Fratslji Miladinovtsi
Fratslji Dimitar (Strug, 1810 - Constantinopol, 23 di yianar, anlu 1862) shi Constantin (Strug, 1830 — Constantinopol, 18 di yianar, anlu 1862) Miladinovi — suntu uni di reprezentantsãlji printsipali a renesansãljei machiduneascã tu mesi a etãljei XIX.
Familia Miladinovtsi[alâxire | modificare sursă]
Dimitar shi Constantin suntu faptsã tu familia a grãnciarlui Riste Miladinov shi nicuchira Sultana Miladinova, di optulji frats, shasi mascuri (ficiori) (Dimitar, Tane, Naum, Mate, Apostol shi Constantin) shi dau feati (Ana shi Crsta). Format:Familytree/start Format:Familytree Format:Familytree Format:Familytree Format:Familytree/end
Educatsii[alâxire | modificare sursă]
Fratslji dipisirã sculii primarã tu cãsãbãlu Strug, a ma amãnat shi litseu tu Ianina, tu Gãrtsia di azã.
Fratili di mesi Naum Miladinov u dipisi Academia spiritualã la Univerzitatea di Patriarshia "Halchi", Constantinopol, a diploma u lo la sectsia ti muzica shi gramatica. La anlu 1843 Naum angrãpsi manual ti muzicã, prot di ahtari turlii tu Machidunii, a tu chirolu cãndu li aduna cãntitsli populari idghili li angrãpsea cu noti, la adra melegraf, shi ashitsi el easti a nostu prot muziciar shi melegraf.
Nai ma njiclu frati Constantin, u lo diploma la anlu 1852 la Facultatea ti filozofii tu Atina, sectsii filologhii gãrtseascã.
Functsia di dascalji[alâxire | modificare sursă]
Cu diplomã ti dascalji, fratslji s-turnarã tu loclu natal iu lucra ca dascalji tu ma multi locuri. Tu sculia Ohãrda, Dimitar Miladinov s-strãvãsi cu cãnãscutlu om di shtintsã dit Rusii, slavistul Victor Ivanovich Grigorovich. Aestã andamasi eara di nai ma mari importantsã Miladinovtsi s-ahurheascã s-lucreadzã shi cu adunari shi scriari cãntits populari machiduneshtsã shi alti operi, cari ma amãnat li tipusirã tu unã mari Coectsii. Tu atsel lucru s-implementã shi fratili di mesi Naum Miladinov.
Tu atsel chiro Machidunia eara parti di Imperia Otomanã. Pi ninga greua sclavilji ãnturtseascã, populu tu Machidunii lu ashtipta shi denatsionalizatsia shi elinizatsia pit educatsia helenã shi pit bãsearica, cari eara parti di condutsirea a gãrtseascãljei Patriarshii di Constantinopol.
Dimitar Miladinov, cari complet eara orientat ca prosloven, multi ori intra tu conflictu cu grãcomanjlji dit Bituli, a dupu un ahtari conflictu cu mitropolitlu di Bituli Venedict, el fudzi di Bituli shi di Machidunia. Atumtsea Dimitar ahurhi s-lucreadzã ca dascal tu sculia armãneascã tu hoara armãneascã Trnovo, aproapea di Bituli, iu lucra tu loclu a pap-su a lui. Tu Sremschi Carlovtsi shi Novi Sad avea posibilitati s-cãnoascã cu bana a Sãrghilor sum condutsiri ali Austroungaria, iu avea complet autonomii culturalã. Ma amãnat fudzi ãn Beligrad. Pãnã iu shidea pit aesti locuri, el s-cãnãscu cu ideili a panslavizmului shi ideili a Ilirilor, cari complet li apruche ca a lui. Tu soni a anlui 1856, Dimitar Miladinov s-turnã Strug shi lu pitricu frati-su Constantin tu Rusii la studii ti filologhii slovenã la Facultatea ti filosofii la Univerzitatea Imperatoarã tu Moscva.
Cãndu lu avea adunatã materialu tut di cãntits populari, Constantin complet s-angajã ti realizari a idiljei ti a lor tipuseari. Adrã redactari a cãntitslor shi alanti operi populari shi a lor andridzeari ti Colectsia, shi ashitsi Constantin singur ahurhi s-angrãpseascã poezii. Tsicara ca easti njicã opera al Constantin ca poet, mash tsisprã di cãntits, atsea lu bagã pi piedestalu a nauãljei literaturã machiduneascã ca fundator a machduneascãljei poezii artisticã. Cu cãnticlu "T'ga za iug", cari easti pricãntat 70 di ori pi 42 di limbi, cafi an s-dishclid Serli a poeziiljei di Strug.
Coletsia dishtiptã mari interes anamisa di oaminjlji cari lucra tu sfera di slavistica shi focloristica tu statili sloveni shi Europa, tsi s-veadi di numili atselor cari u ancupãrarã Colectsia.
Aratsea yiarnã ruseascã shi oarfana banã lji ambudghisea multu pi sãnãtatea al Constantin, ashi ca la anlu 1859 el lãndidzã di tuberculoza. Pi ninga greaua lãngoari, Constantin eara demotivat shi di nisuxeslu di alumtarea ta-s tipuseascã Colectsia cu cãntitsli populari. Ispetea fundamentalã ti nitipuseari a Colectsiiljei tu Moscva easti conflictul ali Miladinovtsi cu Patriarshia di Constantinopol tu chirolu di alumtarea ti renesansa.
Tu meslu ciarshar, anlu 1860, tsicara ca nica nu li avea dipisitã studiili, Constantin fudzi di Moscva. Pi cali ti acasã, Viena, s-strãvãsi cu episcoplu Croat Iosip Iurai Shtrosmaer, despotlu a Bãsearicãljei catolicã ali Croatsia, cu cari avea contactu nica di Moscva, a curi lji angrãpsea ti vrearea a lui ti tipuseari a Coletsiiljei. La aestã andamasi, biscuplu Shtrosmaer apruche s-u finanseadzã tipusearea a Colectsiiljei.
Colectsii[alâxire | modificare sursă]
Pi 24 di ciarshar, anlu 1861, tu tipografia al Ante Jachich, Zagreb, eara tipusitã Colectsia cu cãntits populari a fratslor Miladinovtsi - "Vãrgãreshtsã cãntits populari", adunati di fratslji Miladinovtsi, operã cu malju dzã 600 di machiduneshtsã cãntits populari shi exact 77 alti (cari la li deadi folcloristul Vasil D.Ciolacov).
Ashi cum s-veadi di scrierli al Miladinov tu Moscva, tut pãnã di tipusearea a cartiljei, ea lu avea titlul di lucru "Machiduneshtsã cãntits populari" shi aestã alãxeari tu momentul dit soni easti temã ti discusii controverzi (titlul "Vãrgãreshtsã cãntits populari" ti prota oarã s-adutsi a minti tu cartea al Ciolacov pãnã la D-r Franjo Racichi, shcurtu chiro ninti tipusearea.
Tu anexlu a dictsionarlui, idghea ashitsi s-aflã shi parti di protlu dictsionar machidunescu-croat cari Miladinov lu andreapsi, ma nu lu publicã complet (2000 di zboarã) di ispeti ca Colectsia eara mari.
Constantin, hãristusit ca scupolu tsi lu avea el shi frati-su bana tutã, easti realizat, lo andau exemplari di Colectsia shi tu mesi a meslui alunar, anlu 1861 fudzi di Zagreb shi anchisi cãtrã acasã. Pi cali, armasi shi ãn Beligrad iu anvitsã ca frati-su a lui Dimitar ari giumitati di an cum easti tu hapsinaticlu ãnturtsescu.
Ashitsi, tu loc s-ducã Strug, anchisi direct ti Constantinopol shi pute cama nu lu vidzu a lui loc natal. Shcurtu chiro di cãndu agiumsi Constantinopol, shi Constantin eara acãtsat shi eara bãgat ahapsi.
Giudicats ca shpiunj contra cari, cum spusi condutsirea ofitsialã ãnturtseascã, s-andreadzi protses ti giudicari, fratslji Miladinovtsi murirã tu hapsinatitsli di Constantinopol, la anlu 1862, sum conditsii cari pãnã tora nu suntu limbidi.
Fratslji Miladinovtsi ca motiv tu arta[alâxire | modificare sursă]
- „Dascalu di Strug“ — pirmif a scriitorlui machidunescu Vancio Nicoleschi.
Ligatã[alâxire | modificare sursă]
- Premii "Frats Miladinovtsi“
Ligãuri externi[alâxire | modificare sursă]
- „Colectsii 1861-1961“ (machiduneashti)