Sari la conținut

Kira I. Mantsu

Di Wikipedia, Entsiclopedia liberã

KIRA IORGOVEANU-MANTSU

Faptã: 22.09.1948

Poetesã armãneascã

Kira Iorgoveanu Mantsu easti amintatã pi 22 di yizmãciunj, anlu 1948, tu hoara Bashcoi, Dobrogia, tu Rumãnii. Easti cãnãscutã poetesã armãneascã, di pãrintsã Armãnj, di partea a fendu-sui dit Vãrgãrii, di partea a mama-sai dit Gãrtsii (Cavala). Tu Rumanii vinirã s-bãneadzã la anlu 1928.


Di bana

La anlu 1971, dipisi Facultati ti filologhii la Univerzitatea di Bucureshti, limba rumuneascã shi limba frantsuzeascã. Ti shcurtu chiro ahurhi s-lucreadzã ca redactoarã la Editura Minerva di Bucureshti, tut pãnã la anlu 1986. Atsel an, la Protlu cursu ti Limba shi literatura armaneascã, tu organizatsii a Univerzitatiljei di Fraiburg, s-cunuscu cu Yiani Mantsu, shi di atumtsea bãneadzã Ghermanii.


Activitãts armãneshtsã:

Di la anlu 1986 pãnã la anlu 2007, eara secretar cultural la Uniunea ti limba shi cultura a Armãnjlor (ULCA) di Fraiburg, a tu idghu chiro eara shi redactoarã la revista “Zborlu armãnescu”. Tu atsel chiro, partitsipã shi la multi Congresi a minoritãtslor dit Europa, deadi mari agiutor ti organizari 5 congresi internatsionali shi trei cursuri ti limba shi cultura armãneascã cari s-tsãnurã Ghermanii. La anlu 1997, d-na Kira Iorgoveanu-Mantsu, cu a ljei angajman deadi mari contributsii ti aprucheari a documentului “Recomandari 1333” di parti a Consiliulu ali Europa di Strazburg, documentu cu cari s-garanteadzã andrepturli fundamentali a Armãnjlor tu tuti stati iu ari ma mari contsentratsii di Armãnj. Di la anlu 1994 lucreadzã Francfurt, la compania olandezã “SWETS”. Cu aljei stil ahorghea, cari s-aleadzi di tuti alanti, cu poeziili amplini cu emotsii, angrpsiti cu mirachi shi vreari cãtrã fara armãneascã, Kira Yiorgoveanu Mantsu alãsã ahãndos semnu tu poezia armãneascã contemporanã. Easti cãnãscutã ca poetesã, scriitoarã, criticiar literar, cari cu inimã dishclisã, dit suflit da urnimii a tutulor poets armãneshtsã cari ahurhescu s-angrpseascã pi a lor limbã di dadã, limba armãneascã. Cu lucurlu a ljei, tu migdani scoasi multi nali numi armãneshtsã, cãnãscuts poets Armãnj di Balcanlu tut shi ma largu. La anlu 1986/1987, la Protlu shi la Doilu Cursu ti limba armãneascã, Fraiuburg shi Bon, ninti di vãrã 30 di studentsã Armãnj di Balcanlu tut, dau stãmãnj tsãnu cursu ti limba shi literatura armãneascã. La Tsentrul European ti Studii Armãneshtsã, Fraiburg, doi anj tsãnu cursuri ti limba, cultura shi literatura armãneascã. Tu 30-li anj dit soni angrpseashti articuli ti tuti revisti armãneshtsã.

Publicati cãrtsã:

Poetesa Kira Yorgoveanu Mantsu, easti cãnãscutã poetesã armãneascã, nu mash anamisea di Armãnjlji, ma shi ma largu. Pãnã tora ari editatã ma multi cãrtsã, anamisea di cari suntu: Steaua di dor, Mihai Eminescu-Poezii, Antologhii di poezii populari armãneshtsã, Lumachea di masinu, Pirmiti di sum aumba cupacilui, Ahapsi lingvisticã, Noi poetslji a populilor njits-Antologhii bilingvalã (poezii pi armãneashti shi frantsuzeashti), shi multi alti cãrtsã.

Puizii[alâxire | modificare sursă]

  • Minduieri, Steaua pãpãnjiloru, Grailu armãnescu, Pãpãnji a mei, Cãnticu ti paplu a meu, Moscopolea, Fumeaie, Adutseri aminti, Fãntãna farãei, Alu Eminescu, Yisu cu Alexandru Makedon, Cãnticu di vreari, Luna nu s priimnã, Mashi mãnji di arcoari, Distihuri, Noaptea iara-nji taie ca unã pãni, Ali dadi, Stãmãna fãrã dumãnicã.


Izvuri di Nuntru[alâxire | modificare sursă]

Izvuri di Nafoarã[alâxire | modificare sursă]

Alti[alâxire | modificare sursă]

Biblioyrathilj[alâxire | modificare sursă]