Ioan Coletti

Di Wikipedia, Entsiclopedia liberã
Jump to navigation Jump to search

Identitetu[alâxire | modificare sursă]

Ioan Coletti Vindicâtorlu (Doctorlu) shi istoriclu Coletti easti faptu tu anlu 1784 icâ 1786 tu armâneasca comunâ Seracu ( Epir - Gartsii) aproapea di Ianina, di tatâsu marli politic shi vindicâtorNicola shi dadâ-sa Xanti (Santa). Armâneasca comunâ Seracu iu s -featsi Coletti ari datâ multsâ nvitsats oaminj di shtiintsâ, literaturâ, prmâteftsâ shi politicanj. Tu eta XVII Seracu ira capitala-a " Conferetsiljei a comunilor armâneashti " di partea di ascâpitat a Pindului, tu cari avea 42 di localitâts cu 7500 di fumelji, cu aproapea 40 000 di sufliti.

Tu Ianina Coletti lucreadzâ ca vindicâtor a lji easti doctor particular shi secretar al Ali pasha di Ianina. Dit unâ situatsii di cari multu amintâ shi s-afirma dinintea- a nai cama mârlor capidanj Armânj, cai cama amânat avurâ mari rolâ tu alumtarea ti libertarea -a li Gartsii di Turtsâ. Tu anlu 1822 lja parti la " Adunarea natsionalâ gârtseascâ "tu Epidaurus cându s- proclamâ indipendentsa- a Eladaljei, la cari Coletti ira numit ti ministru ti polim. Tu april 1827 easti prezent la - Adunarea natsionalâ Gârtseascâ - candu ira proclamatâ unâ nauâ constitutsii shi iu ira aleptu ca regent Ioanis Kapodistria. Tu anlu 1835 li avea functsiili ca ministru ti lucârli interni shi ca ministru ti polim. Tu anjlji 1835- 1843 nâs easti ambasador tu Paris. Cum spuni scriitorlu Ion Gica, Coletti nu u agârshi arâzga armâneasca, shi nâs zbura pi dialectul di Seracu: Shi eu zburâscu armâneashte ma escu Grec' Shi cama nclo dzâtsi "shi pârintsalj a mei zburascu mash armâneashti shi nji pari ghini câ u tsânu arâzga a noastra. Him simpatriots"


Izvuri di Nuntru[alâxire | modificare sursă]

Izvuri di Nafoarã[alâxire | modificare sursă]

Alti[alâxire | modificare sursă]

Biblioyrathilj[alâxire | modificare sursă]

  • Nico Popnicola: "Arhadzits Armanji tu isturilj".