Sari la conținut

Gramoste

Di Wikipedia, Entsiclopedia liberã
Gramoste

Partea di sud ali Gramoste

Analtsimi pisti nivelu di Amari: 2520m

Gheografii

Gramoste pi carta

Loc: Arbinishia di Sud-Datlu, Machidunia di Eghej tu partea di ascapitat (azã tu Gãrtsii)

Gramostea, Gramstea, Yramos icã Yramustea (pi dialectul di costur: Gramustea; gãrtseashti: Γράμμος, Gramos; ma ninti: Γράμμοστα, Gramostea; arbinisheashti: Gramoz, armãneashti: Gramostea, Gramostea) — anamisa di sinuri munti anamisa di Machidunia Egheia (azã tu Gãrtsii) shi Arbinishii, multi ori cãnãscutã sum zborlu grãtsizat „Gramos“.

Gramostea s-aflã tu partea di Nord di masivlu muntean al Pind pi teritoria gãrtseascã. Nai ma analtã chipitã easti Ciucarets (Τσούκα Πέτσικ), cu 2.520 m. Easti adrat di doi muntsã cari s-adunã sum agol di 90 stepeni.Pit protlu treatsi sinurlu cu Arbinishii, cu cipitili Tsrn Camen(Μαύρη Πέτρα, Mavri Petra, 2.461 m), Golio Vrv (Γκόλιο, 1.934 м) shi Camenic (Κάμενικ, 2.043 m). Alantu munti li ampartã dauli reghioni Yianina shi Costur shi easti shutsãt cãtrã Dat. Pi el nai ma mãri cipiti suntu Perifani (Περήφανο, 2.442 m), Gheso (Γκέσο, 2.166 m) — Mari om (Επάνω Αρρένα, Epano Arena, 2.192 m) shi Njic Om (Κάτω Αρρένα, Cato Arena, 2.075 m). Pi cipita Gheso easti bagat un monumentu tu tinjii a chirutslor armatulats a Guvernului tu Polimlu pi Gramostea (1949). Tu partea di Sud aruulu Conitsa (Sarandaporo) lu ampartã Gramoste di muntili Smolica (2.637 m) — a daua pi aradã dupu analtsimi tu Machidunia Egheia shi tu Gãrtsia tutã. Tu partea di Dat, aruurli ali Bistritsa lu ampartã Gramoste di muntili Corbets. Anamida di doilji muntsã s-adrarã trei mãri vali cu ma njits locuri tu cari bãneadzã oaminj. Atsea easti valea a hoarãljei Gramoste tu Costursco shi atseali a horlor Densco shiPelicat tu Yianinsco. Apili di prota vali s-duc tu Bistritsa, ca a ljei api di iu s-zvoami apa, a apili di alanti vãljuri s-duc tu Conitsa.

Aproapea di sinurlu cu Arbinishia s-aflãnai ma analta shi nai ma marea baltã pi munti tu Machidunia Egheia, cãnãscutã sum numa Ghizdovo (Γκιστόβα) pi 2.350 m. Alti mushati balti s-strãvãsescu tu reonlu Mari Om. S-aflã anamisa di paduri cu fag, pi analtsimi di aproapea 1.700m shi pãnã aclo oaminjlji pot s-ducã cu automobili. .

Livãdzli di pit muntsãlji s-ufilisescu ti pashuni ti ma mãri cupii di oi. Tu reonlu ari analtsã ponj di chin shi elã, cu pãduri di fag tu chirolu di vearã shi cu aroshi buiau pi frãndzãli, toamna. Muntili easti avut cu animali shi veghetatsii, shi atsea ari 486 ponj diferenti shi vãrã 20 di tsitsaci, anamisa di cari: cafilia ursã, agrã caprã, vulpi, lup, agru porcu, zãrcadi shi alti. Di puilji s-strãvãsescu: ornjea di amalãmã, vitrulj, piturnichi shi alti. Pãdurili suntu cu leamni di fag, lai chin, elã shi cupaciu.

Caracteristichi ghenerali

[alâxire | modificare sursă]
Vidzuta di Gramuste di h.Pelicat

Dupu analtsimea, Gramoste easti a patrulea munti tu Machidunia Egheia shi tutã Gãrtsii, dupu Olimp, Smolica shi Nige. S-aflã tu nai ma larga parti di Nord di masivlu Pidu shi aclo treatsi sinurlu anamisa di reonili Machidunia tu partea di Dat shi Epir tu partea di Ascapitat shi Sud. Tu partea di Dat, tu valea di aruulu Bistritsa s-aflã comuna Nestram di reonlu Machidunia i Ascapitat. Tu partea di Sud, aclo iu ahurheashti muntili, tu valea di Conitsa (Sarandoporo) s-aflã comuna Conitsa tu Epir. Tu partea di Ascapitat shi Nord suntu reghionili Colonja shi Devol tu Arbinishii.

Istoria ti polimurli

[alâxire | modificare sursă]

Pãnã la anlu 1912, pit Gramostea tritsea sinurlu di sud-ascapitatlu ali Machidunia etnicã - horli tu muntili suntu armãneshtsã, a tu partea nord-datlu — machiduneshtsã. Pi 24-29 di augustu, anlu 1949, pi muntili s-featsi mari Alumtari pi Gramoste, iu cu agiutor di puterli americheshtsã shi britaneshtsã shi cu napalm-bombi easti anãchisitã Armata Democraticã ali Gãrtsii (ADG) cu mari numir di Machedonji shi cu atsea dipisi Polimlu tsivil pi znjii a popului machidunescu.

  • Gramustea (hoarã)
  • Pind
  • Alumtari pi Gramuste
  • Machedonjlji tu Polimlu tsivil gãrtsescu
  • Polim ti liberari a popului tu Machidunia Egheia


Ligãturi externi

[alâxire | modificare sursă]