Grabuva
Grabuva icã Greavã (pi limba arbinisheascã Grabovë e Sipërme - Grabuva di Supra[1]) easte hoarã tu Arbinishie tu cai bãneadzã Armãnji.[2][3] Hoarã s-aflã tu comuna veacljã di Lenie. Guvernulu local tu anlu 2015 u-reformT shi s-featse parte di comuna Gramsh.[4]
Istorie[alâxire | modificare sursă]
Grabuva fu un cãsãbã di Evlu Mediu adrat tu seculu X. Armãnjlji u-alãsarã Grabuva tu cama multe ucazi, ama hoarã vãrnãoarã nu fu alãsatã fãr-di oaminji. Protã chimatã di alãsare fu tu seculu XVII cã Grabuva u-avea idhyea soartã ca Moscopole, deapoia tu perioadã anamisa di doilji polimi dit lume di anlu 1931 multu Grabuveats fudzirã Elbasan shi Lushnjã. Tu anlu 1933, 15 di fumealje fudzirã Rumãnie, iu protã fura bãgats Dobrugea di Not, sh-deapoia tu anlu 1940 tu hoarã Nisipari, comuna Constantsa, di iu fudzirã tu cama mãrle cãsãbadz di Medgidia, Ovidiu shi Constantsa. Cama mare emigratsia ahurhi sh-tu anlu 1950, cãndu comunishtsãlji uthilizirã zanaetceadzlji di Grabuva ta s-le adarã unitile industriale tu Corceao, Pogradets, Gramsh, Elbasan shi Tirana.[2]
Tu seculu XVIII fu adratã Bisearica di Grabuva tu hoarã. Hoarã are nica unã bisearicã di Stãvinirã dit anlu 1718 shi sculie di Simon Baba.[1]
Numile di-aradã Grabuva[alâxire | modificare sursă]
Nume di familiuri[alâxire | modificare sursă]
Bardhi, Buzo, Tsyco, Tsanuti, Nishcu, Trushi, Thano, Verushi.[2]
Nume di bãrbats[alâxire | modificare sursă]
Theodhor (Dhori), Andoni, Kristo, Dhimo, Iani, Ioryi, Llambi, Dhionis, Pandeli, Piro, Spiro, Sotir (Sotirachi), Themistocli, Thoma, Vangheli, etc.[2]
Nume di muljeri[alâxire | modificare sursă]
Dhimitra, Margarita, Maria, Naunca, Parashchevi, Thomaidha, Violeta (Violta)[2]
Oaminji cunuscutsi shi sãntu di Grabuva[alâxire | modificare sursă]
- Andrei Shaguna, episcop metropolitanescu a Bisearicãljei orthodoxã rumãneascã[2]
- Chiril di Vãryãrie, protlu patriarhu a Patriarhatlui diznão adrat vãryãrescu
- Lica Ianco, zugraf vãryãrescu
- Familia a zugraflor Cetiri, zugrafi di icoane tsi lucrarã tu Arbinishie tsentralã shi di-nghios.
- ↑ 1,0 1,1 Ewa Kocoj: Artifacts of the Past as Traces of Memory. The Aromanian Cultural Heritage in the Balkans, page 167, Res Historica 41, 2016
- ↑ 2,0 2,1 2,2 2,3 2,4 2,5 Nistor Bardu, "Among the Aromanians in Grabova (Greava), Albania. Sociolinguistic Observations" Arhiva 2016-03-03 at the Wayback Machine, Among the Aromanians in Grabova (Greava), Albania, 2007
- ↑ Schwandner-Sievers, Stephanie (March 1999). "The Albanian Aromanians' Awakening: Identity Politics and Conflicts in Post-Communist Albania". www.ecmi.de. European Centre for Minority Issues. Retrieved 2021-08-17.
- ↑ "Law nr. 115/2014" (PDF) (in Albanian). pp. 6368–6369. Retrieved 25 February 2022.