Pelisterlu
Pelisterlu — easti naima analtul chipit la muntili BABA, cari cu alui analtimi di 2.601 m pisti amari, easti trei pi arada chipit di muntsali tu Machidunia di Nort. Multi or numa Pelisterlu , s-ufilizeadza ca numa concreta ti muntili BABA a easti shi un sinunim a casabalui Bituli. Una parti di muntili Baba easti ardat ca parcu natsional la anlu 1948 , a cu numa Pelisterlu cu teritorii di 17.150 hectar shi pozitsii alui 40°57’ LGN shi 21°14’ LGA. LA parclu natsional s-afla shi chipitlu Pelister cum shi una parti di muntili Baba.
ZARTSINA a numaljei[alâxire | modificare sursă]
Numa Pelisterlu ari zartsina di chirolu ANTIC, cu posibilitati mari ca i data di vechljili machedonj pi numa Pelagonj shi дадено од древномакедонските племиња, Пелагонци shi Linchestinj cari bana aproapea a muntiljei Baba a di partea a campilui lungu cu numa Pelagonia. Canascuta la dunjaua easti shi una legienda ca numa Pelisterlu ari zartsina di zborlu „tsintsi frandza“. Poati ca numa pelisterlu easti ligatura di dau zbora : albi+chetsar=albacheatra=pelisterlu . aproapea di aesta , ari minduiari ca numa Pelisterlu poati s-hiba ligatura di dau numi albu +istru = albuistru = pelisterlu. Easti apruchata analogia a numaljei a insuladzumitati ISTRA ma shi alti toponinj shi oroninj di eta ninti slovennjlji shi chirolu a vechljilor venetor. Scljama ca numa „ister“ sh-aza la limba machedona ca shi una njilji di anj di zamani s-ufilizeadza ti un lucru cari easti inshit mansus i ca esti mutat tu analtimi pisti amarea . S spunem shi una paralela ca numa a araului Dunav sclama idghe ashi Ister!
Cu idghea numa easti shi muntili Peristeri (pi grtseashti : Λάκμος, Lacmos i ca Περιστέρι, Peristeri) cari easti anamisa di locarli Epir shi Tesalia a ca una lundzime di muntsali ligati a canascuta cu numa PINDU
Geografii[alâxire | modificare sursă]
Parcul Natsional „Pelisterlu“ ari locatsii la partea di caldului shi ascapitatlu di statlu anosti Rapublica Machedonia di Nord shi easti cu lardzimu di 17.150 hectar. Promovat easti anlu 1948 ca prota aparata aveari naturala tu Machedunii. Diznau easti promavat ca parcu natsiunal cu nomlu di meslu ANDREU anlu 2007 a prilungat shi cu nali 6.500 hectar . Caracteristic ti parkul suntu mamultu chipits cu analtimi pisti 2000 di metri, anamisa di cari suntu raspranditi ahandoasi pashunj. Peristerlu easti naimaanaltul chipit cu analtimi di (2601 m). Ca toponimi caracteristits la parcul Perister suntu canascutili "arauri di cheatra".Scljama ca caljurli suntu anvaliti cu chetsar cari sh-aduc ca araur . Easti zbor ti reljef azvarnuit shi anvalit cu chetsar pluguits a di mamulti turliur di aveari
Ca locatsii di hidrografia cari au mari dultseami naturala li adutsem aminti dauli balti di eta a Gljetslui canascuti shi shtiuti ca , Oclji a Pelisterlui — Marea shi Njica Balta di Pelister a varna la dzac shi „Oclji a muntilui“.
Flora shi Fauna[alâxire | modificare sursă]
