Iancu Perifan

IANCU PERIFAN

24.03.1923 – 01.11.2019

1980 - Fundator shi prezidentu a sutsatãljei armãneascã « Trã Armãnami » - Parijlji, tu Frantsii

Di bana

Iancu Perifan easti faptu pi 24 di martsu, anlu 1923 tu hoara Cavacli (tu Vãrgãrii). Eara patru ficiori : Lencea, Maria, Iancu shi Stila. La anlu 1928, pãrintsãlji a lui (Niculach Perifan shi Itsa Stavrositu) s-dusirã s-bãneadzã tu hoara Cainargeaua Mari (Cadrilater). D-ul Iancu Perifan, Litseulu lu dipisi Silistra shi Bacãu, tu Romãnii. La anlu 1944 s-ãngrãpsi la Facultatea ti politehnicã di Bucureshti shi ti patru anj li dipisi studiili. Eara cu idei anticomunistitsi titsi di parti a comunishtsãlor eara bãgat pi lista ti ahapsi, noaptea pi 14/15 di Mai, anlu 1948. Ma, avu tihi shi ascãpã. Bãna ascumtu pãnã di 18 di yizmãciunj, anlu 1948 cãndu ilegal fudzi tu Yiugoslavii. Pãnã tu meslu alunar, anlu 1949, s-dusi s-lucreadzã Cosovo, tu mãdemea Trepcia. Di aclo fudzi tu Austrii, Salzburg iu shidzu un an. Di aclo, calea di banã lu dusi tu Ghermanii iu shidzu trei anj (1950-1953) shi lucra Minhen. La anlu 1953 vini s-bãneadzã tu Frantsii, Parijlji. Dupu shasi anj, la anlu 1959, s-ãnsurã cu Geta, Armãnã dit Gãrtsii cu cari ari trei fumelji: doi ficiori, Nicolae shi Atanase, shi unã featã Itsã.

Anamisea di soia shi sotslji, a nica ma multu anamisea di Armãnjlji easti cãnãscut ca persoanã cari s-alumtã ti ãndriptatea shi ti garantari a ãndrepturlor tsi la pricad a cafi unui om. Shi ti atsea, anamisa di Armãnjlji eara cãnãscu ca: ALUMTÃTOR SHI METSENA TRÃ ARMÃNAMI!

Activitãts armãneshtsã:

Dupu Conferentsia ti Sigurantsã shi Colaborari Europeanã di Helsinchi, (1973-1975), domnul Ianco Perifan duchi cã documentul cari eara ãnsimnat Helsinchi (tu cari anamisea di alanti s-zbura shi ti ãndrepturli a omlui) easti bun fundamentu shi ti Armãnjlji ta s-li amintã ãndrepturli a lor. Ashi vini pi idei, deadun cu ãndoi sots s-adarã Sutsatã armãneascã dit Frantsii: AFA (Association des Français Aroumains). Aestã sutsatã eara reghistratã la anlu 1980 la Prefectura di politsii di Parijlji, a numa armãneascã lji easti «Trã Armãnami». Ti prot prezidentu eara aleptu ing.Ianco Perifan. Scupadzlji alishtei sutsatã suntu atsea titsi bana tutã s-alumtã shi d-nul Ianco Perifan: avigljeari a culturãljei armãneascã, s-promoveadzã istoria armãneascã pit lumea tutã, s-adarã un tsentru cultural tu Frantsii, adrari arhivã shi bibliotecã, tipuseari shi editari cãrtsã, revisti, fimiridz, ploci shi CD-uri cu cãntits armãneshtsã, caduri, shi ashi ma anclo. Tu dipisita a anlui 1980, AFA, pitricu unã carti ãnsimnatã di d-l Perifan, pãnã la Conferentsia ti Sigurantsã shi Colaborari Europeanã, cari s-tsãnu Madrid. Ti ãndridzeari a Memorandumlui agiutarã shi d-ul Vasile Barba shi prof.Max Demeter Paifus. Tu Memorandumlu eara bãgatã unã schitsã ti istoria a Armãnjlor shi unã informatsii ti situatsia tu cari s-afla Armãnjlji pi Balcan la anlu 1980. Tu a daua parti di Memorandumlu s-caftã ãndrepturli a Armãnjlor shi atsea: Armãnjlji s-hibã pricãnãscuts ca popul armãnescu tu statili iu bãneadzã, s-aibã ãndreptu s-ãnveatsã pi a lor limbã di dadã, limba armãneascã, tu bãseritsli s-tsãnã dghavasi pi armãneashti, s-aibã ãndreptu ti editari cãrtsã, revisti, jurnali, s-aibã emisii pi mediumili (radio shi televizii) shi s-aibã ãndreptu s-fundedzã asotsiatsii culturali armãneshtsã. Pi initsiativã a d-lui Ianco Perifan, la anlu 1979, AFA u scoasi caseta «Njicã antologhii armãneascã» cu tiraj di 2500 di caseti iu s-aflã poemi di C.Belemace, N.Tuliu, M.Beza, N.Batsaria. Tu chirolu di la anlu 1980 pãnã la anlu 1986, AFA scoasi tu migdani 13 di numiri di fimirida «Fara armãneascã», cu tiraj di 4000 di cumãts cari eara rãspãnditi pit Balcanlu tut, a nai ma multu tu Gãrtsii. Dupu editarea a revistãljei «Zborlu a nostru», la anlu 1984, tu Ghermanii, AFA adusi detsizii s-u agiutã aestã revistã. Tu atsel chiro editã mash trei fimiridz (1984, 1985, 1986) ma cu alãxitã numã «Trã Armãnami». Nai ma cãnãscutili zboarã a domnului Ianco Perifan dit Frantsii cari totna li pitreatsi ca dimãndari, suntu: «Sh-tsi vrem noi? Noi vrem s-armãnem Armãnj! Limba a unui popul easti suflitlu. Ma s-chirem limba, va s-chirem shi noi ca Armãnj». Roljea a d-lui Ianco Perifan ti dishtiptari a sentimentului armãnescu easti fãrã mardzinã. S-dusi tu xeani s-bãneadzã shi di aclo u agiuta Armãnamea, mash cu un scupo: s-nu chearã limba di dadã, limba armãneascã. Perifan idghea ashitsi lji deadi mari agiutor a d-lui Vasile Barba cãndu el agiumsi tu Ghermanii. Lji agiutã ti ãndridzeari a Congresilor ti limba shi cultura armãneascã, cari s-tsãnurã Fraiburg shi Manhaim, tu Ghermanii. Deadi mari contributsii shi tu ãndridzeari a documentului «Recomandari 1333» tsi eara aprucheat pi 24 di ciarshar, anlu 1997, di parti a Consiliulu ali Europa, cu cari documentu a Armãnjlor lã si garanteadzã tuti ãndrepturi cari lji pricad a cafi unui om. La anlu 2011, Costantsa, tu Romãnii, dit editsii inshi cartea al Iancu Perifan sum titlul: «Adutseari aminti trã Armãnami», unã soi di Autobiografii, tu cari singurlu autor spuni cum u tricu bana a lui.

Moto di bana a d-lui Ianco Perifan cari-l dutsea ninti, suntu stihurli al Gheorghe Murnu dit poema «Trã Armãnami», tu cari, anamisea di alanti s-dzãtsi:

S-nji armãnea nã minutã, mash unã chicutã di banã, u dau trã tini, soe-nj vrutã.