Sveti Nicola

Di Wikipedia, Entsiclopedia liberã

Format:Инфокутија Населено местоSveti Nicola — cãsãbã, ma egzact njic cãsãbã, tu partea di Dat ali Republica Machidunia, tu cãmpul Ovce Polea shi scamnu administrativ a comunãljei Sveti Nicola.

Gheografii[alâxire | modificare sursă]

Sveti Nicola s-aflã tu tsentrul a reonlui Ovce Poea shi easti pi 305 di metri di nivelu pisti amarea. Cãsãbãlu easti largu 28 di km di Shtip di partea di Nord-ascapitatlu, 34 di km di Veles tu partea di Nord-datlu shi 40 di km di Cumanova tu partea di Sud. Pit Sveti Nicola treatsi naua autostradã Shtip - Scopia cari eara silighitã la anlu 2019.

Leghendã ti origina a numãljei Sveti Nicola[alâxire | modificare sursă]

Bãsearica „Alju Nicola“.

Dupu vãrã mindueari, ari unã leghendã ligatã cu aestu loc: tu Sveti Nicola avea aproapea 40 di bãserits. Tu chirolu a Imperiiljei Otomanã tuti bãserits eara surpati, a unica cari armasi eara "Alju Nicola" shi ti atsea numa alushtui cãsãbã easti Sveti Nicola. Dupu publicata carti "Alju Nicola - localitati printsipalã tu Valea di Ovce Polea", numa a loclui easti ligatã nu mash cu bana shi lucurlu al Alju Nicola, ma shi cu purtarea a alui trup.

Istorii[alâxire | modificare sursă]

Praistorii shi anticã[alâxire | modificare sursă]

Istoria al Sveti Nicola permanent easti ligatã di praistoria pãnã azã. Nai ma vecljili seamni ti banã tu valea dateadzã di chirolu al neolit, tsi easti confirmatã shi cu cercetãrli arheologhitsi. Nai ma veclji bãnãtori tu aesti locuri eara Paiontsãlji, cari bãna anamisa di aruurli Axii (Vardar) shi Strimon (Struma). Ari facti shi argumenti cari spun ca Ovce Polea eara tsentarlu a statlu a Paiontsãlor, a curi nai ma mari cãsãbã, a tu idghiu chiro shi scamnu a vãsiljeadzlor a Paiontsãlor, Bilazora s-afla Ovce Polea, tu localitatea Gradishte (Cnejie).

Sveti Nicola ca loc tsentral a ma mariljei parti al Ovce Polea, ca localitati dateadzãnica di chirolu antic. Prota localitati s-afla tu partea di Nord-datlu di bãsearica "Alju Stefan". Di ispeti ca loclu eara nibun shi nu avea buni conditsii ti bãnari, tu dipisita a etãljei 3 ninti Hristolu, localitatea eara tricutã di andreapta parti di aruulu al Sveti Nicola, tu localitãtsli: Rudina, Alju Analipsi shi mãhãlãlu Retsco tu aestu cãsãbã. S-pistipseashti ca numa anticã a localitatiljei eara Probaton.

Istoria di eta medialã[alâxire | modificare sursă]

Tu scriatili documenti di eta medialã, ti prota oarã Ovce Polea ca localitati (tsitadelã) shi ma largu, s-adutsi aminti tu eta 13. La anlu 1246 armata al Nichei, pi ninga alanti locuri tu Machidunii, u ocupã shi Ovce Polea. La anlu 1292, tu localitatea, cari nica u purta numa Ovce Polea, eara adratã bãsearica Alju Nicola. Ti bãsearica easti ligatã shi leghenda ti yitripsearea ciudioasã al Stefan Decianschi: "...И на Овчем Полѣ свети Никола очи ѣму дарова въ црьквi...“.

Sveti Nicola s-adutsi aminti shi tu durusearea a fratslor Deianovtsi di la anlu 1378, cu cari s-confirmeadzã durutinili a manastirlui " Alju Panteleimon" tu Sveta Gora.

Tu documentili tapu defteri al Sangiaclui di Chustendil di la anlu 1570, Sveti Nicola eara cãnãscutãsum numa И-с-в-и Н-и-к-о-л-а. Tu frãndza ti reghistrari eara reghistrati doi mãhãladz - Mãhãlãlu Buzuc (tsi scljeama Mari Mãhãlã) shi Cuciuc Mãhãlã (Njic Mãhãlã), cum shi ahorghea hoarã Sveti Nicola. Treili localitãts avea 317 di familii cu aproapea 1.600 di bããtori. Tu anjlji shaezãts di eta 17, caliturãrlu otoman Evlia Celebia dau ori eara tu Sveti Nicola shi tu a lui scrieri angrãpseashti ti dau localitãts - Ovce Polea shi Chilisali (localitati pi ninga bãsearicã). Tu chirolu a Imperiiljei Otomanã localitatea avea dau numi, Sveti Nicoa ti populatsia machiduneascã ortodoxã shi Chilisali ti Turtsãlji.

A Doilu polim mundial[alâxire | modificare sursă]

Ploacia consacratã shi bãgatã pi batimenlu tu cari s-afla Comitetlu a reghionlui a Partiiljei Yiugoslovenã a Comunishtsãlor.

Tu chirolu a A doilu polim mundial, pi 6 di ximedru, anlu 1944, tu Sveti Nicola eara fundat protlu Comitet a reghionlui a Partiiljei Yiugoslovenã a comunishtsãlor ti reghionlu anvãrliga di Sveti Nicola.

Populatsii[alâxire | modificare sursă]

Sveti Nicola pi cadur di la anlu 1920

Dupu statistica al Vasil Cãnciov („Machidunia, Etnografia shi statistica“) di la anlu 1900, Sveti Nicola (Cliseli) eara hoarã cu 1.900 di bãnãtori, di cari 1.100 Machidonj shi 800 Turtsã.

Tu prota reghistrari organizatã tu chirolu ali RFS Yiugoslavia di la anlu 1948, tu reghionlu ali Sveti Nicola avea 29.634 di bãnãtori, di cari 3.468 tu cãsãbãlu Sveti Nicola, a 26.166 tu horli di Ovce Polea. Di aspectu etnic, numirlu a populatsiiljei eara 22.834 (77%) Machidonj, 5.798 (19,5%) Turtsã, 605 (2,04%) Armãnj, 192 Romi, 112 Sãrghi shi 93 - altsã.

Dupu reghistrarea a populatsiiljei di la anlu 2002, tu cãsãbãlu avea 13.746 di bãnãtori shi s-cãdea tu grupa di cãsãbadz di mesi. Mutritã dupu pricãdearea etnicã, populatsia eara: Machidonj - 97,24%, Armãnj - 1,08%, Turtsã - 0,58%, Romi - 0,52%, Sãrghi - 0,38%, Boshnjats - 0,01% shi altsã - 4,32%Format:Bar box

popul numir total % di populatsia totalã
Machidonj 13.367 97,24
Turtsã 80 0,58
Romi 72 0,52
Armãnj 149 1,08
Sãrghi 52 0,38
Boshnjats 1 0,01
altsã 25 0,18
Limbã

Tu cãsãbãlu s-zburãscu aesti limbi:Format:Bar boxLimbi

machiduneashti - 97,45%

armãneashti -0,86%

ãnturtseashti - 0,58%

limba a Romilor - 0,51%

sãrbeashti - 0,45%

altsã - 0,14%

limba a Boshnjatslor - 0,01%

limbã numir total % di populatsia totalã
machiduneashti 13.396 97,45
ãnturtseashti 80 0,58
limba a Romilor 70 0,51
armãneashti 118 0,86
sãrbeashti 62 0,45
limba a Boshnjatslorбошњачки 1 0,01
altsã 19 0,14
Pisti

Tu cãsãbãlu Sveti Nicola poati s-strãvãseascã aesti grupi relighiozi: Ortodoxi - 97,94%, Muslimanj -1,15%, altsã - 0,87% shi Catolitsizmu - 0,04%. Format:Bar box

pisti numir total % di populatsia totalã
Ortodoxi 13.463 97,94
Muslimanj 158 1,15
Catolitsi 6 0,04
altsã 119 0,87

Mutritã pit anjlji napoi, aestã eara pricãdearea etnicã a populatsiiljei tu cãsãbãlu Sveti Nicola: Format:Население низ историјата

Anji Machidonj Arbineshi Turtsã Romi Armãnj Srãghi Boshnjats Altsã Persoani fãrã dati Total
1948 — — — — — — — — — 3.468
1953 3.458 30 95 12 1 12 — 13 — 3.621
1961 4.227 0 63 — — 53 — 77 — 4.420
1971 7.185 0 104 23 — 56 — 72 — 7.440
1981 10.499 1 67 87 44 85 — 46 — 10.829
1991 12.642 0 33 84 65 68 — 83 — 12.975
1994 12.987 0 68 43 113 57 — 24 — 13.292
2002 13.367 0 80 72 149 52 1 25 — 13.746
2021 10.914 4 57 39 98 20 1 46 549 11.728

* Informatsii: Institutsia ti statisticãi di stat ali Republica Machidunia (1948 — 2021), dupu informatsii di reghistrãrli ofitsiali tu anjlji respectivi.

Economii[alâxire | modificare sursă]

Pãnã la anjlji shaptidzãts di eta 19, cãndu calea ti ãn Sãrunã tritsea pit Sveti Nicola, aestu loc eara un di nai ma importantili locuri economitsi di stãnga parti a aruului Vardar. Silighearea a caliljei di her pi ninga Vardar la anlu 1873 avea influentsã negativã ti Sveti Nicola, a aestã alãxeari nica ma multu s-duchi la anlu 1888, cãndu calea di her pi ninga Vardar s-ligã cu atsea tsi tritsea pi ninga aruulu Morava.

Veardea pãzari a cãsãbãlui.

Azã populatsia gheneral lucreadzã cu agrar, a di industria, ari:

  • Industrii ti mãcari
  • Industria ti textil
  • Industria ti materiali ti constructsii

Di industria ti mãcari ari:

  • Industrii ti carni (MIC Sveti Nicola)
  • Industrii ti conzervari legumi shi imishi
  • Industrii ti pãni
  • Industrii ti producti di lapti
  • Industrii ti dehidrati legumi
  • Industrii ti fermentari a tãtumiljei
  • Industrii ti mãcari ti tutiputã

Di culturili agrari, nai ma multu ari:

Di tutiputã ari:

  • Tsãneari oi
  • Tsãneari vãts
  • Tsãneari ortsã
  • Tsãneari pui
  • Tsãneari alghini

Institutsii[alâxire | modificare sursă]

Institutsii administrativi
Scamnul a comunãljei Sveti Nicola
  • Scamnu a Comunãei Sveti Nicola
  • Giudic fundamental Sveti Nicola
Institutsii cu caracter public
Yinitâ di la „https://roa-rup.wikipedia.org/w/index.php?title=Sveti_Nicola&oldid=208122”