SMC "Dimitar Mirasciev" Stip (Sculia di mesi dit comuna Stip )

Tu comuna Shtip existeadzã 5 sculii di mesi shi atsea: Eali suntu:

• SOU “ Slavcio Stoimenschi” ghimnazii-litseu
• SOU “ Jane Sandanschi” sculii ti meditsina
• SOU “ Kole Nehtenin” sculii ti electro-mehanic shi adrari mãcãri-chelneri
• SOU “ Dimitar Mirasciev” sculii ti prilucrari textil
• SDU “Iskra” sculii ti ficiori cu ahorghiea lipsituri

SMC “Dimitar Mirasciev”

SMC “Dimitar Mirasciev” easti fundata - acãtsã cu lucru nica di la anlu 1953 ti lipserli a fabricãljei di atumtsea ti toartseari bãmbac/bumbac-Makedonka, cãnãscutã  anamisa di lucrãtorlji ca Predara-Toartsitoarã. Prota s-dishclisi sectsia ti turtseari bumbac a dapoea ti tsãseari tsãsãturi di bãmbac (bumbac), shi ti ambupseari tipuseari/bãgari vulã a tsãsãturilor. Dupã vãrã chiro s-acãtsã s-toarcã shi sinteticã curatã icã misticatã cu bambac ti proportsii 70:30. Tu ahurhita anjilor 80 di eta 20 s-dishclisi shi pogonlu ti tsãseari dzins material shi confectsii ti cuseari stranji di dzins.

Prota tu sculia s-prãxirea shi edutsirea scular ti tehnea toartseari, tsãseari, ambupsear shi tipuseari a tsãsãturilor shi lucãrtori ti cuseri stranji (ti confectsii). Nvitsarea eara cu 2 shi 4 anj.

Anlu di sculii 1978/79 s-dishcljisi tehnea ti mpliteari pi machinã a anlu di sculii 1982 shi tehnea ti modelаri a stranjilor.

Cum s-dutsea reformili videts ma nghios.

Reformi tu sistemlu di educatsii a sculiiljei

Di atumtsea pãnã azã sculia tricu prit multi reformi. Hronologic reformili s-featsirã ash:

• Anlu di sculii 1953/1954 ahurhi ca sculii industrial ti ananghili  a fabricãljei ti turtseari bambac di atumtsea cu tehnea toartsitor shi tsãsãtori,
• Anlu di sculii 1956/1957 s-trasformirã tu sculii di textil tehnica ti anangilii a fabricãljei di atumtsea “Makedonka”,
• Anlu di sculii 1961/1962 s-transformã tu sculii ti prãxseari shi educatsii cadri di zãnate di textile cãnãscuta ca sculii tsentrala ti textil,
• Anlu di sculii 1978/1979 intrarã nau reformi tu locu di 2 anj s-adrã ãnvitsari cu trei anj
• Anlu di sculii 1981/1982 sculia ti prota oarã amintã patron tu numa a protlualumtãtor “Vidoe Smilevski-Bato”  a di la anlu di sculii 1993/1994 amintã altu patron tu tinjiljia a revolutsionarlui - “Dimitar Mirasciev”,
• Anlu di sculii 1998/1999 s-verificã sh-ti zanatea  ti prilucrari a cheljlilor a di anlu di sculii 1999/2000 ti lucrari a cheljlior cama exact  tehnicean ti adrari pãputsã,
• Anlu di sculii 2004/2005 dupu reformili educatsii ti tehnii, sculia s-verificã ti educatsii cadri di tehnea lucrari cu textil shi chelj, ti profili ti educatsii cu 4 anj-Tehnicean ti konfectsii, Tehnicean ti textile shi Tehnicean ti adrari pãputsã,
• Di la anlu di sculii 2011/2012 tu sculii intrã nica un profil ti educatsii cu 4 anj cu numa Opertator pi computer ti confectsii,
• Anlu di sculii 2014/2015 intra shi educatsi cu 3 anj dupu adrati reformi a planurlor ti ãnvitsari-didactic,
• Di la anlu di sculii 2019/2020 acãtsarã nauã reformi tu sculii di mesi ti tehnii cu nauã kvalificatsii shi nauã planuri ti ãnvitsari compatibili cu biznis sectrolu. Ca nauã kvaлificatsii suntu: Tehnichean ti dizeinari a stranjilor, Tehnicean ti modelari a stranjilor shi Tehnicean ti adrari/cuseari stranji,

Crishtearea shi scãdearea a sculiiljei

Naima bunili dzãli a sculiiljei eara anjlji 80, 90 di seculu 20 shi prota dekada a seculuii 21, cãndu ãnvitsa vãrã 1200-1300 di scular tu 43 di clasiru cu 34 shi mansus di sculari tu unã clasã.

Atumtsea tuts scularlji dupu dipisearea a sculiiljei cari nu s-dutsea la vãrã fаculatati diunãoara intra tu lucru tu unã di fãbritslji di atumtsea "Machedonca", "Astibo", "Politex".

Cu dishclidearea a univerzitetlui ”Goce Delciev” shi loarea unã parti di binaea a sculiiljie, intereslu-sinferlu a ficiorlor ti tehnea textil dzuã-di-dzuã scãdea.

Ti aestã scãdeari au vinã shi biznismenjli cari li menagerea konfectsii. Tu atsel chiro s-lucra cãti 10-12 di sãhãts, sh-lãcrãtolji s-dutsea prota, a trea shi a daua alãxseari.

Ti anaghili a univerzitetlui malju dzã u loarã tutã binaea. A sculiiljei lji armasiri mash un patimat cu 5 odai (clasuri), unã ducheani-ateljie ti realizari a practicãlei a scularlor, salã ti sport shi cantselãri administrativi.

Direktori Manegeri a sculiiljei

• Protlu director a Centarlui ti sculii di textil eara Nicola Tsatscov (mortu) di la anlu 1961/62
• Di 01 martsu anlu 1968 pãnã la anlu 1999 director fu Metodi Trpkov (mortu) apropea 30 di anj.
• Putsãn chiro directoarã fu shi Slavca Saltirova (moartã).
• Di la anlu 2000 pãnã 2003 directoara fu Tsvetanca Krasici,
• Optu mehi director fu shi Stanoico Deianovschi.
• Dit andreu 2003 ti directoara u bãgarã Anita Monev, cari fu dau mandati (moartã). 
• Dit 14 di shcurtu 2014 ti directoara vini eara Tsvetanca Krasici shi fu pãnã 17 di brumaru 2017.
• Di la 17 di brumaru director fu Deian Donevschi (tora easti Inspector ti nvitsãturã).
• Di la 10 di schurtu ti drectoara vini Katitsa Kostova (armãnã).
• Di la  14 di yinaru directoarã esati Marina Varadinovsca.

Profesori armãnj

Protlu armãn cari lucra tu aestã sculii ca vigljitor-strãjaer-apurãtor di noaptea a sculiiljei eara Ghiorghi Ghiorghiev (Gogu al Colimari di Stimeltsi).

Protlu dascal Armãn tu aestã sculii earã Saltir Mihaljov (cu sculii superioarã ti textile) tora mortu,

Dit Yizmãciunj 1981 ti profesor vini Vasil Kostov (Vasilj al Pusa), prot armãn cu diplomã di facultati di textil-Inginer di textil. (toa tu penzii).

Dit Yizmãciunj 1988 ti profesor vini Vangha Mushevska (Naumova) protã armãn cu diplomã di facultati di textil-Inginer di textil. (toa tu penzii).

Dit Yizmãciunj 1991 vini Catitsa Costova shi ea cu diplomã di facultati di textil-Inginer di textil. Tu un mandat fu shi directoara a sculiiljei.

Putsãn chiro ca profesori lucrarã shi Zoran Shterjov, Zojica Mitreva, Stojanche Shterjov tuts armãnj shi Jasmina Gunjova cãnãscutã cãntãtoara nu armãnã, mãrtatã pi armãn.

Zoica Mitreva shi Stojanche Shteriov predivea limba Franciezã. S-adutsem aminti cã profesoara Zica Mitreva easti shi unã di uatorlji a cãrtsãlor ti nvitsari "Limba shi cultura a armãnjlor" dit clasa III - IX ti nau anj educatsii primarã.

Zoran Shteriov eara professor  pi naima egzactã sientsã-Matematicã a

Jasmina Gunjova eara profesoarã pi materiali di tehnea di textil (inginerã).

Vasil Kostov madan profesor, dit shcurtu 2010 anlu pãnã tu cirishear 2022 eara shi agiutor a directorlui / director agiutãtor.

Comuna di Shtip cafi an cu ucazea a evenimentului " Dzuúa mondialã a dascalui 5 di Sumedru" proclameadzã nai bunj dascalj di tutili sculi.

Ti anlu di sculii 2015/2016 eara proclamatã profesoara Catitsa Costova a

Ti anlu di sculii 2018/2019 eara proclamatã profesoara Vanghia Mushevska

Cãnãscuts oaminj tsi dipisirã sculii aestã

Sculari cari ãnvitsa tu aestã sculii shi s-featsirã mãri oaminj suntu:

• Draghica Zendelkovska profesoara la facultatea di meditsina Skopia.
• Igor Jordanovski professor la facultatea di tehnologi-Scopia.
• Vangha Kuzmanovska (armãna profesoara la facultatea ti textil Shtip.

Sh-multsã altsã cari s-featsirã mãri biznismenj tu Mkaedonii di nord icã nafoara di statu.

Tsitãts

1. http://dmirasciev.edu.mk/