Sari la conținut

Obiectul al Capetan Misha

Di Wikipedia, Entsiclopedia liberã

Obiectul al capetan Misha eastiе unã di nai ma cãnãscutili constructsii cari dateadzã di la eta nausprã ãn Beligrad, tu cari s-aflã Rectoratlu a Univerzitatiljei din Beligrad shi unã parti di Facultatea ti filozofii. S-aflã pi strada Platsa a studentsãlor (Студентски трг) nr.1 shi easti construatã tu chirolu di la anlu 1857 pãnã la anlu 1863, dupu planurli al arhitectului di Ceshca Ian Nevola. Di cãndu s-dipisi cu protseslu di constructsii, capetan Misha aestu obiectu lu deadi ca durutinã a patridãljei a lui ti scupadz educativi. La anlu 1863 tu obiectul eara bãgat scamnul a Mariljei sculii, a azã unã giumitati di obiectul easti scamnu a Univerzitatiljei din Beligrad, a tu alantã giumitati di obiectul s-aflã Catedra ti limba sãrbeascã di la Facultatea ti filologhii, Seminarlu ti sectsia vizanticã gãrtseascã ti Studii clasitsi cum shi Seminarlu ti Veacljea etã, sectsia ti Istorii di la Facultatea ti filozofii.

Istoriat[alâxire | modificare sursă]

Tu chirolu cãndu eara adrat, pi Obiectul ca monumentu arhitectonic, s-ciudusea tuts bãnãtori ca eara un di nai ma luxuzili shi nai ma analtili constructsii ãn Beligrad. Easti adrat pi ninga hotelu di atsel chiro "Imperial" cu cari lu adra bairul di obiectili publitsi pi platsa printsipalã din Beligrad - Marea pãzari. Construarea alushtui obiectu multu aproapea di strada al Cnez Mihailo, cari exact tu atsel chiro eara tu protses di regulatsii, u ãnsemnã alãxearea tu moduslu di construari shi minduearea arhitectonicã cari eara dominanti tu sfera di constructsia ãn Beligrad, tu atsel chiro. Arhitectura alushtui obiectu marturiseashti ti transformatsii a cãsãbãlui Beligrad, cari di njic cãsãbã oriental, ahurhi s-creascã tu metropolã europeanã cu structurã modernã urbanã shi cu obiecti reprezentativi.

Scupolu a obiectului[alâxire | modificare sursă]

Descriptsii "Misha Anastasievich ti a lui patridã"

Arhitectura a obiectului easti misticãturã di stiluri cu elementi gotichi, romantichi shi di renesansa cu deorativ prilucrati fasadi. Pi fasada, di partea shutsãtã cãtrãParcul univerzitar s-aflãsculptura Apolo (di nandreapta parti) shi Minevra (di nastãnga parti). Tu atsel chiro, obiectul al Capetan Misha eara nai ma mushatlu monumentu ãn Beligrad.

Aestu obiectu numa u amintã dupu numa a nicuchirlui cari lu adrã, capetan Misha Anastasievich, cãnãscut parmateftu cu sari shi nicuchir pi multi vapori. Titula "capetanlu pit Dunab, Anastasievich u amintã di cnezlu Milosh Obrenovich, ca semnu di tinjii cãtrã a lor colaborari shi uspitsãlji. Palata easti adratãdupu planurli al arhitectul Ian Nevola di Ceshca, cari tu momentul di construarea u avea functsia injinjer printsipal responsabil ti enterier internu. Lucãrli ti construari a obiectului li adra constructorlu Iosif Shtainlehner. Protlu scupo al Capetan Misha eara obiectul s-lu adarã ca Palatã ti preacljea cari lipsea s-hibã vãsiljeadz - a lui hilji Sara shi Giorge Caragiorgevich. Ma, la anlu 1859, Adunarea Svetoandreia adusi detsizii s-lu toarnã Cnezlu Milosh ta s-hibã vãsilje tu Sãrbi, shi ashitsi cafi unã nãdii ti yinearea pi potesi al Caragiorgevich cãdzu tu apã (armasi fãrã bazã).

Nica cãndu s-construa, obiectul eara taxitã ti scamnu a ma multilor institutsi culturali shi eucativi ali Vãsilia sãrbeascã di tu atsel chiro, shi tu el diunã oarã dupu dipisearea a constructsiiljei scamnu aflarã Marea sculii, dupu atsea Litseulu, Ministeriatlu ti educatsii, Realca, Biblioteca popularã, Muzeilu popular shi alti. Pi ninga atsea, aula ofitsialã alishtei palatã eara loc iu s-fãtsea importanti evenmenti istoritsi: tu palata, la anlu 1864 shedintsã avea Parlamentul; la anlu 1868 tu aestã palatã easti tsãnutã adunarea ti fundari a protãljei asotsiatsii a injinjerlor tu Sãrbii; tu a ljei aulã ofitsialã, la anlu 1875 easti bãgatã shi prota expozitsii arhitectonicã shi copii di freschili di manastirili sãrbeshtã di eta medialã, cari u organizarã Mihailo Valtrovich shi Dragutin Milutinovich.

Caracteristichi decorativi[alâxire | modificare sursă]

Fasada a obiectului al Capetan Misha

Fasadã[alâxire | modificare sursă]

Avutili elementi decorativi pi fasada, a curi origina poati s-caftã tu stilurli vizantitsi, gotitsi shi di prota faza di renesansa, priadusi bãnãtorlji din Beligrad s-ciuduseascã pi aestu obiectu, a palata anamisa di elji eara cãnãscutã sum numa "palata dit Venetsii". Tu ahurhita, timeljurli alishtei palatã eara cu formã di rectangãl, cu dau pãrtsã ahorghea ampãrtsãti cu ahorghea trem ti intrari (vestibil) pi etajlu di ãnpadi, shi aulã ofitsialã pi a doilu etaj. Ta s-aibã romanticã tu colorili pi fasada, multu priadusi contraslu a buieilor di amalãmã shi galbina buiau pit tuta palatã shi ancadratili firidz shi detali adrati tu teracota. Simetria pi obiectul s-veadi di atsea tsi fasada easti ampãrtsãtã pi trei pãrtsã cu partea di mesi (rizalã), cu actsentuatã cãrunã cãtrã ciatia shi parti ti observari cari s-aflã nai ma andzeanã pi obiectul, a niheam ma anghios, di nanaparti ari rizali. Tu partea di mesi, cari easti nai ma reprezentativã parti di fasada, ampãrtsãtã cu njits giumitati di stuburi (lizeni) cari s-dipisescu cu cãrunj cãtrã ciãtia, s-ampartã firidzli (bifore) adrati dupu moduslu di giumitati tserclju, ca atseali dit Venetsii.

Detali[alâxire | modificare sursă]

Repertoarlu decorativ a fasadãljei, pi ninga frizurli di orghilji arcadi shi antica decorativã tu nai ma analtili locuri, u adarã dau amplini sculpturi tu nishili, simetric bãgati di dauli pãrtsã a intratãljei printsipalã tu analtsimi di protlu etaj. Sculpturili "Apolon cu lira" shi "Minevra cu sulitsã shi apuratorlu" cu a lor tematicã shi simbolicã spunea ca va s-hibã zbor ti obiectu cari va s-aibã valoari artisticã, educativã shi shtiintsificã, nica cãndu eara tu fazã di constructsii. Sculpturili, cum shi medaljonili cu motivili di alji pisti intrata suntu adrati di nicãnãscut autor. Decoratsia unicã di plasticã pi fasada printsipalã a obietului easti shi un di avigljeatili ca raritet seamni a Printsipatlui Sãrbia, cari s-aflã tu medaljonlu pisti firida di a doilu etaj, cum shi dau medaljoni di nanaparti pi cari easti scriat anlu cãndu s-dipisi constructsia a obiectului adrati cu teracotã. Multili detali adrati di teracota shi di alti materiali industriali spun ca nicuchirlu a obiectului eara multu avut, di ispeti ca atseali materiali tu chirolu cãndu s-adra obiectul putea s-hibã adusi mash di tu xeani. S-pistipseashti ca exemplarili di obiectul al Capetan Misha suntu adrati tu Viena icã Peshta, cu cari Sãrbia tu atsel chiro avea nai ma buni relatsii culturali shi artistitsi. Pãrtsãli di fasada adrati di cheatrã, nai cama multu decoratsia a conzolilor pi bãlconili shi arcul cu cari easti anvarligatã ushea ti intrari, suntu adrati di cheatrã di teritoria ali Sãrbia.

Obiectu ti observari[alâxire | modificare sursă]

Obiectu ti observari pi ciãtii

Obiectul al Capetan Misha, pi ninga mushuteatsa tsi u avea, trapsi angatan a calitorlor shi cu a lui analtsimi. Ca nai ma analtu obiectu ãn Beligrad, cari u tsãnu atsea titulã pãnã tu ahurhita a etãljei yinghits, s-ufilisi shi ti adrari obiectu ti observari cari 120 di jgljoati s-mutã pisti platsa shi da posibilitati nai ma ghini s-veadã Beligrad shi loclu anvãrliga di cãsãbãlu". Tu cula, di tuti pãrtsã adratã cu yilii - paviljon, dzua tutã shi noaptea, avigljatorlu cari avea posibilitati ninti el s-lu veadã antreg Beligrad di atsel chiro, cu mari trompetã lji informa oaminjlji ti astindzeari foc, cara s-duchea ca iuva ari apres foc. Aestu obiectu di yilii s-ufilisea tut pãnã la anlu 1919, di ispeti ca ahurhirã s-ufiliseascã telefonili shi informarea cu trompetã eara nieficasã shi nãstricut lucru.

Nau vidzutã[alâxire | modificare sursă]

Definitiv volumenlu cubic tu formã di anclis bloc cu ubor di nuntru, s-pari ca obiectul lu amintã la anlu 1905, cãndu Marea sculii criscu tu Univerzitati din Beligrad. Di ispeti ca s-lãrdzea lipsiturli shi programili educativi a nauãljei fundatã Univerzitati, udadzli cari li avea tu obiectul al Capetan Misha nu eara duri ti dipiseari cu calitati a tutulor lipsituri educativi. Dupu lãrdzearea a obiectului, pi ninga atseali tsi existeadzã, s-aflã shi trei sectsii di Facultatea tehnicã. Ciasurli ti arhitectura s-tsãnea shi tu partea di nuntru a uborlui, iu tu ahorghea ti atsel scupo adrat atelje, studentsãlji lji anvitsa arhitectul Branco Tanazevich. Un chiro pi aestu obiectu s-afla shi antena experimentalã ti telegrafii fãrã cablu, cari eara bãgatã dupu ideia a constructorlui shi profesor Giorge Stanoevich.

Renovari[alâxire | modificare sursă]

Aspartu obiectul tu chirolu a Protlui polim mundial

Di ispeti a taxiratiljei shi avuta istorii ali beligrad shi Sãrbia, obiectul ala Capetan Misha ma multi ori cãti niheam eara surpat. Cãndu eara bombardat Beligrad la anlu 1862, cãndu obiectul nica eara cu schelã, Sãrghilji lu ufilisea aestu obiectu ti ascundeari, shi ti atsea pi el eara adratã znjii di gãgoashili ãnturtseshtsã. Tu chirolu a polematilor anamisa di Sãrghilji shi Turtsãlji (1876-1878) s-ufilisea ti lipsiturli a polimlui, a nai ma mari znjii avea tu chirolu a Protlui polim mundial, cãndu mari parti di stãnga parti a obiectului eara surpat. Mari renovari shi nali constructsii a obiectului suntu adrati anamisa di anjlji 1919-1921.

Monumentu cultural[alâxire | modificare sursă]

Multsã anj aestu obiectu, ca protã palatã di chirolu di europa medialã ãn Beligrad, lu tsãnu epitetlu nai ma mushat shi obiectu monumental, cari u trãdzea atentsia a cobãnãtorlor, ma shi a caliturãrlji mundiali. Ca un di nai ma importantili obiecti a arhitecturãljei sãrbeascã di eta 19, cari marturiseashti ti a ljei developari istoricã, obiectul al Capetan Misha easti anamisa di protslji bãgats ta s-apurã ca monumentu cultural di nai ma mari importantsã ti statlu. Cu nomlu ti apurari a anticvitetilor din Beligrad di la anlu 1935 eara prividzutã apurari a obiectului, ma protlu actu yiuristic eara adus la anlu 1946 di parti a Muzeilui di artã din Beligrad, cari dupu A doilu Polim mndial avea inghirentsii ti apurari a aveariljei culturalã.

Galerii[alâxire | modificare sursă]