Polimlu tsivil tu Gãrtsii (1824-1825)
Polimlu gãrtsescu ti independentsã eara ãnsimnat cu dau polemati tsivili, cari s-featsirã tu chirolu di la anjlji 1824-1825. Confliuctul avea shi dimenzii politicheshtsã shi dimenzii reghionali. Tu conflictul partitsipa oaminj di Gãrtsia continentalã shi di insulili (nicuchirlji a vaporilor, nai cama multu di insula (Hidra) contra populatsia di Peloponez. Polimlu tsivil u ampãrtsã tinira natsii shi serioz u njicurã putearea a armatãljei gãrtseascã ninti s-ahuheascã interventsia eghipcheanã tu conflictul.
Scupo
[alâxire | modificare sursă]
Pãnã tu dipisita a meslui martsu, anlu 1821, Peloponez eara tu dishclis revoltu contra Turtsãlji shi pãnã di ximedru anlu 1821, Gretslji sum condutsiri al Teodoros Colocotronis li avea loatã locurli Calamata shi Tripoli. Dupu cãdearea ali Calamata, Senatlu ali Mesenia, protlu di gãrtseshtsãli consiliuri locali ti condutsiri, u tsãnu a lui prota shedintsã. Tu malju dzã idghiu chiro, condutsirea Ahiya eara cãlisitã s-ducã Patra. Dupu initsiativa a Senatlui ali Mesenia, eara tsãnutã Adunarea al Peloponez shi pi 26 di mai eara aleptu Senatlu. Adunãrli tsãnea shedintsi shi tu Gãrtsia Tsentralã (brumar, anlu 1821), sum condutsiri a doilor fanariots: Alexandros Mavrocordatos tu partea di ascapitat shi Teodoros Negris tu partea di dat. Aesti Adunãri apruchearã dau Statuti locali, Cartea ali Gãrtsia Continentalã di Ascapitat shi Arada yiuristicã ali Gãrtsia Continentalã di Dat. Cu Statutili eara prividzutã adrari dau organi locali administrativi tu Gãrtsia Tsentralã, Areopag tu partea di Dat shi Senat tu partea di Ascapitat. Treili Statuti locali eara pricãnãscuti di Prota adunari natsionalã, ma tsiva cama amãnat eara anulati di A daua Adunari natsionalã.
Prota adunari natsionalã eara fundatã tu Epidaur tu dipisita a meslui andreu anlu 1821, tu cari intra malju dzã mash populatsia di Peloponez. Adunarea u adrã prota Constitutsii gãrtseascã shi li nominã membrilji a condutsiriljei executivã shi leghislativã cari lipsea s-li conducã liberatili teritorii. Mavrocordatos u tsãnu ti el functsia prezidentu a condutsiriljei executivã, a Ipsilantis, cari gri ta s-adarã Adunarea, eara aleptu ti prezidentu a organlui leghislativ, loc cari nu avea cana importantsã. Protslji oaminj armatuladz cum shi reprezentantul al Filichi Eteria eara marghinalizats, ma peanarga influentsa politicheascã al Colocotronis crishtea, a ti shcurtu chiro putu s-lu bagã controlã, shi atsea deadun cu capetanjlji pisti cari avea influentsã, Senatlu al Peloponez, cari nu eara silighit di parti a Adunariljei natsionalã. Senatlu eara atsel cari lu condutsea Peloponez, a guvernul tsentral eara multu slab ta s-u realizeadzã a lui puteari. Di ispeti ca duchirã ca noari insheari di aestã situatsii cum shi factul ca crishtea putearea a capetanilor pi Peloponez, Mavrocordatos shi populu di Hidra deadirã propuniri ta s-lu siligheascã Senatlu shi s-hibã parti di Adunarea natsionalã. Mavromihalis u apruche propunirea, ma liderlji armatuladz nu u apruchearã atsea propuniri. Dupu niapruchearea a propuniriljei, administratsia tsentralã adrã efortu s-lu marghinalizeadzã Colocotronis cari avea controlã pi tsitadela Nafplio. Tu meslu brumar, anlu 1822, administratsia tsentralã lu adusi nomlu ti alidzeari reprezentantu ti naua Adunari natsionalã, ma Colocotronis eara contra a nomlui shi actsentã ca Peloponez va s-organizeadzã a lui Adunari ti alidzeari nãi membri tu Senatlu.
Protlu polim tsivil
[alâxire | modificare sursă]Format:Infobox military conflictPolimlu tsivil tu Gãrtsii (1824 - 1825)
Parti di polimlu gãrtsescu ti independentsã
Data: 1823 - ciarshar, anlu 1824
Loc: Peloponez
Rezultat: Contractu anamisa di dauli fractsii, partsial anãchiseari a Guvernului
Pãrtsã tu polimlu: Cogiabashadzlji shi sustsãnãtorlji a Guvernului / Liderlji armatuladz shi sustsãnãtori al Filichi Etairiya
Comandantsã shi lideri: Alexandros Mavrocordatos, Andreas Londos / Teodoros Colocotronis
Guvernul temporar adusi detsizii Adunarea natsionalã s-tsãnã tu Nafplio shi cãftã Colocotronis s-u toarnã tsitadela a Guvernului. Colocotronis nu u apruche atsea shi deadi propuniri Adunarea s-tsãnã tu Nafplio, ma cãsãbãlu armasi sum a lui controlã. A lui jgljoati lji ampãrtsã atselji cari lji didea sustsãniri shi ashi lji si njicurã influentsa politicheascã. Ma mari parti di membrilji a Senatlui tu Peloponez li tinjisea detsiziili a Guvernului, a capetanjlji eara bãgats tu situatsii s-achicãseascã cu elji ta s-poatã s-partitsipeadzã tu Adunarea. Definitiv, A daua Adunari natsionalã s-adunã tu meslu martsu anlu 1823 tu Astros. Condutsirea tsentralã s-featsi ma sãnãtoasã di cãt organili reghionali, eara adusã nau Constitutsii, a nãi membri eara aleptsã tu organili executivi shi leghislativi.
Cu scupo liderlji armatuladz s-hibã pi a lor parti, administratsia tsentralã deadi propuniri Colocotronis s-partitsipeadzã tu condutsirea executivã ca vitseprezidentu. Colocotronis u apruche atsea functsii, ma a lui activitãts priadusirã mari crizã cãndu nu lji deadi al Mavrocordatos, cari eara aleptu ti prezidentu a organlui leghislativ, s-yinã pi a lui pozitsii. A lui mindueari ãn ligãturã cu Mavrocordatos priadusi ti revoltu a membrilor a organlui leghislativ. Shi ti Colocotronis shi ti a lui prezidentu tu condutsirea executivã, Petros Mavromihalis eara spusi multi critichi di parti a membrilor a organlui leghislativ. Criza avea culminatsii cãndu regulativa leghislatoarã u anulã condutsirea executivã shi li trapsi nanaparti a ljei membri. Colocotronis shi ma multsã capetanj cari u cunushtea situatsia pi Peloponez lji didea sustsãniri al Mavromihalis, cari armasi prezidentu a condutsiriljei executivã tu Tripoli.
Polimlu ahurhi tu ahurhita a meslui martsu anlu 1824, cãndu Guvernul cãftã di Panos Colocotronis s-lu preda Nafplion. Panos nu u adrã atsea shi dupu atsea Guvernul adusi detsizii s-lu ocupeadzã cãsãbãlu. Pi 22 di martsu, anlu 1824, puterli a nauãljei condutsiri executivã lu ocupã Tripoli, a dupu dau stãmãnj alumtari vini pãnã di achicãseari anamisa di Colocotroni di unã parti shi Londos shi Zaimis di altã parti. Veacljea condutsiri executivã definitiv eara surpatã, a Colocotronis fudzi di cãsãbãlu. Pi 22 di mai ofitsial dipisi prota fazã di polimlu tsivil. Ma mari numir di membrilji a nauãljei condutsiri executivã, vrea anãchiseari definitivã pisti dushmanjlji a lor shi ti atsea nu eara hãristusits di conditsiili tu contractul tsi lu adrarã Londos shi Zaimis. Colocotronis shi Mavromihalis s-trapsirã, ma elji avea nãeti s-li regrupeadzã puterli a lor shi s-ahurheascã nau ofanzivã. Pi ninga atsea, Panos Colocotronis eara sinfun s-lju da Nafplion mash ali Londos shi Zaimis, lucru cari priadusi ti intenzivari a nipistusiniljei cãtrã Guvernul.
A doilu polim tsivil
[alâxire | modificare sursă]Format:Infobox military conflictPolim tsivil tu Gãrtsii (1824 - 1825)
Parti di polimlu gãrtsescu ti independentsã
Data: ximedru, anlu 1824 - shcurtu, anlu 1825
Loc: Peloponez
Rezultat: Anãchiseari ali Gãrtsia Tsentralã shi insulili, anclideari al Colocotronis
Pãrstã tu polimlu: Gãrtsia Tsentralã shi insulili (Hidra) / Moreia
Comandantsã shi lideri: Iorgos Cunduriotis, Ioanis Coletis / Teodoros Colocotronis, Andreas Londos, Canelos Deliyanis
Conflictul di polim continuã cãndu Colocotronis li shutsã bãnãtorlji al Tripoli contra atselji cari aduna taxã ti guvernul pi nivel local. Papafelas shi Ianis Macriyanis nu puturã s-u dãnãseascã rãscularea, cari s-lãrdzi pit Peloponez, ma nitsi Teodoros Colocotronis nitsi Andreas Londos nu adrarã efortu s-lu ocupeadzã Tripoli. Colocotronis armasi niactiv vãrã chiro di ispeti ca nu putea s-stabilizeadzã dupu moartea a hilji-su, Panos, vãtãmat di a lui dushmanj. Peloponez s-minduea tsi s-adarã tu yinitor, a Guvernul adrã regrutari a armatãljei a ljei, cari tora gheneral eara di Gãrtsia Tsentralã shi insulili cum eara (Hidra). Planlu a Guvernului lu realizã Coletis, cari deadi urnimii dau organi s-adarã atac pi Peloponez. Pi 23 di brumar, protlu di aesti organi lu ocuparã Corint shi adrarã atac tu provintsia. A doilu organ sum controlã al Gheorghios Caraiaschichis, Chitsos Tsavelas shi altsã, adrarã atac pisti Londos shi Zaimis, cari s-trapsirã shi dupu atsea fudzirã tu Calamos. Tu meslu yianar, anlu 1825, puterli ali Gãrtsia Tsentralã, ãn cap cu Coletis, diznãu adrarã atac pisti Peloponez shi ahapsi u bãgarã familia al Colocotronis, Delighinis shi altsã. Alantu mes, Mavrocordatos vini pi functsia prezidentu a condutsiriljei executivã. Tu meslu mai, anlu 1825, sum presii al Eghipet shi interventsia al Ibrahim Pasha, aeshtsã hãpsinats eara silighits cu amnestii.