Articli ti Armãnji

Anyrapseri ti laolu Makedonu/Armanu

Winnifrith T.J. "The Vlachs: history of a Balkan people", London:duckworth, 1987

„...Anda vremu s-asburamu di isturia Armãnjloru/Vlahi, lipseashti s-ahurhimu cu Olimpia sh Filip Makedon " (Winnifrith T.J. "The Vlachs: history of a Balkan people", London:duckworth, 1987).

Articlu ti Armãnji, alu anyrãpsitorlui di arãzgã avstriacã Karl Markus Gauss

Karl Markus Gauss: „Was wir erst noch lernen mussen” (atsea tsi di tora sh ninti nica avemu ti anvitsari). Inshi tu miydani tu fimirida vieneza „Die Presse” 12.11.1997.

„Tsi limbã vas asburascã tu naua Evropã? Anglicheasca? Galica? I vahi Armãna?”
„Lj cãnushtets pi armãnji? Desi aprucheatu prota shteari di timelju a limbãljei armãni?

No? Idghea luyurilj di daima: tuts nãdisescu s-hibã evropeanji sh nitsi nu shtiu cã yinitorlu ali Evropa vas hibã astãsitu di turlia di andridzeari a prublemãelj armãneascã!

„...le le ...himu dupu soari cu hãrli tsi nã li caftã Evropa a nauã, evropeanjilji di adzã sh di mãni. Ama cu tuti aiesti, bãneadzã aieshtsã ominji, armãnjilj, daima ljetinji s-angãldãseascã tutu tsi existã tu dunjeauã, cari nu-sh deapirã bana tas amintã anami mash ti ciuflikli a lor natsionali; a curi nu lã ini zori tas minduiascã sh s-asburascã tu 2 icã ma multi limbi; tsi nu-shi adapã nadiili sh praxili ti anchirdãsearea a mash unui cratu, tsi di daima ti cama multi; ti cari sinurli nu suntu unã obsesilj ama unã minari cotidianã; tsi di totna adarã emburlãki namisa di Apiritã sh Ascãpitatã, Njiadzã-Noapti sh Njiadzã-Dzuã; tsi shi-s scoati tu miydani identitetlu chiola pitu contactulu cu alanti culturi; ominji tsi a curi ti tuti aiesti hãri, nu lipseashti s-li si bagã zori, ti itia cã ti nãshi, di daima, aiestã iasti turlia di bãnari cu alanti populi. Pi shcurtu: existã nãulu omu evropeanu. Elu iasti Armãnlu!”
„Izvurli istoritsi anyrãpsescu ti armãnji ninti s-asburascã s-dzãtsemu, di danezi, avstriats, flamanzi icã ghermanji. Metropola loru Moscopole iara un tsentru di emburlãki di mari simasilj pitu cari ineau produsi exotitsi ditu Orientu cãtã Nordul ali Evropa, sh ditu Vinitia produsili iarau cãrvãnjisiti cãtã Bagdad, chiro anda la Bonn, iu adzã iasti Ministeria di Icunumilj, iara nica mshatlu „ici-tsiva”. Armãnjilji suntu Evropeanji a protiljei sãhãts.”
„Ei (Armãnjlji) iesu tu miydani ditu scutidea isturielj diadun cu veclilj grets, a curi evropeanjlji di adzã lã adarã mari miraki anda voru tas lã pãrãstãseascã tsivilizatsia, dimocratia, individualitetlu ca clirunumilj, pi cari canã nu poati su contestã. Armanjlji dipriunã cu alti dauã populi, suntu tu Balkanu di totna. Di itia cã au capiti di zdanganu, ei nu suntu slavi ama romanji (latinji). Tu locu s-aproachi froninji di defturlu popul romanu, di daco-romãnji, nãshi s-orienteadzã pirifanji dupu grets, cu cai, linvistic nu au tsiva comun.”
„Pi shcurtu: Altu vãrã tsi s-adarã lucãrli ma ghini ca armanjlji, nu ari! Nu-i ti ciudilj cã adzã bash a loru lã neadzi ahãtu arãu!”
„Tu chirolu anda evropeanjilji, tu ieta 19, sh zuyrãpsirã identitetlu dupu criteria natsionalã sh s-organidzarã tu craturi natsionali, armãnjlji, tsi achicãsirã tas hibã un popul anamisa di alanti populi, un mesager namisa di populi, ahurhirã-s xinitiseascã.”
„niscãnti hoari ditu muntsãlj Pindu poa s-hibã luyursiti atseali ditu soni perli a unãljei romanitãts Balkanitsi, a curi bairu, vãrãoara, s-tindea di la Istria pi Dunã pãn tu Gãrtsia.”
Sh concluzia alu Gauss ti yinitoru:
„...dupu niscãnti psefti ieti di dipuneri, va tora, tu soni, s-iasã tu miydani sh ti armãnji alinarea. Cã atsea tsi noi tuts va s-agiundzemu -ominji dishclishi fãrã prigiudicãri, ominji flexibili tsi sh andregu bileili tu itsi locu, evropeanji mplinji di harauã, a curi patridã iasti lumea tutã- emu aiestã suntu armãnjlji di 2000 di anji!”
„...armãnjlji suntu, s-pari, naima uidisits ti unã nauã Evropã.”
„...cuvetea personalitetlui iasi tu miydani mash anda praxea s-adarã pi limba di dadã!”
Sh tu soni, dzãtsi Gauss:
„Evropa, emu vas hibã timiljusitã pi multiturlia culturalã, emu nu mata voi s-avdu di ea! Yinitorlu a Evropãljei vas hibã astãsitu di prublema armãneascã!”

Karl Markus Gauss - „Die sterbenden Europäer" (Evropeanjlj tsi s-astingu) alãnci Muenchen tu anlu 2003

Armãnjlj

Prota oarã tsi amu nvitsatã di Armãnji fu ditu niscãnti cãrtsã veclji, iu Armãnjlji iara zuyrãpsits ca unu populu di picurari, emburi sh-armatoli, cari pãnã aoa sh-unu chiro s-dutsea cu cãrvãnjili ditu Bizantsu pãn tu Venetii shi cari-sh loa aruga (tributlu) ditu cafi hãraru di chiperu tsi s-disfãtsea Viena. Cãndu, aoa sh ndoi anji, ti prota oarã anyrãpsiiu di Armãnji, tu unu shcurtu eseu iu azburamu di limbili ali Evropã, mi cãftarã ndoi adyivãsitori, vahi minduia cã taha mini lj-inventaiu Armãnjlji, vahi pritu elji sã-nj adaru teoriili a meali ti pistipseari shi sã scotu tu migdani niscãnti doari, tsi Evropa di mãni va li caftã di la noi. Aestã iasti atsea tsi caftã trisculu/devotatlu predicatoru di dumãnica, di la institutsiunli evropeani di prota tesi, iasti ca noi s-himu oaminji dishcljishi, etinji sh-acshi (s-nã poatã chealea) s-mutrimu didindi di sinurili a cratlui a nostu natsionalu, sh-ashi s-adrãmu ditu tutã Evropa unu cratu a nostu. Eh, ama s-veadi cã noi nu para avemu aestã doarã, altã turlii cumu va s-azbura trisculu predicatoru di eali. Ama, aeshtsã oaminji dishcljishi, oaminjlji di cari zburashti trisculu predicatoru, suntu, elji suntu atselji Armãnji, la cari vãrã nu s-mindueashti atumtsea cãndu si sprigiurã ta s-veaglji diversitatea evropeanã, Armãnjlji, agãshitslji evropeanji, agãrshitslji di-atumtsea, agãrshitslji di-adzã.
Armãnjlji suntu unã di nai ma veacljea mileti ditu Evropa, sh-cu tuti cã vãrnã nu shtii cãts suntu, di itia cã aproapea iutsido iu bãneadzã nu suntu pricunuscuts ca unu populu ahoryea, s-luyurseashti cã bãneadzã nai ma ptsãnu unã giumitati di milioni, ama, siyura suntu ma multsã. Tu vecljiu chiro, Armãnjlji bãna pisti tutu tu Balcanu. Adzã, nai ma multsã di elji bãneadzã tu Gartsia, Machedunia, Arbinishia sh-Romãnia, cama ptsãnji tu Sarghia sh-Vurgaria, icã asprãndits iutsido, pritu tuti continentili. Pãnã tora ama mashi Machedonia, unu cratu tiniru, unu cratu fãrã anami internatsiunalã, fu etimã sã-lj pricunoascã Armãnjlji ca unu grupu etnicu ahoryea. Minishtsãrlji grets, academicieanji sãrghi, amintãtori di premii vãryari, heroi populari arbineshi, fotbalishtsã rumãnji cu anami, icã directori di bancã di Viena, furã di arãzgã armãneascã. Ma canu nu lipsea sã shtibã aestu lucru. Icã nu avea izini sã scoatã tu migdani aestu lucru. Vahi elji ishishi nu mata shtea cã suntu Armãnji. Icã, cumu sh-cu George Hagi, capidanlu a echipãljei natsionali di fotbalu ditu Rumãnii, nu s-ari zburãtã ditu ahurhitã cã iasti armãnu.
Armãnjlji, di cari s-anyrãpsi cã tu Eta ditu Mesi iara multu avuts sh-avea unã culturã multu avutã, sh-cari multi eti furã di mari simasii ti imburlãchea evropeanã sh-cari agiutarã multu ti minarea politicã di emancipari ditu Balcanu, tora, tu eta 20, suntu agãrshits sh dats na naparti.
Tu Eta ditu Mesi, rollu a loru ca emburi di tutiputã sh-bunuri spirituali iara pricãnuscutu di tuts. Comertsulu cu textili ditu tutu sudlu ali Evropã nu iara di elji dominatu, ama fãrã elji, emburlji di lãnã shi stofi, nu putea ta s-hibã minduitu aestu comertsu. Histureanjlji apudhixirã cã relatsiunli icunomitsi ali Armãnjloru tu etili ditu ahurhitã agiundzea pãnã tu nordlu ali Evropã. Tu Moscopoli, unu cãsãbã armãnescu, tsi tora agiumsi mash gumãrãdz di cheatrã tu Arbinishii, s-andãmusea emburilji icã cãlitorilji ditu Sãrbii, Gãrtsii, Ungarii, Siria, Venetii, Levant, Anglii sh-Frãntsii, cari dusirã anamea ali Moscopoli, cu tipografia-lj sh-avdzãta-lj bibliotecã, tu tutã lumea.
Numa “Aromunen” fu prota oarã ufilisitã di unu anvitsatu ghermanu, romanistlu Gustav Weigand, cari, tu bitisita di etã 19 s-ari dusã tu locurli iu bãna Armãnjlji sh-deapoa alãnci doauã volumi ti tãxidipsirli sh sitãxirli a lui. Numa tsi u-ari aleaptã elu, adutsi, ditu puntulu di videari foneticu, nai mai ghini cu zborlu “armãnji”, ashi cumu Armãnjlji ditu Machidunii ãshi dzãcu, sh-ma multu arucã tonlu cu aestã cã elji suntu zburãtori di unã limbã latinã. Ma, Armãnjlji, bãnãndalui di multu chiro tu multi locuri sh-cu multi turlii di vitsinji, au sh-alti numi: Rmeanji tu Arbinishii, Vlahi tu Gãrtsii, Vlasi tu Machidunii, ama sh Čobanë, Macedoneni, Cutsovlahi icã Tsintsari. Ashi cumu sh numili a loru suntu di multi turlii, tutu ashi suntu sh dialectili tsi li zburãscu. Pãnã tora, cu tuti cã cilãstãsirã multu ti aestu lucru, nu aleapsirã ninga unã limbã nyrãpsitã comunã/unitarã ti tuts Armãnjlji.
Tu atselji 500 di anji, cãtu tsãnu amirãria otomanã tu Balcanu, Armãnjlji puturã tu multi hoari sã-sh tsãnã autonomia, ashi cumu fu acãchisearea cu Sultanlu, dupã nomurili a loru. Ama aestu lucru nu lj nchidicã s-agiutã tu tuti minãrili di apulsiri/elefthirusiri ditu Balcanu. Cãndu Lord Byron s-ari dusã la heroilji grets, tu polimlu di elefthirusiri/eliberari, andãmusi emu vlahi, emu grets. Cãndu Gretslji sh-Armãnjlji ãlji avinarã turtsãlji nafoarã ditu Pelopones, lipsea ca Armãnjlji tsi finantsarã polimlu icã alumtarã tu elu, sã nu si luyurseascã altutsiva dicãtu Grets. Surupsirea Armãnjiloru ahurhi tu chirolu cãndu ideoloyia sh-obsesia a statiloru natsionali agiumsi sh-tu Balcanu unã relighii politicã. Tu anlu 1905 sultanlu Abdul Hamid deadi unã iradeauã/nomu tu cari pricunoashti Armãnjlji ca unã mileti ahoryea, cu ndreptulu ti libirtati culturalã sh-administratsiuni religioasã ahoryea. Ama cu tuti aesti, tu anlu 1913 Armãnjlji s-aflarã dinapandica ampãrtsãts tu 4 craturi, craturi tsi s-alumta unu cu alantu s-apridunã cãtu cama multu ditu atsea tsi mata avea armasã ditu Amirãria Otomanã, sh-ashi agiumsirã Sãrbia, Gãrtsia, Vãryãria sh-Rumãnia nai ma mãrilji dushumanji.
Eta 20 lã adusi Armãnjloru tsi bãna tu aesti craturi, cama multu tu Vãryãrii sh-Gãrtsii, avinari, sparizmã sh-moarti: furã ansãnghisits/cilihtãsits sã-shi alãxeascã numa, sã-shi apãrghiseascã casili a loru, nu lã si deadi izini sã sh-azburascã limba, icã s-dzãcã cã suntu Armânji. Multi ditu hoarili a loru furã pustusiti, suti di dascalji, preftsã, intelectuali furã ncljishi, arcats tu ahapsi icã avinats tu insuli anguvati. Ma, Armãnjlji, tsi canãoarã nu furã apufusits sã sh-adarã unu cratu a loru, chiola sh-ideea ti unu statu natsionalu fu multu alargu di elji, ti itia cã eara asprãndits pisti tutu, sh-ca emburi icã picurari nu avea ananghi di sinuri. Di itia cã unãoarã cu chirearea Amirãriljei Otomaã cama multi sinuri s-avea cruitã tu Balcanu, bana Armãnjloru fu cama tu piricljiu. Armãnjlji sh-avurã suti di anji cãsãbadzlji a loru di imburlãchi icã toamna fudzea cu cupiili a loru di njilji di oi tu locurili cama caldi. Statili natsionali, tsi tora anchidica vlihura urdinari sh- alãxeari di mindueri icã di prãmãtilji, nu furã canã oarã tu mintea armãnjloru.
Atsea tsi Amirãria Islamicã lã deadi armãnjloru, elji, crishtinjlji ortodoxi, lã fu loatã di craturli natsiunali crishtini tsi s-ari amintatã dupã ascãpitarea Amirãriljei osmanã. Atsea tsi Armãnjlji caftã tora di la institutsiunili evropeani, nu iasti altu tsiva, iasti mashi atsea tsi lã deadi Amirãria Otomanã: pricunushtearea cã elji suntu unã mileti ahoryea cumu sh-cã iasti ghini cã lj-avemu, s-lã si tãxeascã cã va hibã agiutats, tu niacumtinatili a loru cilãstiseri, sã- sh veaglji limba sh-adetsli a loru tu yinitoru.
Scupadzlji/Nietili a loru ahãntu njits, ama entusiasmulu alãntoru ahãntu mari, aeshtsã scupadz sã-lj bãstiseascã (sutrupseascã).

Articlu "Makedonji, Armãnji, MakedonArmãnji"

Makedonji, Armãnji, MakedonArmãnji
Di iu – Di cãndu – Di cari ?
Tu kirolu ditu soni, multsã di noi, sh nu mash tinirlji, nã antribãmu di iu yinimu, di cãndu himu, di cari mileti nã trãdzemu.
La aesti antribãri furã dati apandisi di multi ori cu ayunjisealã, sh maxusu atumtsea cãndu yini zborlu di loclu iu n-apreasimu, Makedonia, shi tsi nã leagã di popullu alu Philip sh Alexandru.
Naima multsã di atselji cari anyrãpsirã trã noi, nã cãnãscurã ditu frãmturi di informatsii cari furã sh eali adunati di la oaminji cari, icã tricurã pritu locurli iu bãna a noshtsã, icã li-adyivãsirã ditu isturii ma nali icã ma veclji. Cumu cunushtearea armãnea niheamã dipãrtoasã, vãrã di elji nu putu s-adarã unã zuyrãpseari ahãndoasã.
Atselji cari s-aprukearã naima multu di armãnji, xenji icã di-a noshtsã, furã filoloyi icã etnoloyi. Ptsãnji isturianji s-aplicarã ma sãnãtosu tu etili tricuti. Shi aestu lucru ti itia cã, nafoara di memoria oralã tsi va sh-ea s-hibã loatã tu meatri, nu suntu multi documenti anyrãpsiti ti armãnji. Icã ninga nu s-aflã vãrã s-li caftã icã s-li adyivãseascã cu ma multu sinferu.
Cu aesti minduieri sh cu vrearea ti averu, dupu tsi cãftãmu s-adyivãsimu cãtu cama multu ti tsi s-anyrãpsi ti armãnji, vremu s-arcãmu unã nauã mutreari tu unã prublemã multu contruversatã shi ptsãnu cãnãscutã.
Unu isturianu cari nã deadi curagiu tr-aestu lucru easti Neagu Djuvara, di arãzgã armãneascã, cari, dupu tsi bãnã ma multu di disã di banã tu Evropa ditu Ascãpitatã, dzãtsi adzã cã s-featsirã multi alathusi tu isturii, sh maxusu tu atsea ali Romãnii, iu sã spuni cã popullu romãnu s-tradzi di la dacianji sh romanji. Tutu elu dzãtsi cã theoria tsi urdinã cã dacianjlji suntu parti di popullu trakianu shi cã suntu naima multsã tu Haemus, nu easti dealithea shi cã aestã theorii vini di la apridutsearea alãthusitã alu Herodot. Ti amãrtilji, tinjisitlu a nostru isturianu di arãzgã armãneascã nu adutsi vãrã nauã, tu tsi mutreashti popullu armãnescu.
Ti partea noastrã, unã apandisi la antribãrli cari nã frimitã tuts, poati s-yinã di la ndauã averuri trã noi, armãnjlji, shi cari li-avemu tu minti, ma nu suntu scoasi nica tu miydani.
Aesti averuri suntu:
1.Loclu iu bãneadzã armãnjilji di totna easti reghiunea ditu Balkanu sh maxusu ditu Gãrtsii, cãnãscutã sumu numa di Makedonia anticã, tu cari intrã Makedonia, Thesalia, Epirlu, iu avurã shi au nica tu protã tesi zãnatea di picurari shi cãrvãnari. Easti singurlu populu tu Balkanu cari di totna easti cãnãscutu ca “picurari tsi alãxescu loclu, migratori”.
2.Numa sumu cari suntu cãnãscuts tu reghiunli iu bãneadzã easti “vlahi i cutzovlahi” tu Gãrtsii, “vlahi i ciobanji” tu Albania, “vlahi i vlasi” tu Vãrgãrii sh FYROM, “tsintsari” tu Sãrghii sh “macedo-romãnji icã makedonji” tu Romãnia, ahurhinda cu daua parti a etuslui 19.
3.Numa cari u ufilisimu anamisa di noi easti “armãnu” icã “rrãmãnu”(la fãrshirots). Cãndu ishea ditu loclu iu bãna di totna, shi maxusu andicra di xenji, armãnjilji ufilisea numa di “makedonji” icã di “grets”. Acshi avemu exiyisea cã multsã di armãnjilji cari bãna tu Amirãriljia Avstro-Ungarã eara cãnãscuts ca “grets” (Sina, Dumba etc.), acã azbura acasã armãneashti, i ca “makedonji” (Riga Fereu). Tu Romãnii, acshi cumu armãnjilji ufilisescu numa di “mucanji”, cari u loarã di la “mocanu”(omu di munti), acshi cumu siyura-shi dzãtsea romãnjilji ditu Dobrogea, iu furã colonizats a noshtsã, tutu acshi romãnjii lã dzãsirã armãnjiloru “makedoni”, acshi cumu siyura-shi dzãtsea a noshtsã.
4.Limba armãneascã ari unu fondu di zboarã deadunu/comunu cu limba greacã sh limba latinã tu unã proportsiuni di 70-80%(isa-isa), la cari s-adavgâ 20-30% di zboarã comuni cu limba arbineasã, slavona ditu Notu sh turca. Easti ti tsãneari minti cã limba armãneascã nu fu canã oarã anvitsatã tu sculii, pãnã tu deftira parti di eta 19, cãndu ahurhirã protili sculii, tu-ahurhitã pi armãneashti shi deapoaia pi limba romãnã, di Bucureshti. Acã fu anvitsatã mash pi cali oralã sh armãnjilji furã dispãrtsãts sh-bãna tu ma multi craturi dupu 1878 (Thesalia fu datã la Gãrtsia) sh maxusu dupu 1913 (defturlu polimu balcanicu), limba armãneascã azburãtã easti idyea pisti tutu.
5.Tu memoria colectivã, armanjilji dzãcu cã s-tragu di la popullu alu Philip sh Alexandru, ca “makedonji”. Intirisantu easti cã aestã minduiari u-au multsã armãnji tu tuti craturli iu bãneadzã. Cumu poati s-hibã exiyisitã aestã minduiari?

Ninti s-agiundzemu la unã apofasi, vremu s-mutrimu ndauã documenti tsi suntu adusi aminti di atselji cari avurã mirakea s-anyrãpseascã trã armãnji, ca trã elementu ditu “romanitatea di Notu-Apiritu”, i ca trã “armãnji”, numa cu cari furã cãnãscuts di ma multi eti ncoa.

1.Naima vecljiulu documentu cari anyrãpseashti trã limba latinã cari s-azbura tu tutu areallu balkanicu, yini di la Priscus, isturianu di arãzgã greacã, tsi fu deadunu cu Maximin, ambasadoru a Amirãlui Teodose II-lu (401 – 450) pi ninga Attila. Priscus dzãtsi cã tu kirolu atselu tu Balkanu s-azbura iutsido limba latinã. Siyura cã elu azburashti trã atselji cari eara anvitsats, i cari fãtsea imburlãki shi s-priimna pisti tutu shi avea ananghi sã s-acãkiseascã cu-alanti milets. Tsi easti intirisantu trã noi la Priscus easti cã elu pirmituseashti cumu la Attila, s-adunã cu unu omu tsi pãrea “scythu”, ama cari azbura sh gãrtseashti. Priscus dzãtsi cã fu njiratu, ti itia cã azbura gãrtseashti poati mash atselji cari eara sclayi di Thrakia icã di Ilyria. Priscus dzãtsi cã omlu cu cari azbura eara emburu, eara di arãzgã grecu, ama nu undzea ca trakianu icã iliru. Priscus dzãtsi cã aclo iu eara Attila, s-azbura, pi ninga limbili barbari a loclui, limba gothicã, hunica icã latina. Loclu zuyrãpsitu di Priscus easti pi Dunã, tu unu cãsãbã cu numa Mesie(?) shi s-pari cã easti tru Romãnia di adzã (Oltenia icã Muntenia). Cumu shtimu cã sh-altsã armãnji emburi dãnãsea pritu locurli atseali, n-antribãmu desi omlu alu Priscus nu eara vãrã armãnu cari, tu-atselu kiro, ca sh-adzã, azbura multu efcula tuti limbili.
2.Unu altu documentu cu numa di “Cronographia” iasti anyrãpsitu di Theophanes Confesorlu (752 – 817), iu dzãtsi cã bizantinjlji kirurã polimlu contra avarilor la anlu 587, dupu tsi unu ditu ashkerea bizantinã gri cãtã unu sotsu “torna torna fratre”. Ninti s-videmu tsi arãzgã potu s-aibã aesti zboarã, iasti intirisantu ti dzãtseari cã tu ashkerea bizantinã, tu kirolu atselu, avea shi makedonji. Intirisantu easti cã Theophanes anyrãpsi isturia aestã dupu 200 di anji di cãndu s-featsirã factili shi, nu dupu multu kiro, numa di “makedonji” eara ninga ufilisitã, cãndu Vasili Portlu, cari fu amirãlu a Bizantsului, tu deftura parti a etãljei 9, bãgã timeljilu a dinastiljei “makedone”, cari deadi “bazilei” ti aproapea dauã suti di anji. Trã zboarãli anyrãpsiti di Theophanes, trã cari s-dzãtsi cã suntu di arãzgã latinã sh cari dusirã la amintarea theoriljei a limbãljei “protoromãnã”, ti atselji cari cãnoscu limba armãneascã easti limbidu cã eali suntu curatu armãneshtsã.
3.Cronicarlu grecu Nicetas Choniates (1155-1216) anyrãpseashti cã vlahilji suntu ca tserghilji ditu munti. Elu anyrãpseashti cã Thesalia purta numa di Marea Vlãhii.
4.Cronicarlu byzantinu Georgios Kedrenus anyrãpseashti cãtã anlu 1100-1150, cã vlahilji “cãlãtori/nomadz” suntu atselji cari vãtãmarã David, fratili a vãsiljelui vãryaru Samuel, elu ishisi s-pari vlahu, dupu cumu anyrãpseashti T.J.Winnifrith. Loclu iu fu vãtãmatu eara pi calea di Kastoria cãtã Ohrida, iu eara capitala tsaratlui vãryaru.
5.Geoffroy de Villehardouin, cronicaru frãntsescu (1150-1213) tsi lucra pi ninga Boniface de Monferant, vãsiljelu a Saloniclui tu kirolu a Crutsiadãljei IV, anyrãpseashti di Njica Vlãhii, Marea Vlãhii sh Vlãhia Albã.
6.Rabinlu Benjamin de Tudela, di arãzgã ditu Spanii, anyrãpsea, dupu tsi fu tu Balkanu, tu anjilji 1159-1173, cã anaparti di arãulu Σπερχειός (latin Spercheus) eara Vlãhia sh bãnãtorlji di-aclo eara oaminji cu curagiu sh cã nitsi unu amirã nu poati sã-lj cumãndãseascã.
7.Chalcondylas, cronicaru grecu (1423 – 1511) anyrãpseashti cã vlahilji s-afla tu Laconia (Peloponezu) sh loclu tsi s-tindea di Ioanina cãtã Trikala purta numa di Vlãhia di Nsusu (Dolopia).
8.Phranzes, tutu cronicaru grecu (1401-1477) anyrãpseashti cã Njica Vlãhii s-afla tu Etolia sh Acarnania, eara Vlãhia di Nsusu tu Epiru.

Videmu ditu documentili di ma-ndzeanã cã numa di “vlahu” alãnceashti cãtã tu ahurhita etãljei 12 sh tuts atselji cari azburãscu di “vlahi”, facu ligãtura cu unu “populu ditu munti”, “picurari” i “cãrvãnari/cãlãtori” cari “alãxea loclu(migratori)”. Tu tuti documentili di cari azburãmu ma-ndzeanã, zborlu “vlahos” yini ditu limba greacã. Ma amãnatu, cãndu easti ufilisitu tu alti limbi, ari idyia soie di-anyrãpseari.

Iasti intirisantu ti tsãneari minti cã, di naima ptsãnu dauã suti di anji, di la anyãpserli alu Pouqueville (1810), numa di “vlahu“ icã “cutzovlahu” eara datã armãnjiloru di grets shi s-acãkisea cã easti zborlu di unu populu di “picurari”, acshi cumu sh numa di “tschobanu” eara ufilisitã di arbineshi / iliri ti idyiulu populu. Cumu videmu, dauli numi suntu ufilisiti di naima vecljili populi ditu Balkanu shi eali zburãscu di idyiulu populu, atselu cari adzã-sh dzãtsi “armãnu” icã “rrãmãnu”.
Tutu tu kirolu atselu, ditu gramatica alu Mihali Boiagi (1813) ufilisearea zboarãlor “makedo-vlahã” fatsi ti prota oarã ligãtura anamisa di aesti dauã numi.
S-hibã “vlahu” numa ti-“atselu” cari bãna tu Makidunie, aclo iu bãna sh alti populi ? Icã Boiagi ufiliseashti ti prota oarã unã sintagmã tu cari adutsi aminti unu populu cari-sh dzãtsea “makedonu” shi cari eara cãnãscutu sh-cu numa di “vlahu” ?
Cumu vidzumu pãnã tora zboarãli “vlahu” shi “armãnu” zuyrãpsescu idyiulu populu, nai ptsãnu tu Gãrtsii sh Arbinishie.
Potu s-hibã dauli zboarã ligati di popullu “makedonu”?

Cumu avemu dzãsã ninti, tu memoria oralã, armãnjilji minduiescu cã s-tragu di la popullu alu Philip shi Alexandru atselu Marli, populu tsi-shi dzãtsea “makedonu”.

Ari vãrã thimeljiu aiestã minduiari ?

Unã apandisi la aestã antribari u-aflãmu la isturianlu romanu di limbã greacã, Flavius Arrianus (95-175 dH) cari anyrãpsi trã expeditsiili alu Alexandru, tu cartea apridusã pi frãntseashti cu numa “Anabase d’Alexandre le Grand”. Shtimu cã Arrianus fu mari functsionaru romanu, di culturã shi di limbã greacã, bunu sotsu cu amiradzlji romanji ditu kirolu a lui sh maxusu cu Hadrien (76 – 138 dH). Anyrãpsi ti bana alu Alexandru dupu tsi avu tihea s-adyivãseascã anyrãpserli orighinali alu Ptolemeu sh Aristobule, doi strateghi, bunji sots di-alu Alexandru.

Ditu isturia alu Arrianus shtimu câ ashkerea alu Alexandru eara di vãrã 39.000 di oaminji, ditu cari naima multsã eara makedonji. Alantsã eara grets, trakianji, iliri sh tribalianji.
Tu analiza ti cari avemu sinferu, dãnãsimu la unu zboru cari lu dzãsi Alexandru dinintea makedonjiloru, cãndu s-turna, dupu polimlu cu Porus.
Ia tsi lã dzãtsi Alexandru a makedonjiloru cari vrea sã-lji pitreacã acasã:
« Ce n’est point pour vous retenir, Macédoniens. Je vous ai laissés libres de partir. C’est pour vous rappeler tout ce que vous avez contracté d’obligations et le retour dont vous les avez payées, que je vous adresse la parole. Commençons, ainsi qu’il est convenable, par Philippe, mon père. Philippe ayant trouvé vos hordes errantes, sans asile fixe, dénuées de tout, couvertes de peaux grossières, faisant paître dans les montagnes de misérables troupeaux que vous disputiez avec peu de succès aux Illyriens, aux Triballiens, aux Thraces voisins, vous revêtit de la chlamyde, vous fit descendre des montagnes dans la plaine, vous rendit, dans les combats, les émules des Barbares. »
« Nu voiu s-vã tsãnu, Makedonji. V-alãsaiu eleftiri s-fudzits. Voiu s-v- aducu aminti di-atsea tsi nã leagã sh cumu pãltitu borgea tsi vã-u loatu. S-ahurhimu acshi cumu iasti aradha cu Philip, afendi a meu. Philip, cari v- aflã tu ceati/parei (migratoari), fãrã apanghiu astãsitu, dipu fãrã tsiva, anviscuts tu kelji groasi, pãscãnda tu muntsã cupiili a voasti, cari li-ampãrtsats cu ptsãnu amintaticu cu vitsinjlji a voshtsã iliri, tribalianji, trakianji, shi vã-nviscu tu chlamidã, vã dipusi ditu muntsã tu cãmpu shi vã featsi kihãljadz pristi barbari »
Zuyrãpsearea di ma-ndzeanã easti prota cari aleadzi unu populu di-alanti cu cari bãneadzã shi easti adratã di unu vãsilje cari-sh cãnoashti ghini fara.
Videmu cã ditu tuti populi cari bãnarã tu Balkanu, mash makedonjilji suntu di prota picurari migratori shi di mari simasii easti cã Alexandru nu adutsi dipu aminti di grets – cari nu bãna tu muntsã sh nu avurã canãoarã zãnatea di picurari.
Dãnãsimu aoa cu zborlu alu Alexandru cari va lu-apridutsemu, cu tutã cartea alu Arrianus, ma amãnatu. Tora dioarã vremu s-nã turnãmu la ligãtura tsi putemu s-u adrãmu andicra di numa di “makedonu” cu atsea di “vlahu” sh dipu tu soni cu-atsea di “armãnu”.
Acshi cumu easi tru miydani ditu documentili cari li-adusimu aminti tu aestã analizã, treili zboarã zuyrãpsescu unu singuru populu: unu populu cari di prota avea zãnatea di « picurari migratori », acshi cumu lj-aducu aminti tu anyrãpserli a loru cronicari ditu tuti etili.
Numa di « makedonji » u aflãmu pãnã tu eta 11, purtatã di dinastia “makedonjloru” alu Vasili Protlu, amirãlu a Byzantsului, cari-sh trãdzea arãzga ditu popullu alu Alexandru. Nu shtimu ni cã tse, nitsi cumu, tu anyrãpserli ahurhindalui cu eta 11-12, numa sumu cari aflãmu idyiulu populu s-alãxeashti tu numa di « vlahu ». Acã theoria dzãtsi cã orighinea zborlui « vlahu » yini ditu zborlu ghermanicu « Walha », a naua nã si pari cã exiyisea nu easti multu sãnãtoasã sh minduiarea tsi s-featsi ti aestã lãyurii nu fu multu ahãndoasã. Nu putemu s-pistipsimu cã zborlu « Walha » icã « Volcae », cari lu-aflãmu tu anyrãpserli alu Julius Caesar sh cari tu limba greacã fu cunuscutu ca « Ouolkai » agiumsi, dupu ma multu di unã njii di anji, « vlahos » !
Cumu gretslji furã atselji cari ufilisirã prota oarã, tu eta 12, zborlu « vlahos » shi cumu zborlu armasi nialãxitu pãnã adzã, minduimu cã elu zuyrãpsea popullu makedonu / armãnu shi avea noima di « picuraru »- prota zãnati, di daima, a armãnjiloru. Acshi cumu sh-adzã gretslji lu ufilisescu sh-cu noimã pegiorativã.
Muntili sh cupiili di oi, cu cari bãna makedonjilji / vlahilji / armãnjilji, suntu « izvurlu » ditu cari alãncea aestu populu di totna. Sh-acshi armasi sh- adzã.
Siyura cã aestu populu s-« virsa », cãndu sh-cãndu, tu vãljuri, tu cãmpuri, acshi cumu featsi sh-tu kirolu alu Alexandru, shi « adãpa » di multi ori sh- alti populi tu cari, di multi ori, s-tukea. Poati cã aestã easti exiyisea cã nu puturã tu isturii sã s-adunã, sã-shi adarã unu cratu mashi a loru…

Cãndu bãna tu muntsã, sh-tritsea bana tu parei njits, tu fãlcãri shi fumealjia eara tutã avearea lui. Cãndu ishea tru xeani, bãna cu dorlu sã s-toarnã tu locurli di iu vini. Acshi cumu adrã sh-tu kirolu alu Alexandru…

Articlu "Dinastia Makedonjiloru a Amirãriei Bizantini" anyrãpsitu di Nicolas Caracota, grãmaticu a Consillui Makedonji-Armãnjiloru

Tru unã cuvendã di ma ninti, dzãtseamu cã zborlu « makedonu », (tsi zugrãpsea ditu kirolu alu Alexandru unu populu di picurari, tsi bãna maxusu tru munti sh tritsea unã banã alãcsitoari di locu/migratoari), lu aflãmu pãnã tu eta 11, ligatu di dinastia / fumealjia Makedonjiloru (867 – 1056).
Atselu cari bãgã thimeljilu alishtei dinastii, fu Vasili Protlu cari agiumsi amirã tru anlu 867.
Sinferlu a nostru ahoryia ti aiestu amirã vini dupu tsi adyivãsimu cã desi numa di prota, sumu cari fu cãnãscutu, eara di “Vasili Makedonlu”, s-pari cã arãzga lui dealithea s-tradzi ditu unã fumealji di vãsiljeadz armeni (ditu Armenia).
Ninti s-ahurhescu s-dizvãrtescu lunga cali, ninga nibitisitã, tru cari fãrã s-voi intraiu, prindi s-dzãcu cã di cumu ãnj intrarã tru minti dauli zboarã di cari adushu aminti ma-ndzeanã, « makedonu » sh « armeanu », dauli ligati di unu singuru omu, unã pustã di hirbeari nu mi alãsa arãhati.* Cumu potu s-sheadã deadunu dauã zboarã cari suntu ahãntu alargu, ma s- minduimu la orighini, la kiro, la locu ?
Cu aiestã minduiari ahurhiiu s-caftu tutu tsi s-anyrãpsi ti Vasili Protlu sh ti dinastia / fumealjia a lui.
Ma multu di tihi, cãftãrli a meali s-dãnãsirã pi unu isturianu di Yalii / Frãntsii, cu numa di Albert Vogt, tsi anyrãpsi la 1908 “Basile I-er, Empereur de Byzance 867 – 886 et La Civilisation Byzantine à la fin du IXe siècle” tipusitǎ Paris, tru Librairie Alphonse Picard et Fils.
Albert Vogt anvitsã sumu cumãndãsearea pedayogicã alu Charles Diehl (1859-1944) sh Alfred Nicolas Rambaud (1842-1905), doi di naima mãrlji profesori cari anyrãpsirã ti Byzantsu sh-ti etili ditu mesi.
Ditu cartea tsi-u deadimu ca numã ma ninti sh cari fatsi ti prota oarã unã pirmituseari completã a etãljei cãndu bãnã Vasili Protlu, sinferlu a nostru tora di oarã s-aplicã ma multu pi informatsiili tsi mutrescu orighinea sh bana alushtui amirã.
Informatsiili cari li anyrãpseashti Albert Vogt yinu ti aiestã parti di la nipotlu alu Vasili, Constantin VII Porphyrogenetlu (905-959) cari anyrãpsi ti bana a pap-su-lj sh ti cumu eara andreaptã amirãriljia byzantinã tu atselu kiro. S-dzãtsi di Constantin VII Porphyrogenetlu cã fu unu amirã intelectualu, istorianu, artistu sh anyrãpsitoru/literatoru.
Tsi lomu noi tu isapi tu studiulu a nostru furã dauã cãrtsã “Bana alu Vasili/Vie de Basile” sh “De Administrando imperio”, iu pistipsimu noi cã s-aflã informatsiili di naima mari simasii ti tema tsi nâ dishtiptã sinferlu.
Albert Vogt anyrãpseashti cã Vasili s-amintã tu Makedonii, fãrã s-da unu locu, la anlu 811 icã 812, tu unã fumealji di huryeats tsi va s-dzãcã oaminji di la hoarã. Loclu a lui di amintari ãlj deadi ma amãnatu, cãndu agiumsi amirã, numa di Vasili Makedonlu, di iu sh numa a dinastiljei / fumealjei di amiradz cari vini dupu elu pãnã la anlu 1056, cãndu muri atsea ditu soni vãsiljoanji di idyea arãzgã/di idyiulu osu (Théodora Porphyrogénéte 980-1056).
Iara fãrã altã exiyisi, dzãtsi cã la 813, ti itia polimlui cari-lu purtã unu vãsilje vãrgaru Krum, contra Byzantsului, fumealjia alu Vasili, cari s-afla tu mãhãladzlji deanvãrliga di Andrinopoli, fu loatã deadunu cu altsã 10000-12000 di bãrbats fãrã s-misurã muljerli sh ficiuritslji, sh furã adushi tu Vãryãria ditu atselu kiro, iuva nu multu alargu di Preslav, iu eara loclu iu bãna sh cumãndãsea vãsiljelu vãryaru icã poati ninga Dunã, tu loclu iu adzã easti Silistra (Cadrilateru). Aiestã ditu soni minduiari, dzãtsi Vogt, vini ti itia cã adutsearea makedonjloru s-featsi cu cãrãyili. Ma s-hibã dealithea aiestã ipotezã, ti ciudii sh tãxirati ti makedonji s-agiungã ninti di oarã (“avant l’heure”) tu idyiulu Cadrilateru, iu dupu altu polimu (1912/1913), ama ti altã itii, furã colonidzats/mutats pãrintsãlji a noshtsã armãnji, a curi lã si dzãtsea tutu « makedonji ». Ma undzearea tsi iasi tru miydani tu aiestã minduiari nu s-dãnãseashti mash aua. Cumu va videmu ma-alargu.
Vasili eara tu atselu kiro ninga tu culpani. Fumealjia lui sh alantsã makedonji icã trakianji bãna tu hoari deadunu sh armasirã tu locurli atseali ma multu di yinyits anji.
Aua bãnã Vasili sh fumealjia lui iu s-amintarã ma multsã frats sh surori, ditu cari elu eara naima marli. S-pari cã nu-lj vigljea canu sh bãna deadunu, acshi cumu bãna sh tu Makedonii. Vasili criscu fãrã sculii, cumu crishtea sh-alantsã ficiurits vãryari, mashi cu urnipsearea pãrinteascã sh-cu praxea cari u loa di la ma tricutslji a hoarãljei. Albert Vogt dzãtsi cã fendu-su alu Vasili muri cãndu elu avea 15-17 di anji shi, cumu eara adetea, atselu ma marli di ficiori ãlj loa loclu.
Nu shtimu tsi lucru fãtsea Makedonjlji tu atselu locu sh nitsi cumu sh-tritsea bana. Tsi shtimu easti cã Vasili sh-alantsã Makedonji armasirã aclo pãnã cãndu elu umplu ilikia di 25 di anji. Fãrã di altã, cumu bãna deadunu ca di totna, nu-shi kirurã ni limba ni adetsli, sh vrearea ti turnari-lj frimta tuts.
Sã spuni cã Makedonjilji, ãn capu cu doi bãrbats di mari curagiu, cu numa di Kordyles sh Tzantzes, s-bãturã cu vãryarlji cari eara andrupãts di unguri sh lj-anãkisirã. S-turnarã tuts tu Makedonii, iu Tzantzes fu durusitu cu titlu di strategu/gheneralu/cumãndisitoru a Makedoniljei.
Dupu tsi s-turnã tu Makedonii, unu kiro lucrã ti Tzantzes ama nu aminta cãtu lipsea sh-tsãnã fumealjia sh atumtsea lo apofasea s-ducã Constantinopol. Vogt dzãtsi cã-lj fu multu greu s-dispartã di fumealjia lui, ama nu u agãrshi vãrã oarã sh dipriunã, cãtu bãnã, lã pitritsea tuti tsi avea ananghi.
Va nã dãnãsimu aoa cu epopeia alu Vasili sh va nã turnãmu niheamã la tsi anyrãpseashti Constantin VII Porphyrogenetlu ti arãzga a fumealjei a pap-su-lj.
Elu dzãtsi cã arãzga loru dealithea easti di la Philip II sh Alexandru Makedon sh aiestã arãzgã fu totna nsusu tsãnutã di tuts amiradzlji cari ishirã ditu aiestã fumealji. Siyura cã putemu s-lomu aiestã apofasi ca hiindalui zborlu di “arãzgã dila populu alu Philip II sh Alexandru Makedon”, acshi cumu sh adzã ninga multsã di Armãnji minduiescu cã arãzga loru easti di la Alexandru sh populu makedoneanu.
Easti intirisantu ti anyrãpseari cã aiestã pistipseari u avurã tuts amiradzlji cari ishirã ditu aiestã fumealji.
Multu kiro dupu Vasili Protlu, Vasili II Bulgaroctonlu (958 – 1025) avu unã sorã Ana cari u mãrtã cu Vladimir (958 – 1015), vãsiljelu di Kiev. Unã nipoatã Ana Iaroslava s-mãrtã cu Henri I ali Frãntsii cu cari avu unu ficioru cari lu pãtidzarã Philip, trã adutsearea aminti alu Philip II Makedonlu, strãpaplu a fumealjei ditu cari-sh trãdzea zãrtsina. Eara ti prota oarã cãndu tu Yãlii/Frãntsii s-amintã unu ficiuricu tsi fu pãtidzatu Philip.
Easti iara intirisantu ti anyrãpseari cã cronitsli slavoni (Cronica alu Nestor – 1116?) cari anyrãpsescu ti Ana Porphyrogeneta cumu u zugrãpsescu, easti adusã aminti ca “makedonski” tsi va s-dzãcã cã yini ditu dinastia / fumealjia makedonã.
Ma s-eara zborlu mash di arãzga “makedonã” cari nã-u anyrãpseashti Constantin VII Porphyrogenetlu, isturia a mea va s-dãnãsea aoa.
Ama nu fu s-hibã acshi!
Amirãlu Vasili Protlu nu fu ici unu omu ca tuts alantsã. Acã fãrã sculii sh fãrã carti (nu shtea s-adyivãseascã nitsi s-anyrãpseascã) elu agiumsi amirã tu ilikia di 55 di anji.
Cumu anyrãpseamu ma ninti dupu tsi lucrã unu kiro sumu cumãndãsearea alu Tzantzes, cari eara strateglu a Makedoniljei, lo apofasea s-ducã Constantinopol, iu minduia cã va poatã s-amintã ma lishoru bana ti elu sh ti fumealjia lui cari avea armasã acasã, tu Makedonii.
S-dzãtsi ti elu cã eara unu bãrbatu analtu ca bradlu, cu percea neali-neali, cu multã cuveti, intelighentu sh multu sertu. Tsi shtea ma ghini eara s-aibã angãtanu calji, sh-acshi lu-adusi tihea s-lucreadzã ti unu omu multu avutu, cu numa-lj Theophylitzes.
Tu kirolu atselu amirã eara Mihali III, hiljiulu alu Theophil sh Theodora. Putearea dealithea u avea Bardas, frati ali Theodorã cari purta numa di Cezar, cata cumu tu amirãria romanã.
Antigon, unu hiljiu di-alu Bardas avea andreapta unã measã cu gimbushi cari s-bitisea totna cu alumti iu tiniri cu cuveti cãfta gloria sh paradzlji tsi yinea diunãoarã cu ea. Ti kirolu di cari zburãmu tora, la gimbushi eara cãlisits sh alumtãtori vãryari cari, di multu kiro, eara cunuscuts tu Byzantsu, ca oaminji cari vãrnu nu lã u putea. Maxusu eara unu cari nu avea vãrã su-lu surpã, ahãnta eara di sarpu. Cumu la gimbushi eara cãlisitu sh afendicolu alu Vasili, Theophylitzes, aestu lã dzãsi cã ari elu unu tiniru tsi nu lj-u poati vãrã, nitsi vãryarljii.
Ti Vasili fu prota poartã tsi-lj si dishcljisi calea cãtã aveari. Vãryarlu vru s-lu mutã sh s-lu da di padi, ama Vasili armasi ca gurguilju di keatrã, alãkitu di locu. Dupu aiestã, Vasili s-ascumbusi, lu mutã vãryarlu pãnã pisti capu sh lu-arcã mpadi di iu vãryarlu nu mata s-mutã.
Aiestã fu duri ta s-adarã unã mari entipusi tu mintea Cezarlui cari-lj gri s-lucreadzã ti elu. Ti Vasili fu intrata tu fumealjia amirãlui.
Unã dzuuã, Mihali III ancupãrã unu calu tsi vru s-lu ancalicã, ama callu fu ahãntu di ayru, cã nu putu canu s-lu tsãnã. Cãndu amirãlu dzãsi cã va sã-lj talji cicioarli di dinãpoi, Vasili cãftã s-lu-ancalicã. Cu mari mãsturlãki alinã callu, tsi lu-ascultã fronimu, acshi cumu cu 12 di eti ma ninti Alexandru Makedon, di la cari dzãtsea cã s-tradzi, adrã cu Bucefal.
Acshi agiumsi Vasili di lucra tu ahurea amirãlui. Eara la anlu 856, sh-avea ilikia di 44 di anji.
Dupu unu kiro, la unã kiniyi/avinari, la cari Vasili purta bastonea amirãreascã, unu lupu ishi dinãcali shi s-hiumusi cãtã amirã. Cu curagiu sh fãrã s-minduiascã ici, cu cuvetea-lj cãnãscutã, Vasili ãlj cripã caplu a luplui cu bastonea-lj amirãreascã, sh de-atumtsea, aprukearea lui di amirã nu mata putu s-hibã curmatã.
Dupu ninga dzatsi anji cari tricurã, s-dzãtsi cã Vasili fu atselu cari lu cãndãsi amirãlu s-lu vatãmã Cezarlu Bardas, sh ti itia cã lu-avea adratã s-pistipseascã cã ascãpã di unu mari dushmanu, amintã tesea di co-amirã.
Pãnã tu soni s-dzãtsi cã tutu elu fu atselu cari andreapsi vãtãmarea amirãlui Mihali III sh la anlu 867 agiumsi amirãlu a Bizantsului, cãndu bãgã thimeljilu a dinastiljei Makedoni.
Vasili fu la cumãndãsearea Byzantsului kiro di 19 di anji, cãndu spusi cã easti unu omu multu mintimenu, cari shtii s-tsãnã ekilibrulu cu lucurlu, cu paradzlji, cu putearea, cu pistea. Acã fu fãrã carti, fu unu mari amirã tsi bãgã pi cali amirãria tsi fu thimeljlu la Europa cari amintã pãnã adzã.
Ti hãrli tsi li avu aiestu amirã sh ti tsi amintã Byzantslu tu kirolu alu Vasili va s-anyrãpsimu altã oarã.
Tora vremu mash s-arcãmu unã mutritã ti soia cumu lu vidzurã cronicarlji cari anyrãpsirã ti elu dupu Constantin VII Porphyrogenetlu.
Albert Vogt adutsi aminti di Continuarea la Theophanes (961), Yioryi Caluyarlu (948), Leon Yrãmãticlu (948), Symeon Magister (975) sh Georgios Kedrenus (1124?).
Aistu ditu soni adutsi unã theorii cari easti ti noi di mari simasii. Nu cã easti dealithea, ama tamam cã poati s-nã aducã unã multu importantã apandisi la unã antribari cari nã frimitã di multu kiro.
Kedrenos, cumu sh altsã cronicari, ama cu ma ptsãni detalii, anyrãpseashti cã Vasili Protlu sh tutã dinastia / fumealjia Makedonjloru pari cã easti di arãzgã “armeanã” .
Ia tsi dzãtsi Kedrenos:
“Vasili s-amintã tu Makedonii, ama elu eara di arãzgã armeanã, sh ma multu, eara amintatu tu unã fumealji multu cunuscutã a Arsacizloru, cari au datã vãsiljeadz la Partsã, Medzã sh Armeanji… Atselu ditu soni vãsilje, Artaban, kiru putearea sh vini cu frati-su Klienis, s-ascundã tu Byzantsu, iu eara amirã Leon atselu Marli. Aiestu lj-apruke ghini sh lã featsi tinjia di lj-apãnyisi tu pãlatea lui. Aflãndalui, vãsiljelu a Pershloru, cari lu- avea bãtutã Artaban, lj-anyrãpsi s-toarnã cã pali va-lj bagã s-hibã vãsiljedz pisti Armeanji. Cumu s-minduia tsi s-adarã sh avdzã amirãlu Leon, lj-ari mutatã tu unu cãsãbã ditu Makedonii cu numa di Nike.
Deapoaia cumu vãsilia persanã fu bãtutã di araghi (651 dH), cumãndãsearea arabã cãlisi diznãu armeanjlji s-yinã nãpoi tu Apiritã. Cumu Heraclius tsi eara sh elu di arãzgã armeanu, ditu fumealjia arsacizloru, avdzã sh elu di aiestã acljimari sh nu vrea s-kearã aieshtsã armeanji, lj-adusi prota tu cãsãbãlu Philipes ditu Makedonii sh ma nãpoi Andrinopoli iu lã si pãru ma ghini, ama fãrã ta s-minteascã cu dunjeaua autohtonã.”
Unã analizã ahãndoasã la tsi pirmituseashti Kedrenos ascoati tu miydani multi alathusi, maxusu chronoloyitsi. Prota, sã shtii tora cã Arsacizlji furã vãsiljadz tu Armenia di la anlu 250 ndH pãnã la 225 dH. Artaban V fu vãtãmatu tu polimu sh nu s-cãnoashti desi avu vãrã frati. Leon Protlu (cã di elu easti zborlu) fu amirã la 457-474 dH sh Heraclius fu amirã la 610 – 641 dH. Vasili s-amintã la 812. Cumu s-pistipseshtsã cã vãrã ditu Arsacizi dila anlu 225 dH agiumsi tãshi dupu ma multu di 200 di anji tu Byzantsu, sh dupu ninga 150 di anji Heraclius (cari eara mortu la 651 dH) lj-ari mutatã Andrinopoli, iu dupu altsã 200 di anji s-amintã Vasili cari pistipsea cã ari arãzgã makedonã?
Ta s-nu adrãmu vãrã alathusi tru analiza noastrã neasimu sh mutrimu la tuts isturianjlji armeanji, tsi putum s-lj-aflãmu. Suntu isturianji di mari autoritati cumu Moïse de Khorene (410 – 490 dH) , Arisdagues de Lasdiverd (1000 ? – 1071 dH), Sébéos (645 dH). Iuva nu s-adutsi aminti di arãzga armeanã alu Heraclius (Sébéos) icã alu Vasili Protlu icã tuts atselji tsi furã dupu elu, acã Arisdagues de Lasdiverd anyrãpsi multu ti amiradzlji ditu dinastia makedonã sh maxusu ti Vasili II Bulgaroctonlu. Neasimu ninti cu cãftarea noastã sh-antribãmu unu mari numiru di armeanji cari bãneadzã tu Europa sh SUA. Tuts nã dzãsirã idyiulu mesagiu. Dupu elji nu s-ari avdzãtã vãrã oarã ca unu armeanu sh-kiarã identitelu sh nu cãnoscu ca vãrã armeanu s-agiungã tu tesea / clasa socialã ahãntu di-nghiosu, cumu pari cã fu Vasili. Sh ca unã observatsiuni ditu soni, unã paradiymã multu sughestivã : cu ptsãnu kiro ninti di Vasili Protlu fu amirã Leon Armeanlu cari nu sh-avea agãrshitã arãzga, acshi cumu ishishi Kedrenos dzãtsi, ti itia cã armeanjlji nu para s-mintea cu alanti milets.
Easti limbidu cã tutã isturia easti alathusi icã pirmithu.
Ama, dupu tsi ljiai tu isapi tuti minduierli, unã antribari nu tsã da arãhati. Di iu vini aiestã theorii cu arãzga “armeanã”.
Lipseashti s-nã turnãmu niheamã la Albert Vogt sh Constantin VII Porphyrogenetlu. Tu “Bana alu Vasili” (cap XII, 244) Constantin VII Porphyrogenetlu dzãtsi cã Vasili, tiniru agiumtu Constantinopolu s-avea ligatã sotsu cu unu patricianu cu numa di Constantin, fendi alu Thoma, cari bãna tu kirolu alu Constantin VII Porphyrogenetlu, ti itia cã eara doilji di idyia arãzgã “armenios”, tsi va s-dzãcã tu limba greacã “armeni”. Ma-nclo nitsi unu altu zboru cari-s-pitreacã la aiestu populu, ni iu bãneadzã, ni di iu s-tragu, ni cumu agiumsirã tu Makidonii.
Prindi s-dzãtsemu cã nu sã shtiu ma multi ti patricianlu Constantin sh Thoma, nafoara di tsi adutsi aminti Constantin VII Porphyrogenetlu tu capitolu di ma-ndzeanã.
Defturlu locu iu Constantin VII Porphyrogenetlu adutsi aminti di zborlu “armenios” iasti atumtsea cãndu azburashti ti unu sotsu alu Valisi Protlu cu numa di Stilianos Zaoutzés, cari agiumsi omlu cu naima mari puteari pi ninga Amirã. Stilianos Zaoutzés di cari Costantin VII Porpyrogenetlu dzãtsi cã easti “armenios” di idyea arãzgã ca pap-su, easti afendi ali Zoe, mãrtatã cu Leon VI di cari s-amintã Constantin VII Porphyrogenetlu.
Cu aiesti dauã numi ditu soni, nã si pari câ alathusea cu arãzga alu Vasili Protlu s-limbidzashti tutã. Ca unã pãrãtirisiri/observastii, numili “Constantin” sh “Thomas” cumu sh “Vasili” nu para eara ufilisiti la armeni, aca eara sh-elji crishtini. Cu ahãntu ma ptsãnu numili Stilianos sh Zoe cari, dupu shtearea noastrã, li-aflãmu adzã sh maxusu tu atselu kiro la Grets sh la Makedonji/Armãnji. Unã cãftari ti numili sh patronumili ufilisiti di Armenji n-adutsi apofasea cã minduiarea noastrã easti dealithea. Dãmu ma-nghiosu ndauã di locurli iu putemu s-adyivãsimu numili sh patronumili ufilisiti la Armenji:
Mash ca unã adãvgari, tu tuti cãrtsãli ti isturia Armenjloru, tsi li deadimu ma-nsusu, nu aflãmu canã di numili adusi aminti aua.
Diznau ca unã pãrãtirisiri/observatsii: zborlu cari lu ufilisescu armenjiljii atumtsea cãndu azburãscu ti elji iasti “hay”, pluralu “hayer”- dupu numa thimiljiusitorlui myticu Haïk. Acshi cumu sh alti populi uilisescu altu zboru di-atselu ufilisitu di xenji : “shkiptari ti arbinesu”, “brezh ti bretonu”, “euskadi ti basc”, “elinu ti grecu” etc.
Tsi easti ciudii tu tutã isturia aiestã easti cã desi putemu s-lomu ti bunã orighinea “armeanã”, maca tu tutu tsi yini dupu aiestu capitolu, Constantin VII Porpyrogenetlu anyrãpseashti mash di arãzga “makedonã”, di la Philip sh Alexandru atselu Marli. Nã si pari ti nipistipseari cã unu isturianu bunu cãnãscãtoru di populi, pisti cari eara amirã, s-minteascã dauã zboarã cu noimi ahãntu di ahoryia, fãrã s-da vãrã exiyisi i apandisi.
Unã sinyurã apandisi poati s-exiyiseascã aiestã theorii. Zborlu “armeanu” di iu ahurhi theoria cu arãzga armeanã alu Vasili, sh cari tu limba greacã s-anyrãpseashti “armenios” fu la orighini “armanoi” i “armenoi” cumu siyura sh-dzãtsea makedonjlji di multi eti ninti. Sh adzã tu locurli iu bãneadzã armãnjilji di totna, sh maxusu ninga Kastoria, icã tu Arbinishii, zborlu tsi lu avdzã easti “ar(ã)meanji” icã “rrãmeanji” cari easti multu efcula ti confundari cu “armeanu”.
Cumu s-agiumsi la aiestã alathusi? Minduiescu cã zborlu “armãn” cari eara ufilisitu di makedonji, nu eara multu cãnãscutu nafoara di comunitatea loru, cumu nu fu cãnãscutu nitsi tu eta 19 sh cumu nu iasti ninga ghini cãnãscutu nitsi adzã.
Pistipsescu cã Constantin VII Porphyrogenetlu ufilisi zborlu acshi cumu lu-avdzã di la pãpãnjii a lui, dupu tsi bãnã alargu di Makedonii sh yrãmãticlu cari lu anyrãpsi lu-adusi tu limba greacã, aschi cumu duki elu. Iasti poati, unu semnu alãsatu di Dumnidzã ti dizligarea mistiryiului ligatu di populu makedonu pi cari nu vru pãnã tora s-lu alasã s-kearã.
Sh nu dipu tu soni, prindi s-dzãcu cã ti mini, cama di 20 anji, cathi oarã cãndu dzãcu cã hiu armãnu, nu fu unã oarã s-nu-nj toarnã xenlu cu cari azburãscu :
•“hii armeanu ?”

Cathi oarã lipseashti s-trecu pritu :

•“aromanian” icã “aroumain” cari nj-adutsi antribarea : “hii romãn ?”;
•“makedoneanu” cu antribarea : “hii slavu ?”;
•“vlahu” cu antribarea ntru-oclji “?”;
•sh dipu dinãpoi “Makedon-Armãnu” di la Alexandru Makedon.
Cã tse “Makedon-Armãnu” ?
Cã numa popullui a meu yini di la dauã personalitãts mithitsi:
Protlu cu numa di Makednes, adusu aminti di Herodot, tsi deadi numa di Makedonia, sh defturlu (vahi protlu) cu numa di Armenus, adusu aminti di Strabon, tsi deadi numa di Armãn icã Arãmeanu.
Ca unã concluziuni ditu soni, minduimu cã ipoteza pi cari u prezentãmu tu cãftarea noastrã easti dealithea, fãrã cãsuri sh cã zborlu di “armãnu” i “arãmeanu” fu ufilisitu di Armãnji di naima vecljiulu kiro. Sh ma largu, cã tu perspectiva aiestã easti limbidu cã multi di personalitãtsli tsi pãnã adzã furã cãnãuscuti ca “Armenji” icã di arãzgã “armeanã” eara dealithealui Armãnji i Makedonji.
Prindi ca intelectuali di-a noshtsã, cu vreari ti fara armãneascã, sã s-apleacã pi aiestã temã shi s-caftã tu documenti tsi suntu adzã multu ma efcula ti-aflari.
Sh s-anyrãpseascã diznãu isturia a popului a nostru cari, ti amãrtii, ninga nicunuscutu ti Europa, ti cari adrã ahãnta curbani.

Izvuri di nuntru

Isvuri di Nafoarã

Alti

Biblioyrathilj