Ioan Coletti

Identitetu

Ioan Coletti Vindicãtorlu (Doctorlu) shi istoriclu Coletti easti faptu tu anlu 1784 icã 1786 tu armãneasca comunã Seracu ( Epir - Gartsii) aproapea di Ianina, di tatãsu marli politic shi vindicãtor Nicola shi dadã-sa Xanti (Santa). Armãneasca comunã Seracu iu s -featsi Coletti ari datã multsã nvitsats oaminj di shtiintsã, literaturã, prmãteftsã shi politicanj. Tu eta XVII Seracu ira capitala-a " Conferetsiljei a comunilor armãneashti " di partea di ascãpitat a Pindului, tu cari avea 42 di localitãts cu 7500 di fumelji, cu aproapea 40 000 di sufliti.

Tu Ianina Coletti lucreadzã ca vindicãtor a lji easti doctor particular shi secretar al Ali Pasha di Ianina. Dit unã situatsii di cari multu amintã shi s-afirma dinintea- a nai cama mãrlor capidanj Armãnj, cai cama amãnat avurã mari rolã tu alumtarea ti libertarea -a li Gartsii di Turtsã. Tu anlu 1822 lja parti la " Adunarea natsionalã gãrtseascã "tu Epidaurus cãndu s- proclamã indipendentsa- a Eladaljei, la cari Coletti ira numit ti ministru ti polim. Tu april 1827 easti prezent la - Adunarea natsionalã Gãrtseascã - candu ira proclamatã unã nauã constitutsii shi iu ira aleptu ca regent Ioanis Kapodistria. Tu anlu 1835 li avea functsiili ca ministru ti lucãrli interni shi ca ministru ti polim. Tu anjlji 1835- 1843 nãs easti ambasador tu Paris. Cum spuni scriitorlu Ion Gica, Coletti nu u agãrshi arãzga armãneasca, shi nãs zbura pi dialectul di Seracu: Shi eu zburãscu armãneashte ma escu Grec' Shi cama nclo dzãtsi "shi pãrintsalj a mei zburascu mash armãneashti shi nji pari ghini cã u tsãnu arãzga a noastra. Him simpatriots"

Izvuri di Nuntru

• Personalitãts cu zãrtsinã Makedonã icã Armãnã

Biblioyrathilj

• Nico Popnicola: "Arhadzits Armanji tu isturilj".