Sari la conținut

Gramuste (hoarã)

Di Wikipedia, Entsiclopedia liberã

Gramushta icã Gramoshta (pi dialectu di Costur: Gramushcia; gãrtseashti: Γράμμος icã Γράμος, Gramos; di la anlu 1927 Γράμμοστα, Gramosta, armãneashti: Gramosta) — hoarã tu Costur, Machidunia Egheia, azã tu comuna Nestram a reonlui Postol tu Machidunia di Ascapitat, Gãrtsia. Ari 18 di bãnãtori (2011). Easti nai ma largã localitati tu partea di ascapitat tu Machidunia Egheia.

Gheografii shi pozitsii[alâxire | modificare sursă]

Hoara s-aflã 70 di km tu partea di sudascapitat di cãsãbãlu Costur, analtu pi muntili Gramuste (grãtsizatã: Gramos), pi analtsimi di 1.390 di metri di nivelu pisti amarea. Aproapea di hoara s-aflã balta di munti Ghizdavo. Multu aproapea easti shi sinurlu cu Arbinishii. Reonlu acatsã ploshtinã di 59,4 km2.

Istorii[alâxire | modificare sursă]

Hoara eara machiduneascã, ma ninti ma multu di trei ets, tu nibun chiro, populatsia eara bãgatã tu situatsii s-ducã s-bãneadzã aproapea di Gorno Drenoveni, iu adrarã a lor loc ti bãnari. Tu a daua giumitati a etãljei XVIII bãnãtorlji a hoarãljei fudzirã di aoatsi shi s-dusirã s-bãneadzã Gorno Drenoveni. Tu a lor loc, Gramoste vinirã s-bãneadzã Armãnj. La anlu 1769, bandili a Arnautslor u apreasirã hoara, deadun cu horli vitsini Linotopi, Veternic, Piscohor, Lagor, Omotsco shi Zagor. Dupu statistica al Vasil Cãnciov (Machidunia. Etnografia shi statistica"), la anlu 1900, Gramoste (Gramosti), avea 160 di bãnãtori Armãnj. Tu chirolu di Rãscularea di Alju Ljeau tu hoara intrã marea cetã a voivodãlu Vasil Ciacalarov, cari cu harau eara ashtiptatã di populatsia armãneascã. Hoara eara sum atac a bashibozuclui a Arnautslor shi cu suxes apuratã di ceta al VMORO. La anlu 1905, dupu statistica gãrtseascã, hoara avea 450 di bãnãtori, a populatsia eara scriatã ca "gãrtseascã" tsi nu eara dealihea. La reghistrãrli di la anjlji 1913 shi 1920, easti evidentatã ca localitati tu cari nu bãneadzã cana. Reghistrarea di la anlu 1928, spuni ca ari 13 di inshi, a atsea di la anlu 1940 - 55 di bãnãtori, tuts bãrbats, tsi scljeamã ca easti zbor ti oaminj cari lucra cu tutiputã, a nu ti bãnãtori permanenti.

Извор за 1940-1991 г.: Т. Симовски, Населените места во Егејска Македонија

Politicã ti autocondutsiri[alâxire | modificare sursă]

Hoara pricadi a comunãljei Gramuste cu scamnu tu idghea hoarã, cari pricadi a ma mariljei comunã Nestram, tu reonlu Costur. Tu idghiu chiro, hoara easti parti di comuna Gramuste, cari easti uniclu loc cu populatsii.

Economii[alâxire | modificare sursă]

Hoara s-ufiliseashti mash tu chirolu di veara di ispeti ca tu chirou di yiarna noari conditsii ti bãnari shi ti tsãneari tutiputã. Permanent s-tsãn ligãturi economitsi cu cãsãbãlu Hrupishta.