Dimitrie Abeleanu
Dimitrie Abeleanu | ||
Aflat | 1857 Avdela, Gãrtsie | |
---|---|---|
Murit | 1933 Bucureshci, Rumãnie | |
Loclu di aflare | Avdela, Gãrtsie | |
Pricãdeare ethnicã | Armãn | |
Profesia | dascal shi autor di cãrtsã di sculie |
Dimitrie Abeleanu easte un lucãrtor di educatsia armãnescu, un di protslji cai lucrara ti dishcljidearea a sculiilor ti Armãnjlji shi Meglenitslji.
Biografia
[alâxire | modificare sursă]Abeleanu easte faptu tu anlu 1857 tu hoara armãneascã dit Pindu Avdela (Abela), tu Amirãrilje otomaneascã di atumtsea, azã easte tu Gãrtsie. Dupu loclu-a nashciriljei u-poartã paranumã Abeleanu. Ãnvitsã litseulu "Ayiu Sava" shi "Matei Basarab" Bucureshci. Easte un di ficiorlji dushi di Arhimandit Averchi ta sã-nveatsã la Sculia armãneascã di la Sãmtsãlji Apostolji di Bucureshci shi s-facã dascal tu anlu 1867. Tu anlu 1878 s-toarnã tu Amirãriljea otomaneascã shi s-featse dascal Crushuva (1878-1881), u-dishcljisi sculia cu multu pãtsãri di propaganda gãrtseascã Magaruva, Grevena, Avdela, Vlahoclisura (1885-1887), shi tu anlu 1887 u-dishcljisi ghimnazia ti Armãnjlji Ianina a nicuchira-a lui u-dutsea sculia ti feate dit idhyiul cãsãbã. Tu-anlu 1889 fudzi dit Turchia shi s-curdisi Rumãnie ca dascal tu cãsãbãlu Giurgiu. Muri tu anlu 1933 Bucureshlji. Di ispete cã lucra ti dishcljideare-a sculiilor cu agiutor dit Rumãnie, s-lugurseascã dit Armãnjlji dit Gãrtise cã ira parte di propaganda rumãneascã anamisa di Armãnjlji.
Are publicatã tu multe di revistile armãneshci tsi inshea tu-atsel chiro shi manuale dit cai sã-nvitsã isturie shi gheografie pit sculiile ti Armãnlji ma shi alte broshuri dit isturia[1]. Tu anlu 1916 u-tipusi Bucureshlji carte "Populu armãnescu di tu Machedonie“.[2]
Lucre
[alâxire | modificare sursă]- Geografia si harta Turciei Europene, Bucureşti, 1905
- Turciea europenã - geografie fizicà si politicà, Bucureshlji, 1905
- Neamul Aromanesc din Macedonia, Institutul de Arte Grafice C. Sfetea, Bucureshlji, 1916
- Albania, Bucureshlji, 1928
- Constantinopol si vecinàtàtile sale, shi altsã
Referentse
[alâxire | modificare sursă]- ↑ Cuvata, Dina. Scriitori armãneshtsã, Scopia 2001, p. 7.
- ↑ Abeleanu, D. Neamul aromânesc din Macedonia, Institutul de Arte Grafice C. Sfetea, Bucureşti, 1916.