Spiru Lambru

Di Wikipedia, Entsiclopedia liberã
Ansari la: navigatsia, câftari

Spiru Lambru icâ Spiridon Lambros easti faptu tu anlu 1851, tu Kerkyra, a muri tu anlu 1919, Athina. Familia a lui aveca veclji arâdâtsinâ anamisa di Armanjlji dit Epir. Spiru Lambru li featsi studili Athena.

Dupu tsi apsolvâ la univerzitetlu di Athena s-dusi sâ spetsializeadzâ ti istorii tu Berlin shi tu Laiptsig iu lu apârâ shi ducturatlu. Dupu atsea ira aleptu ira aleptu ti profesor ti istorii la univerzitetlu di Athena shi dupu niheam chiro shi rector la idyiul univerzitet, anamisa di anjlji 1904 — 1905 shi 1911-1912. Ca profesor la univerzitetlu din Athena (1875 — 1917) multu s-afirmâ pisti lectsiili rigoroasi shi sshintifitsi tsi li tsânea dininti a studentsâlor ca shi cu talentul a lui tsi lu avea. Dit anlu 1904 — 1917 ira redactor a revistâljei „Neon Ellenomnemon” - tu cari publicâ multi studii dit isturii.

Ari publicatâ cama multi monografii di istorii ca shi studii dit istoria culturalâ. Vasilie Diamandi, Amincianlu tu publicatsia-a lui Armanjlji din Peninsula Balcanicâ (Bucureshti, 1938) spuni câ bibliografia al Spiru Lambru s-aflâ publicatâ tu revista Ipirotica Hronica din Ianina shi tu cataloglu editat di partea al G. Haritachi sum numa „Catalogos ton dimosievmaton P. Labru i Spiru Lambru tematathonaton everhicata”. Lipseashti s-hibâ adusâ aminti câ operâ al Spiru Lambru ira multu instruitâ shi di partea- a personilor armaneashti.

Printsipala operâ al Spiru Lambru easti Istoria a li Garstii, scriatâ tu shasi tomuri, cari easti publicatâ tu Athena, tu anjji 1886 — 1908.

Spiru Lambru ira shi om di politicâ tu anlji 1916 — 1917, cându agiumsi shi pânâ premier a li Gartsii.

Biblioyrathilj[alâxire | modificare sursă]

  • Nico Popnicola: "Arhadzits armanji tu isturia".