Palata al Ristich
Istorii
Palata al Ristich easti adratã la anlu 1926 di parti a farmatseftului Vladislav Ristich, dupu proectul a arhitectului Dragutin Maslach, a Danilo Stancovich lu adrã aspectul di sculpturi a obiectului. Easti obiectu monumental, s-aflã tu tsentrul a cãsãbãlui Scopia, pi Platsa Machedonia, di andreapta parti a ruului Vardar shi easti un di putsãnili obiecti cari tu chirolu di cutrimburarea a loclui, la anlu 1963 nu avu cana znjii.
Arhitectura a Palatãljei Ristich
Palatã al Ristich easti parti di istoria a cãsãbãlui Scopia, a cu elementili a academizmului tu arhitectura, palata lji da nau vidzutã europeanã a cãsãbãlui Scopia. Aestã Palatã easti raritet anamisa di monumentili tsi s-aflã Scopia, ninti A Doilu polim mundial. Tuti elementi pi casa suntu reflex a tendentsiiljei tu arhitectura tu ahurhita a etãljei XX cum tu Europa, ashi sh-pi Balcan. Aestu obiectu easti martir ligat cu multi evenmenti interesanti cari tricurã pit istoria. A ljei nicuchir, avutlu farmatseftu Vladislav Ristich aestu obiectu lu custusea ni ma multu ni ma putsãn, ma isa 5 miliunj di dinari di atsel chiro. Vladislav Ristich eara nu mash avut om, ma shi mintimen om, profesionalistu, cari tut tsi va s-acãtsa s-lucreadzã, u dipisea pãnã di perfectsii. Jurtnalishtsãlji shi hroniciarlji, dupu spunearea a bãnãtorlor di Scopia, spun ca cãndu ahurhi cu constructsia a Palatãljei, d-ul Ristich permanent eara prezentu, mutrea shi vrea s-shtibã cum s-adarã constructsia shi s-alumta s-aducã material ti constructsii cu nai ma mari calitati. Cama tricutslji bãnãtori di Scopia tsãn minti ca el dzuã tutã shidea nanaparti shi mutrea cum peanarga crescu groasili stiznji cu sãnãtoasã armaturã di her. Pi antribarea a scopianjlor titsi adarã ahãntu mari casã, nicuchirlu Ristich apandasi: “Io adar monumentu cari va s-zburascã ti mini”. Shi dealihea, nu mash tsi adrã monumentu cari va s-zburascã ti el singur, ma shi ti multi gheneratsii dupu el, shi alãsã semnu tu cãsãbãlu, obiectu cari cu a lui constructsii u arãvdã shi pluimea di la anlu 1962 shi cutrimburarea a loclui di la anlu 1963. Tu ahurhita, ampadi s-afla udadzli ti biznis, izbili s-ufilisea ca duchenj, a etajurli s-ufilisea ti bãnari. Familia Ristich intrã s-bãneadzã pi protlu etaj, a doilu shi a treilu etaj li tsãnea “Poshtensca shtedilnitsa” cari didea avans ti a ljei adrari. Pi etajlu di anpadi s-afla farmatsia printsipalã di Scopia tu cari lucra a lui muljeari Natalia, hilji-sa Desanca shi doilji hilji Iovan shi Milan. Ma amãnat, Farmatsia eara priadratã tu libraria “Cultura”.
Palata ari izbi, etaj di anpadi, tu partea di mesi ari trei etajuri, a dupu atsea easti etajlu sum ciãtia shi ciãtia. Doi udadz pi a doilu etaj au shi bãlconj cari mutrescu cãtrã Platsa Machedonia. Gardul easti apus, ma cu dizainu elegantu. Pisti dauli bãlconj, anamisa di dauli etajuri s-aflã optu sculpturi adrati cu simetrii shi shutsãti cãtrã Platsa Machedonia.
La anlu 1929 Palata al Ristich adrã nica unã senzatsii tu cãsãbãlu Scopia. Dupu proectul a arhitectului Dragutin Maslach eara data propuniri s-aibã shi liftu tu aestu obiectu, cari eara prot tu aestu cãsãbã shi eara dilihea mari atractsii tu atsel chiro. Liftul eara cu originã dit Ghermanii “stigler”. Lungu chiro s-ufilisea, tut pãnã la anlu 2011, cãndu cu detsizii a bãnãtorlor alishtei Palatã, liftul easti dat ca durutinã a Muzeilui a cãsãbãlui Scopia.
Cu Palata al Ristich easti ligat nica un curiozitet tsi easti ma niheam cãnãscut. Cãndu s-asãpa fimeiurli inshi apã shi a nicuchirlui Ristich i vini idei s-adarã aputs. Dipoaa cu sistem ti purtari a apãljei, apa dit aputs cu pumpã s-trãdzea pãnã la ciãtia. Aua avea bãgatã mari tsisternã cari dupu sistemlu di cãdeari liberã, apa inea pãnã la mairiolu, machina ti lari stranji, sanitaria, shi banator1ji avea privileghii tu atsel chiro s-aibã apã ancasã.
Tu atsel chiro tu Palata Ristich avea shi frijider cari functsiona pi bazã di gljets, avea telefoni, toaleti shi banji ti ascãldari tu cafi un udã.
Vecljilj scopianj tsãn aminti ca shi prota reclamã publicã a aspirinlui "baern” eara bãgatã pi Palata al Ristich.
La anlu 1941, familia Ristich s-dusi s-bãneadzã ãn Beligrad. Azã dzãnuclji al Vladislav Ristich (cari muri an Beligrad, anlu 1950), suntu rãspãndits cãtrã tut ãn lumi, ashi ca armãni mash atsea tsi veclji bãnãtori di Scopia sh-u aduc aminti.
Palata al Ristich easti un monumentu di culturã, avigljeat cu Nomlu di la anlu 1985 shi Palata general easti scamnu ti ma multi organizatsii, companii shi asotsiatsii. Di ispeti di influentsa a factorlui natural, cutrimburarea a loclui, nibuna ufilizeari shi nimindueari a banatorlor, aestu obiectu avu mamulti znjiur. Di atsea ispeti Institutsia ti urbanizam adrã proectu ti priadrari a palataljei al Ristich. Easti adratã conzervatsii a fasadljei cari undzeashti pi orighinalu. Renovearea custusea aproapea 170 000 di mãrchi ghermaneshtsã, ma mushuteatsea alushtui obiectu cari lu tradzi oclju a cafi unui vizitor noari tinjii.