnjlji eara tu organizatsiea-a noastrã, comitetili lã eara tu sinfunii tsentralã. Vuivudã lã-eara Alexandru Coshca, om hrisusit".

Alexandru Coshca vãtãmat, fotografia di Fratslji Manachia
Ceta al Alexandru Coshca - ãnghios di-ndreaptã shi Steryiu Apostolina
Defthera cetã armãneascã al Mucitanu. Di nãstãngã pãnãn nãndreaptã. Bãgats pi-loclu: vuivudãlu Yioryi Mucitanu di Crushuva, vuivudãlu Alexandru Coshca di Gopesh. Pi dzenuclji: Letsu Nane di Crushuva, tu portu Tachia Leab, Tachia Dincea di Crushuva. Ãmproshtsã: Yioryi Gachi Dodi di Gopesh, Cola Papa-Stefan di Muluvishtea, Milan Slivitsa di Muluvishtea, Vanciu Damash di Gopesh.