Sari la conținut

Casã a Parlamentului popular ali Republica Sãrbia

Di Wikipedia, Entsiclopedia liberã

Casã a Parlamentului popular ali Republica Sãrbia

Dom Narodne scupshtine Republiche Srbiye (sãrbeashti)

Numi di ma ninti: Parlamentu popular ali Yiugoslavii


Parlamentu popular ali Sãrbii shi Monte Negro

Informatsii ghenerali:

Status: Obiectu leghislativ

Soi: Parlamentu

Stil: Neorenesansã shi neobaroc

Cãsãbã: Beligrad

Stat: Sãrbii


Proectari shi construari:

Arhitectu: Constantin Iovanovich

Casã a Parlamentului natsional ali Republica Sãrbia (sãrbeashti: Dom Narodne scupshtine Republiche Srbiye) - scamnu a Parlamentului popular ali Sãrbii. Obiectul s-aflã pi platsa Nicola Pashich tu tsentrul a cãsãbãlui Beligrad, shi easti monumentu ma shi atractsii turisticã. Anamisa di a lui dipiseari la anlu 1936 shi 2006, obiectul eara scamnu a Parlamentului ali Yiugoslavii shi a Parlamentului ali Sãrbii shi Monte Negro.

Istorii[alâxire | modificare sursă]

Sculpture of a young, seated nude woman
Featã cu fãntãnã shi yiubric
Debatã tu marea aulã a Parlamentului
Debatã tu njica aulã a Parlamentului

Vãsiljelu Petar I u construã Casa a Parlamentului ali Vãsilia Sãrbeascã aproapea di locatsia iu ma ninti s-afla marea Batal giamii. Protili planuri ti Casa a Parlamentului cari lipsea s-adarã tu yinitor li adrã arhitectul Constantin Iovanovich la anlu 1891. Alui planuri niheam eara revidati di ispeti a nauãljei constitutsii di stat cu cari eara prividzutã dau casi (tu loc unã casã) leghislativi. Arhitectul Iovan Ilchich anãchisi la concurslu ti dizain la anlu 1901, ma s-tsãnu di protlu plan fundamental al Iovanovich. Timeljurli a Casãljei a Parlamentului eara bãgati la tseremonii publicã la anlu 1907 di parti a Vãsiljelu Petar, a eara prezentsã shi altsã membri a familiiljei vãsilicheascã shi analtsã functsioneri. Construarea eara pãnã la anlu 1936, dãnãsitã cu Polematili balcanitsi, Protlu polim mundial shi Marea depresii. Prota sesii tu nãulu obiectu s-tsãnu pi 20 di ximedru, anlu 1936.

Obiectul ari ploshtinã di 13.800 di metri cvadrati shi easti cu dizain tu neobaroc stil. Enterierlu a lui, dipisit la anlu 1938, easti cu dizain adrat di arhitectul rusescu Nicolai Crasnov. Crasnov li adrã dizainili ti tuti detali: lusteri, lampi, firidzli shi mobila. Planurli a lui eara adrati tu acvarel, tu loc s-li adarã pi clasic cadur tehnic cu cundilj shi liniar. Deputatslji nu ashtiptarã multu ta s-hãrseascã pi naua construatã Casã a Parlamentului. Dupu invazia ali Yiugoslavia, la anlu 1941 shi tu chirolu a A doilu polim mundial, tu Casa a Parlamentul s-afla analta comandã ghenramneascã ti Sud-Datlu ali Europa. Obiectul avea znjii tu chirolu a demonstratsiilor pi 5 di ximedru, anlu 2000 shi easti bãgat pi bancnota di 5.000 di dinari sãrbeshtsã. Obiectul a Parlamentului eara prezentat tu filmul „Coriolan“ di la anlu 2011.

Exterier[alâxire | modificare sursă]

Stone steps leading to a porch with columns
Intrata printsipalã

Dizainul a obiectului prota eara adrat di arhitectul Constantin Iovanovich la anlu 1891, ma limitarea finansialã u azãptãsi construarea tu atsel chiro. Propuniri ti nãu dizain eara datã di Iovan Ilchich la anlu 1901 dupu amandmanlu constitutsional shi adrarea a Parlamentului cu dau casi leghislativi.

Dupu fundarea a Vasiliiljei a Sãrghilor, Croatslor shi a Slovenjlor, la anlu 1918, Parlamentul eara adrat ma mari shi dizainul orighinal (tu fazã di construari) s-lugursea ca nicompatibil. Alãxitlu dizain eara adrat di hiljlu al Ilchich, Pavle, la anlu 1920, ashi ca construarea continuã tut pãnã nu s-dipisi obiectul la anlu 1936. Sculptura di Toma Rosandich, „ S-agiuca lailji calji“ eara bãgatã ninti obiectul la anlu 1939.

Enterier[alâxire | modificare sursă]

Sculpture of two horses playing with humans
Gioc a Lailor calji, sculpturã di Toma Rosandich di la anlu 1938
Sculpture of two horses playing with humans
Marea aulã tu obiectul

Dizainul a enterierlu a obiectului easti adrat di arhitectul Nicolai Crasnov tu stil academic traditsional. Cu ploshtini di aproapea 13.400 di metri cvadrati, ari patru etajuri: yizbã, suteren, prot etaj shi udadz sum ciãtii, cu metsanini sum izbili, anamisa di yizba shi suterenlu shi anamisa di suterenlu shi protili etajuri. Obiectul ari 100 di cantselarii, mãri shi njits auli shi patru udadz ti andamasi. Libraria s-aflã pi protlu etaj shi ari pisti 60.000 di cãrtsã. Obiectul easti chindisit cu 23 di freschi shi mari numir di picturi, sculpturi shi alti operi artistitsi.

Tu chirolu a demonstratsiilor pi 5 di ximedru, anlu 2000, 91 di obiecti artistitsi eara furati di Parlamentul. Eara aflati treidzãtsã tsintsi, ma 56 suntu evidentati ca chiruti. Pi obiectul eara adratã znjii.

Construari[alâxire | modificare sursă]

Construarea ahurhi pi 27 di augustu, anlu 1907, cãndu eara bãgati timeljurli a obiectului iu eara prezentsã Petar I Caraghorghevich, persoana cari tu yinitor lipsea s-sheadã pi tronlu ali Sãrbii Ghiorghi Caraghiorghevich, membri a Parlamentului shi corlu diplomatic. A ljei hartã, mãrmurisitã tu timeljurli tu chirolu a tseremoniiljei, li purta numili a vãsiljelui, mitropolitlu shi arhitectul printsipal Iovan Ilchich. Controlã a constructsiiljei adra constructorlu din Beligrad Vasa Teshich. Construarea eara prilundzitã pãnã tu dipisita a Protlui polim mundial, a pãnã atumtsea eara adrat mash protlu etaj. Construarea eara sum influentsã a fundariljei a Vasiliiljei Yiugoslavii, cari cãfta s-alãxeascã proectul. Dupu moartea al Ilchich la anlu 1917, hilji-su a lui, arhitectu tu Ministeriatlu ti constructsii Pavle Ilchich, lu dutsea proectul. A lui obligatsii eara s-li adarã lipsitili alãxeri shi completari a dizainul orighinal. Constructsia continuã di la anlu 1920 pãnã la anlu 1926, cãndu diznãu eara dãnãsitã. Detsizia ti alantã fazã eara adusã dupu moartea al Alexandar la anlu 1934, cãndu constructorlu s-featsi arhitectu printsipal tu Ministeriatlu ti constructsii Nicolai Crasnov (1864-1939). Experientsa di treidzãts di anj lucru al Crasnov tu dizain a obiectilor publitsi (dari titulã Arhitectu a Uborlui vãsilichescu rusescu shi "academic ti arhitecturã") priadusi s-hibã cãlisit s-lucreadzã ti importanti obiecti tu metropola sãrbeascã shi el deadi detali ti enterierlu a obiectului. Parlamentul natsional eara ayisit pi 18 di ximedru anlu 1936 cãndu prezentu eara shi Petar II, dupu 29 di anj construari. Prota shedintsã a Guvernului s-tsãnu dupu dau dzãli, a pãnã tu dipisita a anlui, obiectul complet eara dipisit.

Arhitecturã[alâxire | modificare sursă]

Details of four busts on the facade
Medaljoni pi fasada (di nastãnga: Demosten, Tsitseron, Atena shi Pericle) di Gh.Iovanovich
Sãrbeasca gardã di tinjii di ninti a Parlamentului popular

Obiectul tsentral easti dominantu di partea a tremlui cu timpanon di trianglã, pisti cari s-aflã cupolã. A lui dizainu externu (cu veardi cheatrã di Ripanj) shi forma a firidzlor shi pilasterlji cari trec pit dauli niveluri tsentrali shi dipisescu cu ciãtii cu corniz cu balusterã, spun ca easti zbor ti modeli di neorenesansã shi neobaroc. Decoratsiili heralditsi shi vaiari a dizainului orighinal nu eara adrati. Unitsi decoratsii di plasticã suntu medaljonili cu caduri di Pericle, Atena, Demosten shi Tsitseron, di vaiarlu Ghorghe Iovanovich, pi risalitili di nanaparti. Sculptura pisti portalili di anghel cu fachel shi lumachi di masinã easti dizain a vaiarlui Petar Palavicini. Gardul di la anlu 1937 cu candelabri decorativi shi dau garderobi cu feneri stelizati eara dizain al Crasnov; gardul shidea tut pãnã la anlu 1956, cãndu eara traptu ti platsa Marx shi Enghels (azã platsã Nicola Pashich). La anlu 1939, aproapea di scãrlji eara bãgatã grupã di vaiari di Toma Rosandich „S-agiuca lailji calji“.

Tu dizainul nuntru ari mãri shi njits auli shi auli ti conferentsii, ubor tsentral cu ciãtii pi cupolã, stiznji polihromi cu stuburi, pilastri, nishi shi patos di marmurã. Aula parlamentarã, cu dizainul eara prividzutã s-adunã 200 di oaminj, ma eara lãrdzitã ta s-poatã s-aproachi 400 di oaminj.

Dizainili a mobilãljei al Crasnov li reflecteadzã gusturli moderni din Beligrad. Stiznjili a Parlamentului suntu decorati cu yinghits di freschi, adrati la anlu 1937 di cãnãscuts artishtsã yiugosloveni. Di ispeti a valoariljei arhitectonicã, culturalã, istoricã shi artisticã, la anlu 1984 obiectul a Parlamentului eara proclamat ti monumentu a culturãljei.

Galerii[alâxire | modificare sursă]

Ninti anlu 2006, Parlamentul popular ali Sãbii s-aduna tu altu obiectu a Parlamentului pi strada Cral Milan, a a lui obiectu di tora lu ufilisea Parlamentul Federal ali Yiugoslavii. Obiectul a Parlamentului sh-dzua di azã lu ufiliseashti Parlamentul natsional ti cantselarii shi administratsii.

Proectul ti aestu obiectu eara dipisit la anlu 1948, a a lui constructsii easti dipisitã iuva tu soni a anlu 1953. Dizainul easti di arhitectul E.Azriel shi easti adrat di Institutlu ti constructsii ali Sãrbii. Obiectul eara cãnãscut ca Obiectu ti cantselarii a Prezidentsiiljei a Guvernului ali Republica Popularã ali Sãrbii pi strada Marshal Tito (ma amãnat alãxitã tu stradã Cral Milan). Prota sesii a Parlamentului popular tu aestu obiectu s-tsãnu pi 20 di martsu, anlu 1954; di la anlu 1945 pãnã la anlu 1954 s-tsãnea shedintsi a Adunariljei natsionalã tu Casa a Adunariljei popularã pi platsa Nicola Pashich.

Ligãturi externi[alâxire | modificare sursă]