Hotel Moscva (Beligrad)

Hotel Moscva

Palata Rosia (sãrbeashti)

Numi di ma ninti: Marea Sãrbii shi Palata Rosia

Informatsii ghenerali

Status: Hotel

Stil: Iughendstil

Localitati: Terazie, Beligrad, Sãrbia

Adresã: Terazie, 20 Beligrad 11000

Cãsãbã: Beligrad

Stat: Sãrbia

Dishclisã: 14 di yianar, anlu 1908

Nicuchir: Mile Draghich

Proectari shi construari

Arhitectu: Iovan Ilchich

Constructor: Carlo Cnol

Alti informatsii

Udadz: 132

Hotel Moscva — hotel cu patru steali ãn Beligrad, un di nai ma vecljili cari momental lucreadzã tu Sãrbii. Obiectul easti avigljeat di parti a Guvernului di la anlu 1968. Prota lucra ca cafine cu 36 di udadz ãn cadur a palatãljei Rosia cari s-ufilisea ti ma multi lucri, cari trei anj s-adra, a dishclidearea eara tu meslu yianar, anlu 1908 shi eara mari investitsii a Vãsiliiljei Ruseascã tu economia ali Vãsilia Sãrbeascã. Tu soni, hotelu Mosca li lãrdzi a lui capatsiteti cu tsi eara acãtsatã palata antreagã.

Pozitsia gheograficã a hotelui

Hotelu Moscva s-aflã pi platsa Terazie tu tsentrul a cãsãbãlui Beligrad, partea administrativã di comuna Vecljul cãsãbã cãnãscutã sum numa Stari Grad. S-aflã pi trei stradi: Terazie, Prizrensca shi Balcansca. A lui pozitsii gheograficã, pi ciãtia di balconea di Terazie da posibilitati ti mushatã vidzutã cãtrã Naua parti din Beligrad cãnãscutã sum numa Nov Belgrad, shi atsea pisti aruulu Sava.

Pit reonlu tut pi platsa Terazie ari multi pãtotsi sum loc, cari adra mãri problemi tu construarea a proectilor cari eara mãri tu atsel reon, cum suntu hotelu, palata Albania cari s-aflã aproapea di hotelu cum shi suterenili la Terazie. Azã dzuã tutã nica ari 11 di izvuri activi cu apã sum hotelu Moscva.

Istorii

Hotel Moscva

Tu dipisita a anjlor 1890, tu chirolu a dinastiiljei vãsilicheascã al Obrenovich, ma exact Vãsiljelu Alexandar - tu Vãsilia Sãrbeascã, goala localitati la Terazie iu tora s-aflã Hotelu Moscva, eara vindutã ti niheam pãradz di parti a condutsiriljei a comunãljei din Beligrad a vãrnui parmateftu local, Boshco Tadich.

Pãnã tu ahurhita a anjlor 1900, deadun cu nicuchira a lui Stana, Tadich aclo adrã modestã casã familiarã pi un etaj. Tu atsel chiro, pi localitatea Terazie, anvãrliga di casa avea mãri ponj di cãstãnj cari didea mushatã aumbrã pi njica dishclisã pãzari iu yinea vinditori pi pãzarea shi atsea di Zemun, pit aruulu Sava, tu statlu vitsin Austroungaria, cum shi bãnãtori pit horli di periferia din Beligrad ta s-li vindã productili a lor. Gheneral mutritã, dishclisa pãzari eara sinurlu cãtrã marea dishclisã pãzari cãnãscutã ca Zeleni Venats, cari s-afla pi vãrã sutã di metri aproepea di strada Prizrensca.

Cafine Marea Sãrbii

Di cãndu muri Tadich, avearea armasi tu antimisia a nicuchirãljei a lui Stana. Cãnãscutã tu cãsãbãlu ca Stana Boshcova, ea diunã oarã u vindu avearea a fratslor Bogosav shi Milosh, cari eara nicuchiri pi cãnãscuti restorani pit Beligrad. Nica ma multu, Bogosav Marianovich eara tinjisit ca veteran a Rãsculariljei di Hertsegovina, iu s-dusi ca volonter la anlu 1875, iu s-alumta sum comandã al Golub Babich. Fratslji, multu agonjea, casa familiarã u priadrarã tu cafine, a curi tu soni i deadirã numã Marea Sãrbii - di ispeti a colaborariljei niformalã, tu cari avea oaspits permanentsã di alanti cãfãnj al Marianovich. Branislav Nushich, cãnãscut scriitor shi regulator a cãfãnjlor din Beligrad, ari angrãpsitã ca numa eara datã ca propuniri di altu permanentu cafangi, Stanislav Cajanschi, ca atsea eara loc ti adunari a "domnjilor sãrbeshtsã s-bea bermet shi s-hãrneascã cu patriotizmu". Nica un oaspi permanentu tu cafinelu Marea Sãrbii eara Stevan Sremats, cãnãscut scriitor ti cari s-dzãtsi ca ari tricutã multi noptsã aclo, titsi lu alãxi shi alui plan di lucru ca profesor tu litseulu din Beligrad, ta s-poatã tahinãrli s-doarmã pãnã amãnat.

Pãnã la anlu 1902, Marianovich lu vindu cafinelu a parmateftsãlor Mitar Vrancovich shi Nicola Vucicovich, cari la anlu 1904 lju deadirã al Svetozar Vucadinovich, ex-director a Companiiljei sãrbeascã ti adrari vapori, cari tu atsel chiro s-turnã dit Sãrbii dupu tsi eara avinat. Faptu la anlu 1860 tu Novi Sad, Austroungaria tu nicuchiratã cari eara multu natsionalistã a preftului Ievtimie "Ievta" Vucadinovich, tinirlu Svetozar tricu pit sinurlu cãtrã Sãrbia iu eara administrator tu ma multi companii ti adrari vapori ninti s-hibã avinat di ispeti ca nu u tinjisea proaustrianã politicã economicheascã a vasiljelui Milan I Obrenovich. Tu chirolu di exilu Vucadinovich tricu chiro tu Rusii, cum shi tu Austroungarii, diunã oarã dupu sinurlu di Novi Sad shi Zemun, iu lu ashtipta nai ma bunlu momentu s-toarnã tu Sãrbii. Atsel momentu tu soni vini dupu alãxearea al Obrenovich tu meslu ciarshar, anlu 1903.

Tsicara ca u ancupãrã Marea Sãrbii cari s-afla tu tsentrul, Vucadinovich cari eara ambitsioz, nu avea interes ta s-lucreadzã cu cafinelu. El s-turnã napoi tu Vasilia Rusii di iu cãftã s-lji si da izini s-poatã a lui naua amintatã aveari s-u poartã ãn Beligrad, ta-s poatã s-u investeadzã. Ca pistipsea tu a lui ligãturi ruseshtsã, Vucadinovich duchi ca avea interes di Roman Ivanovich Poitsãl di compania ti asigurari "Rosia", ta s-poatã compania s-intrã pi pãzarea sãrbeascã cu dishclideari filialã tu Sãrbii. Elji dupu atsea eara sinfunj ti ambitsioz proectu ti adrari palatã luxuzã cari va s-ufiliseascã ti ma multi lucri, tu loclu a cafinelu al Vucadinovich, cari va s-ufilisea ca scamnu a filialãljei.

La anlu 1905 elji cãftarã propuniri ti dizain arhitectonic ti palata, s-hibã pitricuti pãnã la panelu tu cari membri eara doi arhitectsã di Sanct Peterburg, cãnãscutlu arhitectu di Viena Oto Vagner shi arhitectsãlji din Beligrad Andra Stevanovich shi Nicola Nestorovich. Sustsãnut di arhitectsãlji ruseshtsã shi Oto Vagner, eara aleptu dizainul al arhitectului di Zagreb Victor Covacich (1874-1924), cu arhitectul din Beligrad Iovan Ilchich (1857-1917) sustsãnut di Stevanovich shi Nestorovich, pi a doilu loc. Ma iara, directsia ali Rosia tu soni lu aleapsi Ilchich, cari lu dusi tu Sanct Peterburg ta-s continueadzã s-lucreadzã pi dizainul deadun cu arhitectsãlji ruseshtsã. Cãt protlu dizain al Ilchich easti alãxit tu Sanct Peterburg nu s-shtii, ma dupu minduearea al istoriciarlu a artãljei Draghinja Mascareli, factul ca planurli orighinali ti constructsii li ãnsimnã arhitectul printsipal ali Rosia, Pavel Carlovici Bergstreser (1851-1920), cum shi factul ca fasada dit soni a hotelui Moscva ari elementi diferenti di Sanct Peterburg, loghic easti s-mindueascã ca avu alãxeri.

Construari a palatãljei "Rosia"

Construarea ahurhi tu meslu martsu, anlu 1905. Mãriljea a obiectului trapsi interes la mari numir di bãnãtori din Beligrad cari cafi dzuã s-aduna anvãrliga di loclu shi mutrea cum s-asapã shi cum s-bagã timeljurli a obiectului.

Diunã oarã obiectul s-strãvãsi cu problemi cari constructorlu nu li ashtipta, ca loclu sum cafinelu Marea Sãrbii eara amplin cu sãnãtos cherpici, a avea shi izvori sum loc shi pãtots sum loc, cari priadusirã s-creascã bugetlu ti proectul. Obdzãts dau di grãndzã di lemnu, lundzã 5 metri shi groasi 30 di cm, eara bãgati tu timeljurli a palatãljei, a eara adusi shi 30 di vagonj caldu her ca ploci lundzã 9 metri shi 10 vagonj sãnãtoasã cheatrã. Dupu atsea s-bãgã panel di cimentu gros 2,2 metri pisti timeljlu. Bãgarea tuvli nu ahurhi pãnã primveara anlu 1906. Lucãrli di constructsii li adrã injinjerlu ti constructsii Carlo Nol shi constructorlji di Tsrna Trava, a injinjer ti controlã eara singurlu arhitectu a proectului Ilchich. Partea di lucurlu cu cimentu shi her eara sum controlã di arhitectul Matia Shnaider. Fasada pi stiznjili di nafoarã di a doilu etaj pãnã ciãtia eara anvãlitã cu galbini ploaci chindisiti cu ornamenti tu veardi colori. Cheramica eara adusã di fabrica "Jolnai" tu Peci, Austroungaria.

Partea di ãndzeanã di fasada a hotelui eara chindisitã cu relief di maiolica ashi dzãsã "Glorificari ali Rusii", cu cadur al Neptun, cu tsi s-simbolizeadzã vrearea ali Rusii ti dominatsii pi amari.

Hotelu Moscva noaptea (2017)

Dizainul al Ilchich ufilisea stil setsesionistic cu multu ghini implementati elementi antitsi gãrtseshtsã, multu curajoasi ti atsel chiro, cu tsi ali Beligrad lji didea fatsã modernã tu chirolu di transformarea cari s-featsi tu dipisita a etãljei. Nai ma impresiva caracteristicã, pãnã shi prota impresii easti mushatã shi anghilicioasã fasadã, adratã di ploaci di cheramicã.

Dupu construarea, hotelu Moscva tu palata Rosia avea mash 36 di udadz.

Dishclideari ofitsialã

Palata "Rosia" definitiv eara dishclisã martsã, pi 14 di yianar, anlu 1908, ca nai ma mari obiectu privat tu Sãrbii tu atsel chiro. Ca eara di mari importatsã ti statlu, s-veadi shi di factul ca obiectul eara dishclis personal di vãsiljelu Petar. Altã parti di tseremonia ti dishclideari s-tsãnu trei dzãli ma amãnat, scljeama vinirea, pi 17 di yianar, cu Gardishtsãlji al Vãsiljelu, elita a Armatãljei sãrbeascã al Vãsiljelu, cari organizã contsertu.

Pi ninga hotelu, tu palata s-afla shi cafinelu, restoran excluziv tu cari avea spetsialiteti di cusina frantsuzeasca shi sãrbeasca, multi apartamenturi ti dari sum agoyi shi Filiala a Companiiljei ti asigurari Rosia ãn Beligrad ãn cap cu Svetozar Vucadinovich. Filiala a Companiiljei ti asigurari avea ma multi ofisi administrativi pi protlu etaj (un etaj pisti loc), a firidzli shi ofisili a vinditorlor eara ampadi.

Anvãrligat cu structuri di un icã doi pirmifi, ahãt marea Palatã Rosia eara dominantã tu horizontul al Beligrad, cãsãbã cu aproapea 70.000 di bãnãtori tu atsel chiro. Cum mãrturiseashti diplomatlu rusescu Vasilii Strandman tu cartea a lui Mãrturisiri balcanitsi, cãndu lu mutreshtsã cãsãbãlu di alantã parti a arãului Sava tu dipisita a anjlor 1900 shi tu ahurhita a anjlor 1910, trei structuri limbid lu trãdzea intereslu - Bãsearica tsentralã cu cãmbana, Palata a Vãsiljelui cu a ljei trei cupoli, a tora shi Palata Rosia.

Fimirida sãrbeascã "Politica" a Palatãljei Rosia lji deadi numã "nai ma scumpa shi nai ma mushata casã ruseascã pi Balcan".

Palata idghea ashitsi eara importantã ti politica, cu tsi deadi nica un exemplu ti shutsari a premierlui Nicola Pashich shi Vãsiljelu Petar Caragiorgevich ãn ligãturã cu politica shi economia externã ali Sãrbii cãtrã Vãsilia Ruseascã shi ma largu di Austroungaria. A lui dishclideari s-featsi tu mesi a ashi dzãslui polim cu portsãlji, greau detsizii economicã ti cari initsiator eara Austroungaria cu adutsearea detsizii s-adarã blocadã pi vama ti importu carni sãrbescu di porcu, a cari eara exportu printsipal ali Sãrbii tu atsel chiro. Austroungaria adusi detsizii s-u sanctsioneadzã Sãrbia ti inshearea stabilã di sfera gheopoliticã cu influentsã ali Austroungarii nica di surparea tu meslu mai anlu 1903, cãndu Caraghiorgevich diznãu vini pi tronlu vasilichescu sãrbescu di cãndu lu surpã tronlu al Obrenovich cari eara pi potesi shi cari eara clientu austrian cu detsenii ma ninti.

Armata ali Austroungaria di ninti a Palatãljei Rosia tu meslu alunar, anlu 1916, tu chirolu a Protlui polim mundial, ocupatsia ali Austroungaria pisti Sãrbia.

Diunãoarã, bãnãtorlji a Palatãljei ahurhirã s-intrã ta s-bãneadzã aclo - pi 31 di yianar, anlu 1908, a Clublu rusescu-sãrbescu intrã tu a lui nali ofisi. Dupu elji eara "Nãulu chiro", fimiridã publicatã di Vladislav "Vlaico" Savich, cu atsea tsi intrã pi etajlu patru a palatãljei. Ma amãnat, idghiul an, naua fundatã Apurari popularã u bãgã a ljei filialã din Beligrad tu Palata Rosia.

La anlu 1909, Compania ti asigurari Rosia adusi detsizii s-lu da sum agoyi hotelu Moscva shi cafinelu tu palata Rosia ali asotsiatsia ti anuri shi cafineadz, cooperatsii localã ti turizmu ãn cap cu Danilo Gutesha, cari lu nominã Luca Chelovich s-li conducã hotelu shi cafinelu.

Di ispeti ca eara membru a Apurariljei popularã, cum shi reporter ti Nãulu chiro, cãnãscutlu poet sãrbescu Iovan Dushich tricu multu chiro tu palata Rosia. Pi 18 di andreu, anlu 1909 tu Nãulu chiro angrãpsea ti intsidentul tsi s-featsi tu aula a hotelui Moscva, tu cari Dushich u agudi Rista Odavich, profesoarã tu unã di litseurli din Beligrad. Ti ciudii, unã parti di fimirida avea simpatii cãtrã reporterlu a lor, cari actsentarã ca agudearea a lui eara ca rezultat a confrontatsiilor shi purtaticlu agresiv ali Odavich.

Pi 23 di shcurtu, anlu 1910, Clublu olimpic sãrbescu (COS) eara fundat tu ofislu pi etajlu patru tu Nãulu chiro tu palata Rosia cu editorlu a fimiridãljei Vlaico Savich shi capetanlu a armatãljei sãrbeascã Svetomir Ghuchich cari eara ãn cap a nãului comitet. Ploacia memorialã tu intrata a hotelui lu ãnseamnã aestu evenmentu. Idghea ashitsi, clublu a jurnalishtsãlor shi clublu a scriitorlor avea ofis tu palata.

Interbelum (chiro a Vãsiliiljei Yiugoslavii)

Hotelu Moscva shi ma largu tu reonlu di Terazie, tu protslji an di eta 20

Hotelu avea rolji tu literatura sãrbeascã dupu Protlu polim mundial. Cãndu s-turnã la anlu 1919 tu surpatlu cãsãbã di polimlu tu cari nica nu eara di dip reonstruatã electrica shi acvaductul, romanoscriitorlu Milosh Tsãrnjanschi zbura ti Beligrad ca "surpat cãsãbã - amplin cu guvi, surpati obiecti, iarbã, nisigurantsã, evenmenti senzatsionali politicheshtsã, shi turnari a scriitorlor di tuti pãrtsã dit lumea tutã". Tsãrnjanschi continuã shi u fundã Grupa a artishtsãlor, njic ma colectiv di scriitori, pictori, muziciari cu entuziazmu, cu vreari a cãsãbãlui s-lji da posibilitati diznãu s-ãnyieadzã, tu sfera di arta shi cultura. Elji nu fundarã sculii icã asotsiatsii coherentã, ma a lor shedintsi, discusii shi polemichi ãn ligãturã cu atsea catsi soi di artã easti lipsitã, priadusirã s-adarã interesantã shi atmosferã stimulativã ti ma tinira gheneratsii di scriitori modernji tu mesi di surpatlu Beligrad. Pi ninga Tsãrnjanschi, tu grupa cari lji adunã gheneratsiili ninti shi dupu polimlu, eara shi Sima Pandurovich, Rastco Petrovich, Stanislav Vinaver, Ivo Andrich, Momcilo Nastasievich, Stanislav Cracov, Branco Lazarevich shi ashi ma anclo. Elji s-strãvãsirã tu cafinelu a hotelui Moscva, di ispeti ca dupu minduearea al Tsãrnjansch, atsea eara uniclu loc lunjinos.

Cu Revoutsia di ximedru ãn cap cu Bolshevitslji, cu tsi s-bãgã soni a Vãsiliiljei ruseascã shi ahurheari a Aliansãljei a Sovetslor, relatsiili anamisa di nãulu fundat stat comunistic shi idghea ashitsi naua fundatã Vãsilii a Sãrghilor, Croatslor shi Slovenjlor ahurhirã s-hibã cama aratsi. Cu dipisearea a Vãsiliiljei ruseascã, compania ruseascã ti asigurari Rosia s-asteasi. Hotelu Moscva cãdzu tu mãnjlji ali Poshta ti adunari pãradz ( Banca postalã ti adunari pãradz), ninti shcurtu chiro fundatã ca institutsii localã ti finansii.

Pi 1 di ximedru, anlu 1923, Banca postalã "Poshta", u dishclisi a ljei prota firidã tu palata. La anlu 1938 palata eara sum inghirentsii a Bancãljei popularã ali Yiugoslavii.

La anlu 1937, aplicatsia a arhitectsãlor romãneshtsã amintã la scriatlu concurs di cãsãbãlu ti reconstruari a tsentarlui complet a cãsãbãlui, shi atsea di la Platsa a teatarlui pãnã la Terazie. Cu planlu eara prividzutã surpari shi a hotelui Balcan shi a hotelui Moscva, cum shi adrari parcu monumental cari va s-treacã sum hotelu, pi terasa Terazie. Cum tsi s-hibã, doi anj ma amãnat, la anlu 1939, shcurtu chiro ma ninti, eara adus plan gheneral urbanistic, cu cari eara re-editat proectul di la anlu 1923 a arhitectului Nicola Dobrovich, cu cari idghea ashitsi eara prividzutã adrari parcu, ma fãrã surpari a hotelilor.

Lav Trotschi eara tu hotelu cãndu lingvistul shi istoriciar frantsuzescu Emil Humant angrãpsi poemã ti hotelu "Moscva, Casã ghigantã". Filmul frantsuzescu Ultimatum di la anlu 1938 - tu rejii al Robert Vine shi Robert Ziodmac, a tu cari agioacã Dita Parlo shi Erih fon Strohaim, eara reghistrat tu hotelu.

A doilu polim mundial: Scamnu al Ghestapo

Primveara, la anlu 1941, cu ataclu a Vãsiliiljei Yiugoslavia shi cu agunjii ocupatsia di parti ali Ghermania natsistã, ninti s-hibã scriat anamisa di andoi clientsã natsisti, Ghestapo s-purtã tu hotelu Moscva, iu s-afla a lui scamnu. Di ispeti ca nu la avea hari numa, elji lji bãgarã numã Hotel Marea Sãrbii, dupu numa a protlui conac.

Tu chirolu a Adoilu polim mundial, scamnul avea a lui gheneratori ti electricã, pãnã shi izvuri ti apã, independent, scljeama niligat di acvaductul a cãsãbãlui, pi ninga elevatorlji shi lãrdzãli obiecti di izbi. Hotelu eara un di obiectili dit soni din Beligrad, cari eara liberati tu meslu ximedru, anlu 1944 cãndu Aroshea armatã adrã atac pisti ocupatlu cãsãbã. Tu chirolu a ocupatsiiljei natsistã ghermaneascã, picturili orighinali a masturlui tu hotelu, vasili di asimi shi vasili cu malãmã eara furati shi dusi tu nicãnãscut loc.

Natsionalizatsii: Chiro comunistic

Tu chirolu dupu A doilu polim mundial, hotelu diunã oarã s-turnã tu vrutã adunari a elitãljei culturalã. Laureatlu yiugosloven a literaturãljei al Nobel, Ivo Andrich, avea a lui trãpezã tu restoranlu. Poetlu Vasco Popa eara vizitor permanentu, cari cu detsenii, cafi dzuã lu vizita cafinelu tu hotelu - a lui ritual di cafi dzuã eara: agiundzeari cafi dzuã la sãhatea 15:30, lu biea cafelu shi armãnea pãnã la sãhatea 18:00.

Dupu polimlu, multsã oaminj di Monte Negro vinirã ãn Beligrad, ashi ca uborlu di vearã a cafinelui a hotelui eara nai ma vrutlu loc ti sutsatã a nãilor oaminj cari di Monte Negro vinirã tu cãsãbãlu. Pertseptsia ca s-veadi cum bea cãfe pãnã eara tu sutsatã cu elita culturalã tu hotelu "Moscva", easti semnu ti confirmari shi atsea s-duchea cu detsenii.

La anlu 1974, restoranlu a hotelui adrã ahorghea servis ca parti di tut atsea tsi pãnã atumtsea clientsãi putea s-u aflã. Anamisa di diferentili dultsenj, tu menilu eara bãgatã shi dultseami cãnãscutã sum numa Moscva shnit, dultseami di yimishi cu mindali, avishani shi ananas, cari ti shcurtu chiro s-featsi multu popularã shi armasi s-hibã unã di productili fundamentali a hotelui pãnã dzua di azã. Retseptul orighinal "Moscva shnit", cari s-featsi semnu ti pricunushteari, lu adrã persoana cari tu atsel chiro adra dultsenj tu restoranlu Anitsa. Tu ahurhita a anlui 2015, informatsiuili spun ca cafi dzuã s-hãrgea di 200 pãnã 300 di cumãts di Moscva shnit tu restoranlu tu hotelu, a aproapea unã njilji di antredz dultsenj s-adarã ti mes shi s-poartã acasã, pi adresi personali.

Diznãu privatizari

La anlu 2005, persoana yiuristicã tu hotelu, hotelu statal "Moscva" li ancupãrã a lui 82,83% di fondul dit xeani ti investitsii "Netfest Finans" cu scamnu Belize, ti 11 di miliunj di eura. Diunã oarã pi 13 di yizmãciunj anlu 2005, nãilji nicuchiri a hotelui adusirã detsizii s-ahuheascã cu comertsii cu actsiunili a hotelui pi berza din Beligrad.

La shedintsa a actsionerlor tu meslu alunar, anlu 2006, eara adusã detsizii s-caftã partneritati ti numa a brendului, cu atsea tsi va s-leagã cu marcã globalã cari easti etablatã pi pãzarea. Brenduri spetsifitsi cari eara adusi aminti suntu Four Seasons shi unã di brendurli al Meriot, cum easti Rits-Carlton, ma di atsea nu inshi tsiva shi Moscva continuã s-functsioneadzã ca hotel independentu.

Tu chirolu a Eurovisiiljei anlu 2008, eara publicatã arada ti pamporili ti renovari, lãrdzeari shi posibilitati ti adrari nica un etaj pi hotelu Moscva ca hotel cu tsintsi steali. Planurli ti lãrdzeari eara adrari garaji, aulã ti congresi shi tsentru comenrtsial.

Tu chirolu a anjlor 2009 shi 2010, patru anj dupu a lui re-privatizari, mari parti di hotelu definitiv eara renovat - di meslu aprir pãnã la meslu yizmãciunj anlu 2009, partea iu eara hotelu shutsãt cãtrã strada Balcansca eara renovatã, shi di nuntru shi di nafoarã, cu nau mobilã, tapeti, perdadz, hãmami, trotoarili shi bravili electronitsi. Di toamna anlu 2009 pãnã di meslu aprir anlu 2010, idghea eara adratã shi cu partea shutsãtã cãtrã Terazie.

Cãnãscuts oaspits

Hotelu Moscva easti hotel cu patru steali. El easti uniclu hotel ãn Beligrad cari noari udã numir 13. Pãnã tora avu pisti 36 di miliunj di oaminj vizitori tu tricutslji 100 di anj, anamisa di cari suntu shi cãnãscutili numi ca feldmarshaljli sãrbeshtsã Jivoin Mishich shi Petar Boiovich, oaminjlji di sfera di shtintsã cari au aflatã tsiva nau, cum suntu Mihail Calashnicov, Nicoa Tesla, Mihailo Pupin, Tomas Edison shi Albert Ainshtain, shahishtsãlji Anatoli Carpov, Gari Casparov, sportishtsãlji Carl Luis, Joze Murinjo, Vuiadin Boshcov, Luis Figo, Novac Ghiocovich, Maicl Giordan, Cari Irving, Taigher Vuds, acterlji cum suntu Robert De Niro, Chirc Daglas, Mila Iovovich, Gec Nicolson, Maicl Daglas, Giulia Roberts, Alen Delon, Tom Hencs, Odri Helbern, Pirs Brosnan, produtsentsãlji ca Alfred Hicicoc, Roman Polanschi, Milosh Forman, Vudi Alen, Martin Scorseze, Emir Custuritsa, politiciarlji ca Nicola Pashich, Ragiv Gandi, Iaser Arafat, Indira Gandi, Muarem al Gadafi, Riciard Nicson shi altsã cãntãtori, shi tenori cum suntu Luciano Pavaroti, Iv Montan, Rei Ciarls, Bob Gheldov, Serj Gheinsburg, Luis Armstrong, Frenc Sinatra, scriitorlji ca Maxim Gorchi, Orson Vels, Rebeca Vest, Jan Pol Sartãr, Semiuel Bechet, Albert Cami, Ivo Andrich shi multsã altsã. Fotografiili di cãnãscutili numi s-aflã tu aula a hotelui.

Tu cultura popularã

Hotelu Moscva easti prezentat icã ti el s-zburashti tu multi diferenti operi muzicali, tu filmuri shi tu literatura.

Romanlu "Hlamburi", cari u amintã premia NIN al Miroslav Cãrleja, di la anlu 1962, ari andau recomandãri ti hotelu Moscva. S-aflã pi Balcanlu tu chirolu turbulentu di la 1912-1922, urmeadzã prezentari banã shi taxirati ti aproapea 20 di caracteri; cafi unã di eali ari profesii diferentã shi ahorghea finansii, ma tuts pricad a inteleghentsiiljei sãrbeascã, croatã shi ungarã. Tu un momentu, un di persoanili cu rolji printsipalã adutsi detsizii s-ducã tu cafinelu Hotel Moscva iu "s-afumeadzã vlãngoasã tãtumi" shi iu "s-ãndreg intrighi vizantitsi".

Clopca, filmul di la anlu 2007, cari dateadzã di chirolu cãndu cãdzu Miloshevich, cãfta s-veadã pãnã iu easti etim s-ducã finansial aspartul pãrinti cu scupo s-aflã pãradz ti operatsia a hiilu a lui cari eara lãndzid, ari stsenã importantã tu cafinelui a Hotelui Moscva, iu omlu misterioz cari lu agioacã Michi Manoilovich lji da posibilitati a pãrintili a lãndzidlui ficior, cari lu agioacã Neboisha Glogovats, s-pãlteascã ti operatsia a hii-su a lui, ma el s-lji spunã cari eara omlu cari lu adrã atentatlu.

Ligãturi externi

• Pagina maticã