Institut Mihailo Pupin
Institut Mihailo Pupin easti institut shtiintsific shi ti cercetari cari s-ocupeadzã cu cercetari tu sferili: electronica, automatica, condutsiri cu protsesori, adrari conto, telecomunicatsii, prilucrari dighitalã a signalui, sistemi informatsioni, lucrari cu softveri shi roboticã.
Sferã di lucru[alâxire | modificare sursă]
Institutlu easti proprietati ali Republica Sãrbia. Proectili shtiintsifitsi shi ti cercetari cari li realizeadzã institutlu li finanseadzã cu a lui pãradz cu agiutor di la Ministeriatlu ti shtintsã ali Republica Sãrbia.
Institutlu s-ocupeadzã cu mari numir di producti shi servisi. Developeadzã solutsii spetsifitsi ti hardver shi softver tu tehnologhiili informatsioni-comunicatsioni, servisi ti consalting, injinjering, adrari prototipuri, proectari shi integrari sistemi complexi.
Atsea tsi u lucreadzã Institutlu "Mihailo Pupin", achicãseashti dari multi solutsii tu sfera di tehnologhia informatsiona-comunicatsiona anamisa di cari va li actsentãm:
- Condutsiri cu protsesori - shi sistemi (hardver shi softver), optimizati ti mãri shi gheografic rãspãnditi sistemi tu electroeconomia, acvaductul shi ashi ma anclo, cum shi sistemi ti controlã shi condutsiri tu industria cu protsesori.
- Sistemi informatsioni ti menagimentu - Hãlãts ti adutseari detsizii shi sustsãniri ti adutseari detsizii ti investari, sistemi cu intentsii ti cãftari bazã di informatsii cu multi intentsii ERP aplicatsii shi GHIS.
- Condutsiri cu autocomunicatsia - Sistemi ti pãlteari taxi pi autostradili, controlã pi autocomunicatsia tu mãrlji cãsãbadz, automatic observari a amãxilor pi bazã di GPS tehnologhia, ITS.
- Apurari a informatsiilor - Cripto aparati, solutsii ti apurari a comunicatsiiljei tu mrejili ti telefoni shi radio.
- Telecomunicatsii - Aparati ti pitritseari informatsii pit vodurli cu analtã presii; Aparati ti prilucrari shi reghistrari a zburariljei; VF comunicatsii; Dizain a mrejilor telecomunicatsioni.
- Componenti ti selectsii shi stabilizatsii a frecventsiilor - ti scupadz standardi industriali shi spetsifitsi, tu cari scad shi unitãtsli cristali, ostsilatori cristali, filtri cristali shi materiali magnetitsi.
Istorii[alâxire | modificare sursă]
Institutlu easti fundat la anlu 1946, cãndu Academia Sãrbeascã ti shtiintsã fundã dau instituti shi atsea: Institut ti telecomunicatsii shi Institut ti electronicã.
Di aesti dau instituti, Guvernul ali FNRJ la anlu 1947 lu adarã Radio-institutlu tsentral a Guvernului ali FNRJ, a dupu atsea, la anlu 1948 di el, Ministeriatlu ti electroeconomii lu fundã Institutlu ti electroeconomii.
La anlu 1950, Academia sãrbeascã ti shtintsã li adunã tu un loc aesti patru instituti, scljeama adrã un Institut "Nicola Tesla" ti cercetari a evenmentilor electritsi.
Consiliulu executiv a Parlamentului popular ali Republica Popularã Sãrbia, la anlu 1959, di singurlu Institut "Nicola Tesla" ampãrtsã unã grupã di oaminj di shtintsã shi cercetãtori shi lu fundã Institutlu ti electronicã shi telecomunicatsii "Mihailo Pupin", shi atumtsea tu numa a Institutlui ti prota oarã s-adutsi aminti numa al a nostu mari shi cãnãscut om di shtintsã Mihailo Pupin.
Consiliulu executiv a Parlamentului ali Republica Popularã Sãrbia shi cofundatorlji: Facultatea ti electrotehnicã, EI Nish shi Energoproiect, la anlu 1961 ampartã dau laboratorii di Institutlu ti shtintsã nuclearã "Boris Chidrich" shi atsea: Laboratorii ti automaticã shi Laboratoria ti tehnicã dighitalã, shi li leagã cu Institutlu ti automaticã shi telecomunicatsii "Mihailo Pupin" shi tu idghiu chiro adarã a lui reorganizari di timelj.
Tu chirolu di la anlu 1961 -1998, Institutlu "Mihailo Pupin" treatsi pit alãxeri organizatsioni di: Organizatsii a lucurlui comun tu Companii ti cercetari shtiintsificã tu sotsietati Institut "Mihailo Pupin" 1998, cari easti sistem di unã companii maticã shi shapti companii cari dipendã unã di alanti.
Nai ma importanti rezultati[alâxire | modificare sursă]
Di a lui fundari, Institutlu easti lider reghional, a tu vãrã situatsii shi lider mundial tu aflari nali tehnologhii. Vãrã di nai ma importantili proecti shi rezultati suntu:
- 2010: - Regulator ti termo bloc turbini
- 2009: - Proectu ti pãlteari pi apunti shi video controlã pi apuntea Mareshal Mabutu tu DR Congo - Sistemi informatsioni a Ministeriatlu ti finansii - Directsii ti taxã
- 2008: - Sistemi informatsioni a Ministeriatlu ti finansii - Directsii ti azãptãseari a criminalui cu pãradz
- 2007: - Sistemi informatsioni a administratsiiljei localã ti taxã - OmniSaiht - distributiv displei sistem grafic
- 2006: - Sistemi ti condutsiri integratã cu sistemili tehnitsi la aeroporturli - Condutsiri cu compiuteri a lucurlu a termoelectranilor - Partitsipari tu trei proecti (i) shi dau proecti (I2E i)
- 2005: - Sistem ti pãlteari pi cali fãrã dãnãseari cu automatic cunushteari a contsãniriljei a reghistratsiiljei - Integratã cripto telefoni
- 2004: - Sistem ti observari shi condutsiri cu termo bloclu ali termoelectrana
- 2003: - Scrembler miniatur ti radio-stashonili al Motoroline - Saiber Scul - softver ti anvitsari di largu
- 2002: - Hãlati ti plan ti investari shi adutseari detsizii - IVP - Cantselarii comunã ti proecti cu Fraunhofer FIRST Institutlu
- 2001: - Solutsii dighitalã ti cripto apurari tu telefonea
- 1998: - Bazã europeanã ti informatsii ti soia gheneticã a misurlui - Sistem ti automatic aflari a amãxilor
- 1996: - Hãlãts ti prilucrari a fotografiilor shi vizuel controlã a calitatiljei
- 1995: - Sistem ti controlã a urdinariljei shi adunari informatsii - Prilucrari shi analizã a fotografiilor cu microscop
- 1994: - Protezã activã la amputatsia pisti dzãnuclju
- 1993: - Misurãtor ti contsentratsia a zahãriljei tu melasa pi bazã di piezotehnologhia
- 1992: - Hãlati softverã ti adrari sistemi di expertsã cu arhitectura "tabli di sculii". -
- ATLAS-TIM 32 - compiuter ti condutsiri cu protsesili industriali.
- 1991: - Pulsator ti mehanic adrari testu a aparatilor
- - Softver pachet ti stimulari shi developari a sistemilor ti condutsiri - SIDECS
- 1989: - Programã ti condutsiri cu autocomunicatsia
- 1988: - Datã - pumpã cu prilucrari a signalilor
- - Motori electrohidraulitsi shi electromagnetitsi cu condutsiri cu protsesori dighitali
- - 32-biti sistem microcompiuter TIM-600.
- 1987: - Strateghii ti developari shtiintsificã shi tehnologhicã ali Sãrbii pãnã la anlu 2000
- 1986: - Pachet programi - NEHOM ti lugurseari a parametrilor telecomunicatsioni a vodurlor cu analtã presii
- 1985: - Vatmetar etalonic cu alatusi ma njicã di .005%
- - Adrari strateghii ti developari a Institutlui "Tsrvena Zastava" nai ma marea fabricã ti amãxi tu Yiugoslavii
- 1985: - Modem ti pitritseari informatsii pit radio canalu cu shcurti chimati
- 1984: - Softver ti modelari shi condutsiri matematicã cu lucãrli manipulativi shi locomotoritsi
- 1983: - Modem ti microprotsesor - 4800 shi TIM-001
- - Aparat electronic ti energhii electricã
- - Sistem ti adrari fotografii pi compiuter tu chiro real ti stimulatori
Vedz nica[alâxire | modificare sursă]
- Mnata din Beligrad
Ligãturi externi[alâxire | modificare sursă]
- Saitu ofitsial a Institutlui Mihailo Pupin
- Casa shtiintsificã: Institut Mihailo Pupin (RTS Programã educativã-shtiintsificã - Canal ofitsial)
- Shtintsã 50: Softver (RTS Programã educativã-shtiintsificã - Canal ofitsial)
- Institut Mihailo Pupin (Calea di her ali Sãrbii - Canal ofitsial)
- Ansimnari a contractului anamisa di Infrastructura Calea di her ali Sãrbii shi Institutlu Mihailo Pupin (Infrastructura Calea di her ali Sãrbii - Canal ofitsial)
- Colaborari anamisa di NIS shi Institutlu "Mihailo Pupin" (RTV - Canal ofitsial)
- Proecti ti armata a Institutlui Mihailo Pupin (RTS Dats izini - Canal ofitsial)
- Institutlu Mihailo Pupin pi saitul a Univerzitatiljei din Beligrad
- Prezentatsii a Institutlui Mihailo Pupin
- "Pupin" tu volanlu al "ferari" ('Politica", 29 di andreu, anlu 2016)