Frândzâ
Frãndzã suntu lucrili verdzã (ca nãshti acoali njits, multi ori lundzi icã arucutoasi) tsi crescu pri lumãchili di arburi (icã esu di-tu truplu di earbã, lilici etc., tsi treamburã cãndu li bati vimtu, tsi s-usucã sh-cadu earna) sh-cu cari arburlji (erghili, lilicili) adilji shi potu s-ufiliseascã energia a soarilui. Sinonimi: frundzã, foalji.
Frãndzã2 (frắn-dzã) sf frãndzã (frắn-dzã)
[alâxire | modificare sursă]1: cumatã di carti ti scriari; cumatã dit-un lucru (ca vilendza, bunãoatã) tsi sh-u-adutsi ca unã acoalã; carti, coalã, acoalã;
2: acoala cu cari suntu fapti cãrtsãli (librili, vivlia); filã, padzinã;
3: acoali mãri di carti, ligati deadun sh-vinduti di-aradã cati dzuã, tu cari s-aflã tipusiti hãbãrli shi nalili tsi s-fac tu lumi; timiridã, fimiridã, gazetã, dzuar;
(expr:)
1: s-alãxeashti frãndza = s-alãxescu lucrili, s-alãxeashti catastisea, chirolu;
2: tornu frãndza = nj-alãxescu mintea, pãrearea; alas (agãrshescu) atseali tsi s-featsirã sh-trag calea nãinti)
{ro: foaie de hîrtie; foaie (pagină) de caRTE/ziar}
Frãndzili suntu maxusi trã clorofilã.
Tipuri di frãndzã
[alâxire | modificare sursă]- frãndzã compusã – frãndzã ma mari, adratã di-tu ma multi frãndzã ma njits, tsi pãrnjescu (i) di-tu unu singur loc icã (ii) di pri unã njicã lumãchitsã (axã);
- frãndzã palmatã – frãndzã tsi sh-adutsi ca palma di la mãna omlui;
- frãndzã uvalã – frãndzã sprilungã, arucutoasã, tsi sh-u-adutsi cu oulu di gãljinã;
Tu populu
[alâxire | modificare sursă]S-dzãtsi cã vãrnu taljie frãndzã a cãnjiljor cãndu nu fatsi tsiva di hãiri.Format:Citation needed
Bibliografie
[alâxire | modificare sursă]- Dicționarlu alu Tiberius Cunia
Tu frândza aestâ ari textu di-tu Dicționarlu alu Tiberius Cunia, ți lu scriă fârâ ndrepturi di autoru.