Vasile Voiculescu
Vasile Voiculescu (f. 27-li di Brumaru 1884, Pârscov, giud. Buzãu, Romãnia - m. 26-li di Apriiru 1963, Bucureshti, Romãnia) fu unu yeatru shi unu scriitoru romãnu, reprezentantu a curentului gãndiristu.
Faptu pi 27-li di Brumaru 1884, tu giuderslu Buzãu, tu Romãnie, hiljilu alu Costache Voicu, unu huryeatu multu chivirnisitu shi a Sultanãljei (faptã Hagiu), hiljie a unui emburu, Vasile Voiculescu anchisi shculia primarã tu hoara Pleșcoi, Buzãu, tu 1890 shi featsi yimnaziu tu Buzãu. Apoi nveatsã tu litseulu „Alexandru Hâjdeu” shi tu litseulu „Gheorghe Lazăr” di-tu Bucureshti.
Ari sinferu trã materialismu, pozitivismu shi evolutsionismu shi lji aleadzi pi Littré Claude Bernard, Auguste Comte, Darwin shi Spencer. Aleadzi opera a lu Wundt, Harald Høffding, Pierre Janet shi W. James, hiindalui multu interesatu di psihopatologie shi psihofizicã.
Anchiseshti studili universitari tu Facultatea de Litere shi Filosofie di-tu Bucureshti (1902 - 1903) shi dapoia tu Facultatea de Medicină, la 1903. Ljea doctoratul tu medicinã tu 1910.
Debuteadzã tu Convorbiri literare (1912). Fatsi medicinã ti hoarã. Tu Protlu Polimu Mondialu fu yeatru militaru la Bãrlad, iu vinji ti serlji culturali ali Vlahuță. Editorialu, debuteadzã cu volumlu Poezii (1916). Dit idhyiu anu ngrãpseshti tu Flacăra alu C. Banu, la recomandarea alu Macedonski. Ljea Premiul Academiei ti volumlu Din țara zimbrului și alte poezii (1918). Muri tu anlu 1963. Tu hoara Pârscov ari „Casa Memorială Vasile Voiculescu”.
Opere
[alâxire | modificare sursă]- Ultimul Berevoi, s.d., 1966.
- Poezii, Bucureshti, Editura ti literaturã, (1964).
- Din țara zimbrului, Bârlad (1918).
- Pârga, Editura Cartea romãneascã, (1921).
- Poeme cu îngeri, Editura Cartea Vremii, (1927).
- Destin, Editura Cartea romãneascã, (1933).
- Urcuș (poeme), Fundatsia ti literaturã shi artã, (1937).
- Întrezăriri (poeme), Fundatsia ti literaturã shi artã, (1939).
- Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de Vasile Voiculescu, Bucureshti, Editura ti literaturã, (1964).
- Zahei orbul, Cluj, Dacia, 1970.
Prozã
[alâxire | modificare sursă]- Capul de zimbru, nuvele postume, 1966.
- Ultimul berevoi, nuvele postume, 1966.
- Zahei orbul, romanu scriatu anamisa di 1947 - 1958, ma publicatu postumu, 1966.