Misha Anastasievici

Mihailo Misha Anastasievich - Capetan Misha (Poreci (pi Dunab), 24 di shcurtu, anlu 1803 - Bucureshti, 27 di yianar, anlu 1885) eara titular maior sãrbescu, mari parmateftu, patriot sãrbescu, dascal shi donator.

Misha Anastasievich armasi tujlmImnmhfmui memoria contemporanã: Nu eara nitsi rigoros, nitsi reactsionar, a caracter ciudios la el nu putea s-ducheascã. Eara om cu largu suflit shi bunã inimã. Shtea s-bãneadzã ca mari domnu, cu atsea tsi li ufilisea bunili lucri dit bana di cafi dzuã, ma idghea ashitsi shi s-adarã activitãts culturali. Eara bun pãrinti ti tuts membri a familiiljei a lui, cum shi ti atselji cari bãna pi a lui aveari. A tutulor la eara bun dascal, ma pisti tut eara bun Sãrbu. Patrida a lui u vrea fãrã mardzinã shi a lui interesi personali li liga cu interesili comuni.

Ficiurami

Mihailo Anastasievich easti faptu pi insula di Dunab, Poreci, a curi populatsii ma amãnat vini s-bãneadzã tu Donji Milanovac. Pãrintili Anastas, dupu cari Misha u amintã paranuma, eara agraristu shi njic parmateftu tu Poreci. Mama-sa Ruja, nicuchirã, muri shcurtu chiro di cãndu lu featsi Misha. Ti Misha gãile aduna a daua dadã, veduvã Milja, ca shi a ljei a doilu bãrbat Anastas lji muri (cãndu Misha avea trei anj). Tatu-su al Misha, di avearea lji alãsã: njic ayinji "di 10 mãtichi", 10 deari loc ti arari cu cu unã cãlivã tu cari s-afla unã duchani "cu espap di 300 di groshi", pi insula Poreci. Veduva shi oarfãnlu ficior armasirã s-bãneadzã deadun; "ea lu apruche ca a ljei ficior". Di urfaniljea lji ascãpã vãrã parmateftu Stoian Matrashlia, cari andoi anj u lucra pi giumitati ducheanea ali Milja, a lucra shi loc. Tuta a lui educatsii Misha u dipisi tu doi anj, 1808-1809 cu atsea tsi Poreci anvitsa Abetsedar, psaltir shi цалцулари. Tu chirolu a Protãljei rãsculari sãrbeascã, Misha shi Milja dau ori fug pit Dunab tu Austrii. La anlu 1813 a daua aradã ascãparã cu tritseari ali Dunab, ta s-ducã tu localitatea Ogragenu, la soia alI Milji, preftul Iova. Pi unãsprãdz di anj Poreci lucra ca dascal (tu sculia iu shi el singur s-dutsea) iu lu alãxea andoi meshi preftul cari nu eara aclo, di ispeti ca shtea s-dghivãseascã shi s-angrãpseascã. Avea 15 di sculari di cari aduna total 8 groshi ti un mes. Cãndu dipisi polimlu lu lo Misha ti secretar, Bariash-aga voivodã Adacal. Tsicara ca tora avea cafi mes platã di 10 groshi shi mãcari, ti shcurtu chiro fudzi ca lji eara fricã di Turtsãlji. A daua dadã Milja (cari multu u vrea shi lji agiuta) cãndu muri la anlu 1837, u angrupã tu groapã familiarã cari u adrã pi ninga naua bãsearicã tu Milanovats, cari eara adratã sum a lui patronat.

Parmateftu shi nicuchir om

Nica cãndu eara ficior ahurhi s-lucreadzã ca parmateftu, la anlu 1814. Prota lucreadzã ca huzmichar tu ducheanea al Tenca Dinulovich, iu pi ninga alanti, adra shi vindea sapuni. Dupu atsea s-dutsi s-lucreadzã ti pãradz la beilu Vula Gligorievich, patronlu di Poreci tu atsel chiro, ca om cari lucreadzã tu yizba. Ca ficior lucra ti shasi groshuri, ma la anlu 185 a lui aveari eara aproapea 18. di miliunj di ducati ica ma multi miliardi di dinari (iuva la anlu 1890). Misha Anastasievich, tu ma tricuta ilichii eara un di nai ma avutslji Srghi shi sã-zbura ca pãnã shi 12 di ori eara ma avut di "naima avutlu" cnez Milosh. Protlu ma mari amintatic di 100 di groshuri li amintã la anlu 1816 ti trãdzeari vapori di Dunab pit Gherdap.

La anlu 1817, cu bunã recomandari eara bãgat s-lucreadzã la vama la schela di Dubrovnic, iu armãni pãnã la anlu 1822. Eara ahurhi s-lucreadzã tu a lui ducheani shi atsea cu mari suxes. Atumtsea avea adunatã 300 di groshuri shi ahurheashti cu ma mari comertsii. Iuva la anlu 1825 ahurhi s-adarã importu cu coarnji di tserbu, shi amintã 40.000 di groshuri. Tu atsel chiro adrã casã pi dau etajuri (pi loclu iu s-afla veaclja casã), a pi ugiachea bãgã trofei - coarnji di tserbu. Ti shcurtu chiro s-featsi un di nai ma avutslji oaminj tu Sãrbii; u ancupãrã prota vapori ti 7.000 di groshuri. S-ansurã la anlu 1825 cu Hristina Uroshevich, ma tinira hilji al preftul Ilia Uroshevich dit Berzasca. Uniclu hilji lji muri dinapandica pi ilichii di 6 anj, pi 18 di augustu, anlu 1843, ãn Beligrad. Ancurunat cu Hristina, al Misha lji armasirã tsintsili feati, tuti mãrtati: Yelena - Lenca Garashanin, Rujitsa Ciarnoievich, Persida Marinovich, Sara Caragiorgevich shi Anca Damianovich. Cu mãrtarea a featilor shi avearea tsi la u deadi, putu ta s-leagã cu oaminjlji dit politica; vini pãnã di contactu cu (tuts dziniri) Iovan Marinovich - prezidentu a Guvernului, Rade Damnjanovich - conducator a cãsãbãlui Beligrad shi cu ministrul Arsen Ciarnoievich, cu titulã di Austroungarii, Ghiorghe Caraghiorghevich, membru a dinastiiljei Caraghiorghevich, cuscurlu Ilia Garashanin, cu nunlu a hii-sa a lui Anca - Toma Vucich-Perishich shi ashi ma anclo. Cu agiutor a muljeari-sa, ma exact frati-su a ljei Sime, cari eara secretar la cnez Milosh, vini pãnã di contactu cu vãsiljeadzlji ali Sãrbii, ma shi cu nai ma mãrlji parmateftsã. Lu plãcãrsi cnezlu Milosh, Craguevats s-lu bagã ti Dumengi-bashala Gherdap, Poreci. Atsea posibilitati cari u avea, u-ufilisi multu ghini; bãgã aradã tu comunicatsia a vaporilor shi ashitsi amintã mari tinjii shi reiting, multu tinjisits sots shi amintatic. Ahurheashti cu comertsii cu mãri producti ti lipsiturli a parmateftsãlor dit Austrii. La anlu 1833, Cnezlu Milosh, lu bagã ti "Capetan al Dunab" (ti Gherdap), lji da titulã maior cu rolji ti observari shi ti arbitraji. Cu familia, di Poreci s-dusi s-bãneadzã Milanovats, a la anlu 1842 ãn Beligrad. Ninti ahurhearea a rãsculariljei a Magiarlr (1847) u turnã titula maior, shi ahurhi s-lucreadzã cu comertsii. Cu buna vindeari a yiptului tu Vãrgãrii tu chirolu a anjlor cãndu eara mari crizã amintã mari capital shi ashi putu s-u ljea njica madenã ti sari cari eara tu bancrot.

Monumentul al Capetan Misha tu uborlu a obiectului cari u poartã idghea numã

Avut om

Lucurlu printsipal al Misha Anastasievich easti comertsii cu sari shi tu ahurhita eara partner cu Cnezlu Milosh Obrenovich. Cnezlu (pi cãftari al Misha) lji deadi pãradz amparmut, a amintaticlu lu ampãrtsa. Protlu biznis lu adrã la anlu 1828 cãndu ahurhi polimlu anamisa di Rusi shi Turchia. Di sãcãldãsitslji parmateftsã Turtsã lo unã vapori cu sari shi u vindu cu suxes, a urdina fãrã problem pit Dunab, cari tu atsel chiro eara sum blocadã. Eara mediator anamisa di parmateftsãlji turtseshtsã shi sãrbeshtsã. Di ispeti a comertsiiljei cu sari, Misha ti prota oarã vini tu Vlashca la anlu 1843 tu chirolu a Cnezlui Iovan Bibeschi. La anlu 1847 lo (ca om cu mari reiting - tu sutsata cu avutslji Sãrghi shi Armãnj) sum ayoghi monopol ti exportu sari di printsipatlu Vlashca shi Moldavia ti chiro di shapti anj, a ma amãnat shi ti importu sari di Austroungaria. S-zbura ca avea shi a lui mãdenã cu sari shi multsã aghentsã parmateftsã. Cãndu la pãlti a tutulor partneri, s-featsi un di nai ma mãrlji parmateftsã cu sari pi Balcanlu tut. Lucurlu lji si lãrdzi tu tsisprãdzli anj tsi yinea, tut pãnã la anlu 1865. Anastasievich avea aproapea dzatsi njilji di oaminj lãcrãtori, 23 permanenti shi di chiro-chiro "camarashi", (magatsini) tu reoni diferenti, nai ma multu pi ninga aruurli Sava shi Dunab. Camarashi avea shi la mãdenili ti sari tu Moldavia shi tu localitatea Bacoi, ma shi tu Bosna shi tu Sãrbia tsentralã. Ta s-poatã s-lucreadzã fãrã problem, adrã shi a lui flotã cu 74 di vapori (cari li ancupãrã ca vecli vapori - li priadrã tu Rushciuc) ti purtari sari, shi ashitsi amintã mari aveari. Bucureshti s-afla ofislu tsentral, a ãn Beligrad scamnul - tsentrala a companiiljei al Anastasievich ti comertsii, exportu-importu. Ti el lucra 12 di anj Iova Recalich dit Zemun, ca "camarash din Beligrad". Adrã eforti cu Colarats shi Iovan Cumanudi s-fundeadzã Sutsatã sãrbeascã ti vapori cu capital di 200.000 di ducati, ma atsea lji ambudghisea ali Austroungaria. Tu un momentu avea 1,5 miliunj di ducati ca pãradz, tsi lji asigura pozitsii ca un di nai ma avutslji oaminj i Balcan. Tesha Boshnjac "mari gioni cu curaji" eara a lui asigurari personalã cari totna s-dutsea cu el shi lu avigljea iu tsi s-dutsea.

Tu Beligrad duchitlu Anastasievich ti totna armasi s-bãneadzã di la anlu 1842, a casa ahurhi s-u adarã la anlu 1840. Avearea din Beligrad al Capetan Misha eara impresivã, cu ma multi casi, cafãnj, magatsini shi vãrã dzatsi bashti - platsuri pi locatsii atractivi iu adrã nali obiecti. Gãilelu ti lucurlu shi angajmanlu cu avearea lji deadi a huzmecharlor tu cari avea mari pistusini: Ilia Prjich, Nicola Petrovich shi Iotsa Maler. Misha di chiro-chiro s-turna tu Sãrbii ta s-adarã controlã pi situatsia cum s-lucreadzã cu avearea a lui ãn Beligrad shi Milanovats.

Spahii

Paralel cu comertsia cu sari cari u adra cu suxes, Misha ahurhi s-ancupãrã loc - spahii tu reghionili armãneshtsã di sud. Prota spahii Brnceni tu reghionlu di Teleorman u ancupãrã la anlu 1844, a numirlu a lor criscu pi nau spahii tu reghionlu Vlashca. Alantsã anj ancupãrã shi alti, ti tsi hãrgi pisti 500.000 di ducati. Mash ti construari a obiectilor pi spahiili, hãrgi nica alti 170.000 di ducati. Tu a lui "Rezime di bana", Anastasievich li adutsi aminti a lui spahii shi altã aveari tsi u avea pit teritoria Vlashca. Di ancupãratili 15, adrã 9 spahii, cu atsea tsi ma multi locuri li adunã tu un loc. Atsea eara aesti averi: 1. Branceni (Branceni (Teleorman)), cu Guruieni (Teleorman) (a nu Gauruciu), shi Smardioasa (Teleorman) - reghionlu di Teleorman; anlu 1844 ti 45.000 di ducati; 2. Dragoieshti, cu Valjaluia shi Ostroveni - reghionlu di Olt; anlu 1852 ti 24.000 di ducati; 3. Ceptura de sus (Prahovo), - reghionlu di Prahovo; anlu 1852 ti 6.000 di ducati; 4. Clejani (Giurgiu) cu Valulat (Vadu Lat (Giurgiu)), Hobaiu, Obegiaicu (Obedeni (Giurgiu)) shi Danciuleshti (Gorj) - reghionili di Giurgiu shi Gorj; la anjlji 1852 shi 1856 ti 200.000 di ducati; 5. Hageshti (Ialomitsa), - reghionlu di Culf; la anlu 1854 ti 44.000 di ducati; dupu alti informatsii, 12 di andreu, anlu 1855 ti 29.012 di ducati; 6. Balacitsa (Mehedintsi), - reghionlu di Mehedintsi; la anlu 1856 ti 36.000 di ducati; 7. Mogreshti (Gorj), -reghionlu di Gorj; la anlu 1862 ti 21.000 di ducati; 8. Caraula (Dolj), - reghionlu di Dolj; la anlu 1863 ti 89.000 di ducati; 9. Gvardinitsa (Mehedintsi), - reghionlu di Mehedintsi; la anlu 1867 ti 73.000di ducati.

Spahia printsipalã Clejani, cu mari conac, iu nai ma multi ori shidea (shi tora aoatsi easti angrupat tu bãsearica cari singur u adrã) s-aflã tu partea di sud-ascapitata di Bucureshti. Mash ti andridzeari ali Clejani hãrgi 120.000 ducati vasilicheshtsã. Pi cafi unã spahii avea angajatã oaminj di pistusini, anamisa di cari eara: director, maistru, casier, doi oaminj responsabili ti lucãrli pit agãrli, persoanã responsabilã ti yizba, 4 ofitser cari li realizeadzã obligatsiili cari la li didea diretorlu gheneral. Pi ninga aestã aveari cari easti adusã aminti, el eara nicuchir shi pi nica vãrã altã aveari, cum eara: marea ayinji di Gialomare, cum shi cãmpul Grozaveshti aproapea di Bucureshti. Capetan Misha lu bãgã Cnezlu Milosh s-pistipseascã ca easti mintimen s-ancupãrã spahii di reghionlu Vlashca, ashi ca dupu a lui cãftari shi cu a lui pãradz idghea ashitsi ancupãra aveari ti Obrenovich.

Cãndu biznislu cu comertsii cu sarea dãnãsi iuva la anlu 1865, di cãndu u vindu tutã sari, armasirã mãri hãrgi cari amintaticlu di spahiili nu putea s-li anvãleascã. A lui maistru printsipal Nicola Vuiatovich, cari lji eara om di pistusini shi cari ti el lucra 39 di anj, lji deadi propuniri s-li vindã tuti spahii. Di Clejani iu tu isihii va s-putea s-lu treacã aushaticlu, tru an putea s-adunã 25-30.000 di ducati, tsi eara duri ti bunã banã. Ma, a aushitlui Misha, dignitatea personalã shi pirifanilji di avut om nu lji didea s-u adarã atsea: nu putea, atsea tsi u ancupãrã tu a lui banã ti bãrnurli dupu el, tora s-u chearã ashitsi lishor.

Donator

Misha Anastasievich

Di ispeti ca deadi mari durutinã a statlui Sãrbia, a atsea easti Obiectul al Capetan Misha di la anlu 1863, el s-lugurseashti ca nai ma mari donator sãrbescu. Atsel ahãt mushat obiectu tu tsentrul a cãsãbãlui, Anastasievich lu custusea 110.000 di ducati, a aoatsi s-lugursescu shi hãrgili ti priadrari a obiectului ti nãulu scupo. Loa amparmut pãradz di printsipatlu Moldavia (aproapea 2,5 miliunj di lei tu malãmã la anlu 1855), ancupãra spahii tu Vlashca (12), a cãndu s-adrã avut, s-featsi mari donator. Ma shi nica cãndu eara tinir adra multu buni lucri shi la agiuta a oarfãnjlor, shi cu atsea spunea hãristuseari cãtrã cafi un om cari lji avea agiutatã tu bana a lui. Capetan Misha eara avut shi avea stil, dãrut shi cu misii concretã, ma pute nu u agãrshi a lui originã ca eara oarfan. Ari multi a lui donatsii cari suntu cãnãscuti, ma s-mindueashti ca ari nica ma multi cari nu suntu cãnãscuti. La agiuta a ma multsãlji scriitori ti tipuseari a cãrtsãlor a lor, didea mari ampãrmut, ma shi la ljirta cãndu nu putea s-lu toarnã amparmutlu, cum eara ljirtarea a mariljei borgi (di 8000 di ducati) a sotslui a lui Ilia Garashanin, icã a soiljei a lui Prjici, a curi la ljertã pãnã di 40.000 di ducati, didea stranji ca durutinã a muljerlor di Milanovats din Ghios totna cãndu va s-nirdzea aclo, didea finansii ti sala ti dghivãseari ãn Beligrad, a curi eara shi fundator, cum shi baluri tu uborlu al cnezlu Alexandar Caragiorgievich, fundã shi u finansea sculia (bãrbãteascã shi muljireascã) pi a lui aveari tu reghionlu di Vlashca, iu ficiorlji anvitsa fãrã pãradz, a featilor la didea doarã cãndu s-mãrta, lji ascãpa parmateftsãlji di bancrot cu atsea tsi la li ljerta amparmutslji pãradz icã la didea diznãu ampãrmut shi ashi ma anclo. Pi ninga atsea, Misha deadi shi dau icoani a manastirlui Papraci dveri. Tu aushatic Misha eara nica ma durut shi ma mari donator, ashi ca a lui nai ma vrutã vapoari "Simcu", fãrã s-mindueascã multu, ca durutinã u deadi a vãrnui sutsatã humanitarã. Nai ma multu li agiuta shi pãnã iu bãna eara prezidentu a Casinolu shi sala ti dghivãseari din Beligrad. La anlu 1863 easti aleptu ti membru di tinjii a "Sutsatãljei ti slovenizmul sãrbescu" din Beligrad. A lui bãrnu "cari nu minduea multu", pãnã iu bãna Misha li avea tuti benefitsii di avutlu tatã shi pap, ma dupu a lui moarti, tu antimisi la armasi multu niheam. Misha tu aushatic ahurhi s-u vindã a lui ma njicã aveari, ma avea shi rezultati niproductivi tu biznislu, ca exemplu cãndu a lui colaborator - soia a lui Ilia Prjic, nu avea suxes cu "shpeculatsia" - chiru 20.000 di ducati ali Misha, titsi singur s-vãtãmã. Spahiili di Vlashca cama nu putea s-li anvãleascã mãrli hãrgiuri, ashi ca tu anjlji dit soni di a lui banã capitalu ahurhi s-njicureadzã. .

Obiectul al Capetan Misha, anlu 1867

Politiciar

Ca avut om, avea interes ti bana politicheascã tu printsipatlu Sãrbia. A lui influentsã u ufilisea cãti niheam shi atsea cu mediatori. Avea buni relatsii cu printsipatili al Milosh Obrenovich shi Alexandar Caragiorgevich, ma lu lugursea ca am al Caragiorgevich. Tsicara ca Obrenovich lu lugursea ca ahtari om, el nu eara "om" al cnezlu Alexandar. Di la anlu 1843 lucra pi atsea Vucich shi Avram Petronievich (cum shi altsã cari eara avinats), s-toarnã tu Sãrbii. La didea pãrats a Turtsãlor ta s-lu realizeadzã scupolu a lui, shi atumtsea shi la anlu 1858. Intrã tu politica cãndu s-complicã situatsia cu a lui dzinir Raia Damianovich, cari eara ministru shi prezidentu a Marli giudic. Cãndu u chiru pozitsia cnezlu Alexandar cari nu lu vrea multu, Misha ahurhi s-angajeadzã. Nu eara limbid cari eara scupolu al Anastasievich: el singur icã dzinirli a lui Giorege Caragiorgevic s-facã cnez tu loc Alexandar? Cu cnezlu li dãnãsi contactili cãndu Damianovich cari partitsipa tu afera al Tenca eara giudicat s-ducã ahapsi shi aclo muri, sh-pi ninga eforturli al Anastasievich s-lu ascapã. Dzinirli Raia pi 21 di martsu, anlu 1858 eara anfãrmãcat tu cula al Gurgus, iu lucra ca hapsinat. Capetan Misha tu atsel chiro s-angajeadzã tu activitãts ti alãxeari al cnez Alexandar shi colaboreadzã cu Ilia Garashanin shi Vucich. Sum multsimi al Obrenovich s-fatsi shi Prezidentu a parlamentului al Alju Anderi la anlu 1858, cãndu vini pãnã di alãxeari a dinastiiljei. Amintã a treia parti, Obrenovich, ashi ca Milosh s-featsi cnez. Ca lu cunushtea multu ghini cnezlu Milosh, shi ca di tinireatsa lu tsãnea a minti a lui nibun caracter pãnã lucra comertsii deadun, al Anastasievich aoatsi nu lji eara ghini ta s-bãneadzã. Ti atsea Misha Anastasievich fudzi dit Sãrbii, a ma amãnat, cãti vãrã oarã pi shcurtu s-turna. Cu cnezlu MihailoObrenovich, Misha s-achicãsea cama ghini shi di aclotsi dateadzã a lui donatsii cãtrã printsipatlu Sãrbia, cari s-fãtsea tu yinitor.

Construari obiecti

stanga|miniatura|230x230px|

Misha Anastasievich lu da obiectu a patridãljei (frescã tu Obiectul al Capetan Misha)

"Construarea lji eara nai ma vrutlu lucru, a comertsia shi educatsia a popului totna eara obiectu ti a lui mindueari ". Adrarea a obiectului al Capetan Misha ahurhi la anlu 1857, a s-mindueashti ca planlu eara s-hibã ubor a hilji-sa a lui Sara Caragiorgevich, ma developarea a evenmentilor polititsi priadusirã Anastasievich, pi 24 di andreu, anlu 1863 s-u da ca durutinã a patridãljei a lui. Pi platsa a Vãsiljelui (Marea pãzari) pi loclu a nãului obiectu prota eara trei casi: tu prota eara farmatsia al Iovan Dilber, a pi ninga dauli casi al Misha ampãrtsãti cu capii di her. Casa pi ninga farmatsia u deadi a dzinirli cu titulã Arsen Ciarnoievich (dupu vãrã informatsiidzinirli eara Petar Ciarnoievich), a tu alantã casã bãna deadun cu nai ma vrutlu dziniri Raia. Adrarea a avdzãtlui obiectu al Capetan Misha eara multu lungu chiro, pãnã la anlu 1864, ca s-ashtipta s-agiungã marmura dit Itali. Cnezlu Mihailo, tu numa a statlui spusi hãristuseari cãtrã donatorlu cu carti cari u angrãpsi pi 13/25 di shcurtu, anlu 1863. Cu obiectul, ca durutinã eara datã shi tut tsi s-afla tu obiectul, aparati ti lucri educativi shi shtiintsifitsi (laboratorii hemicã). Tu atsel mari obiectu s-afla Marea sculii, Litseulu, Ministeriatlu ti educatsii, Biblioteca popularã shi muzeilu. Azã tu aestu obiectu s-aflã Rectoratlu a Univerzitatiljei din Beligrad.

Dupu scrierli al Matia Bana, construarea custusea 11 di njilji di liri. Dupu alti informatsii, obiectul al Misha custusea pãnã 80.000 di ducati.

Anjlji tsi urmeadzã nu lucreadzã cama cu sari shi di atumtsea mash hãrgea shi li aspãrdzea pãradzli. Dzãsi, poati ca nu avea mascuri ficiori, ca noari ti cari s-lji tsãnã pãradzlji.

Aushatic shi moarti

Alantã parti di bana a lui, di la anlu 1859, Misha u tricu tu Vlashca, iu ma niheam tritsea chiro Bucureshti (iu muri tu a lui palatã) a ma multu pi nai ma marea aveari tu nitinjisitlu loc Clejani (Giurgiu) iu avea ubor. Tu uborlu vãrã dzãc ca avea mari luxuz, ca exemplu ufilisea lucri pit casã adrati di asimi shi nai ma luxuzã mobilã adusã di largu. Pãnã la bãsearica pi ninga sculia, cari singur u adrã, di uborlu tritsea cali - veardi alei, ta s-nu ambudghiseascã ali spahii. Ti sigurantsa ali spahia tu reghionlu di Vlashca gãile aduna Arnautslji, a tu Sãrbii - Sãrghi, shi atsea 12 di gardishtsã personali cu armã alãxits tu portu popular. Tsicara ca avea multi casi shi palati pi ninga atseali di Bucureshti shi Viena, a nai cama multu ãn Beligrad, el di la anlu 1842 nai ma multu shidea tu reghionlu di Vlashca, scljeama bãna ãn hoarã cu ahorghea mushat stil di bãnari. Aushitlu avut om muri tu meslu yianar, anlu 1885 Bucureshti, trei dzãli di cãndu lãndidzã, di problemi cu pulnjili. Nicuchira a lui Hristina muri pi 14 di brumar, anlu 1889 shi easti angrupatã ãn Beligrad tu Vecljli mirmintsã, tu groapa familiarã al Anastasievich, tu partea di Nord di bãsearica Alj Marco. Misha armasi singur tu localitatea Clejani, iu s-aflã corpul a lui balsamat, didip tsãnut tu svinduchea di yilii sum sarcofaglu, tu groapa a hramlui Alju arhistratiglu Mihailo. Doi yiatsãri Ghermanj cu retseptu secret adrarã corpul s-hibã balsamat, cari s-aflã tu loc hermetic anclis. Tu Sãrbia, tu chirolu al Obrenovic, tu a lui tinjii lji eara adratã comemoratsii; pi 1 di shcurtu, anlu 1885 dupu detsizii a Guvernului Vasilichescu tu bãsearica di Sabor eara tsãnut parastos, pi 12 di shcurtu Marea sculii tu tinjii a donatorlui a ljei tsãnu parastos tu a ljei aulã, a Svetomir Nicolaievich zbura ti roljea al Misha. Tu aushatic putu cu agiutor di sotslu a lui scriitor Matia Bana s-au angrãpseascã a lui shcurtã ma avutã "Biografii", cari eara publicatã la anlu 1890 tu "Fimirida a Anvitsatãljei sutsatã sãrbeascã".

Nica di la anlu 1910, cum shi tu chirolu anamisa di dauli Polemati mundiali, public avea andau initsiativi, oasili a donatorlui ti educatsii capetan Misha s-aducã di Vlashca tu Yiugoslavii, ma atsea nu s-realizã, tsicara ca avea shi detsizii di Adunarea a Vasiliiljei Sãrbeascã. Mari efortu adrã a lui nai ma vrutã hilji Sarca shi cu anj cãfta Academia s-adarã tsiva pi atsel plan. Nai ma mari tinjii spusirã tinirlji academicianj di a lui loc natal Timoc - Craina, educats oaminj cari dipisirã sculii tu "Palata al Capetan Misha". La anlu 1929 elji cãfta izini a lor donator s-lu aducã cu vapori tu Milanovats din Ghios, tu a lui veaclji groapã cu monumentu, la bãsearica, cari easti donatsii tu Miloshevats.

Antimisi

Balet neoclasic "Sarea a loclui" di coreograflu Deian Colarov easti consacrat a banãljei al Misha Anastasievich.

Vedz nica

• Premia Capetan Misha Anastasievich
• Anastasievich
• Conac a obiectului al Capetan Misha

Ligãturi externi

 

• Mira Sofronievich: Deadirã donatsii a patridãljei, Beligrad, anlu 1995 (Capetan Misha Anastasievich)
• Capetan Misha tu vapori ãnturtseshtsã ("Antimisi sãrbeascã")
• Porteret - Capeta Misha Anastasievich
• Antimisea a capetanlui di Dunab (limbã: sãrbeascã)
• Miriana Marincovich: Capetan Misha Anastasievich shi vaporili ãnturtseshtsã, Adunati materiali Matitsa sãrbeascã ti istoria, numir 53, anlu 1996
• Fundatori ali Sãrbii - Misha Anastasievich, implementari pi 11 di yizmãciunj, anlu 2016.
• Groapa al Misha Anastasievich - YouTube
• Ctitor a uborlui sãrbescu ti educatsii ("Politica", 24 di shcurtu, anlu 2019)
• Donatorlu Misha Anastasievich easti angrupat tu xeani ("Politica", 20 di martsu, anlu 2019)