Pitu Guli

Di Wikipedia, Entsiclopedia liberã
Pitu Guli, cadhur dit 1903.

Pitu Guli easti faptu Crushuva anlu 1865 a ardãtsina-a lui easi dit armãneasca fumelja cari vini Crushuva di Gramos. Temporanjilji a lui spun cã Pitlu bitisi 2 clase di sculii primarã shi tu tinireatsã lucra ca picurar, cafegiu a ira hãpsãngiu shi cumit. Pitu Guli criscu tu un mari revolutsionar cu caracter impulsiv shi inimos. Pisti tutã-a istã nãs ira shi mushat om cu buni maniri shi li vrea tuti ghinets tsi li da bana. Tahina, tu 2 di avgustu anlu 1903 Pitu Guli tsãnu un zbor cãtrã-a lui armatuladz tu cari lu adusi aminti ti giuraticlu tsi lu deadirã shi ti s-lji ascultã a lor voivodaz. Seara, ninti di Aiyul Ilia, Crushuva ira apitrusitã di revolutsionarnji, dupu tsi turtseasca administratsii shi politsia ira aghuniti dit cãsãbã. Niheam cama greu ira priloarea-a cãshljãiljei, cari, dupu tsi agiumsi Pitlu cu a lui cieta nãsã cãdzu tu mãnjlji a revolutsionarlor. Cu itia cã Crushuva ti un shcurtu chiro ira liberatã du Turtsalj, atmosfera aclo ira multu hãriosã-a Pitu Guli ncalicat pi cal albu intrã ca heroi Crushuva. Imperia Otomanã din Mpoli nu putea cama su hunupseascã aistã situatsii cu cari ira compromitats ca mari puteari. Nãsh ti un shcurtu adunarã cama mari oasti shi ncap cu Bahtiar-pasha di Pãrleap traspirã su lja Crushuva. Cãsãbã ira nvãrligat di tuti pãrtsãli di turtsãlj. Bahtiar-pashalu ãcãtse Costa Njiclu al Bajdavela shi lu pitrucu cu a lui dimãndari: "S-prida tuts la njila-a sultanlui" shi cu ultimatimlu: "Ma s-nu s-prida shi s-li apleacã capitli cãsãbãlu va s-hiba bombardat shi aprimtu". Tu shtablu a revolutsionarlor ahurhirã s-miduiascã disi su aproachi aistã dimandari icã s-nu-u aproachi. Voivodalu Todor Hristov deadi propuniri revolutsionarlji Pitlu al Gulishi dzãsi: "Cãndu iram bãrbats s-lu lom cãsãbãlu, lipseashti shi cabãrbatsi s-lu apãrãm.. dupu a tsea s-adusi solutsii s-lu dimãndã-a Turtsalor cã cãsãbã Crushuva va s-hibã apãrat.

Dupu a tsea ahurhi ofanziva di partea-a Turtsãlor shi dupu dauã sãhãts pozitsiili a revolutsionarlu ira arupti a unã cietã putu s-esã nafoarã di nvãrligarea turtseascã. La localitatea Sliva chirura 40 di resculatori ncap cu voivodalu Todor Hristov. Bombardarea-a turtseacscãljei artilerii ahurhi s-ardã cãsãbã Crushuva. Ia ti Pitlu tsi dzãsi Naum Tomalevshi: Dupu liberarea a cãsãbãlui Pitu cu a lui armatuladz s-dusi tu hoara Birina, aproapea di Crushuva, cu 240 di armatuladz. Candu s-turna Crushuva, iu lo parti la adunarea-a voivodadzlor, lu lo fotograflu Cocia shi tu muntili di Birina s fotografisi diadun cu cieta tutã. Pitu Guli ira contra pridarea-a shtablui, Pitu s-dusi acasã iu s-ghinui ci familia-a lui shi di aclo trapsi ti Birina. Turtsalj cu a lor oasti, cari vinirâ dit hoara Crivogashtani, agudirã shi tu hoara Ostriltsi. Pitu, nu putea tsi facã, shi cu cieta-a lui trapsi cãtrã localitatea Cheatra-a Ursaljei. Turtsalj lu nvãrligarã di tutsi pãrtsãli. Atumtsea Pitlu al Guli lu tsãnu un scurtu zbor zbor a armatuladzlor a lui, u arsirã arhiva shi dupu tsi u bãrgarã flambura revolutsionarã tu mesi, s bãshãre shi ljrtatrã un cu alantu shi li acãtsara pozitsiili ti alumtari. Ahurhi un mari alumtu. Ma, turtsãlj cari ira multsã, lji vãtãmarã pi gionjlji di alumatori pãnã un.

Biblioyrathilj[alâxire | modificare sursă]

  • Nico Popnicola-"Arhadzits armanji tu isturlj".