Ada Tsiganlia

Di Wikipedia, Entsiclopedia liberã
Ada Tsiganlia yiarna
Ada Safari

Ada Tsiganlia easti insulã pi aruulu Sava ãn Beligrad, cari cu mehanizatsii easti adratã ca peninsulã. Idghea ashitsi cu mehanizatsii easti adratã shi alantã Baltã pi Sava, cari easti adrat cu adrari paravani a aruului Sava shi plaja pi balta. Ada Tsiganlia tu tricutslji ets eara cãnãscutã dupu hapsinatitslji shi logorili, ma dupu dipisearea a polimlui easti priadratã tu cãnãscut loc, tu multu popularã shi multifunctsionalã zonã recreativã ãn Beligrad, cãnãscutã dupu a ljei plaji shi obiecti sportivi. Tu chirolu di veara ari ma multu di 100.000 di vizitori tu dzãlili di lucru shi pãnã 300.000 vizitori tu chirolu di vichendili. Di ispeti ca easti localitati atractivã, Ada Tsiganlia multi ori tu jargon easti cãnãscutã sum numa Amarea din Beligrad.

Pozitsia gheograficã[alâxire | modificare sursă]

Pi aruulu Sava, multu aproapea aclo iu intrã tu aruulu Dunav, largu mash 4 km.di tsentrul a cãsãbãlui Beligrad s-aflã insula di un chiro, a azã peninsula Ada Tsiganlia, loc ti pic-nic, loc ti ascãldari shi loc ti discurmari a turishtsãlor. Anvãrligatã easti cu pãduri cu ponj a curi tu sezona la cad frãndzãli, a ari shi livãdz.

Vãrã hroniciari, numa alishtei insulã u aflã tu zboarãli a Cheltsãlor singa (insulã) shi lia (loc sum apã), shi ashi s-vini pãnã di zborlu singalia, di cari s-featsi zborlu tsiganlia. Ada Tsiganila, ca raritet aveari naturalã eara vizutã nica di chirolu al Caraghorghe Petrovich shi cnezlu Milosh Obrenovich. La anlu 1821 easti proclamatã ti aveari statalã, a ashitsi easti shi pãnã dzua di azã. Gardul din ghios shi gardul din sus di aruulu Sava suntu adrati la anlu 1967, shi ashi Beligrad u amintã unica baltã, lungã 4,2 di km., cu lãrdzimi medialã pãnã 200 di metri shi ahãndoasã di 4 pãnã 6 di metri. Tu dzãlili di sezona di veara, ãn dzuã aoatsi s-ascaldã icã altã turlii s-recreadzã pãnã di 300.000 di vizitori. Antreaga ploshtinã ali Ada Tsiganlia, deadun cu acvariumlu easti 800 di hectari.

Pi insula s-aflã shi localitatea Partizan, cari multi ori ari problemi cu pluimea. Aproapea di balta s-aflã colectsia di sculpturi di cheatrã, cari tradzi mari interes la turishtsãlji. Formatsia easti cãnãscutã sum numa "Cãsãbã di cheatrã" shi easti opera a vaiarlui Ratco Vulanovich.

Flora shi fauna[alâxire | modificare sursă]

Alghi pluch (Populetum albae Knapp.) la Ada Tsiganlia
Agri papi pi Anglitsata baltã pi Sava

Ada Tsiganlia fãrã dilemi easti unã di puncturli tsentrali ecologhitsi, cu microclimã spetsificã, cu caracteristichi di vlãngã tu aerlu shi tsiva cama apusi temperaturi dzuari tu comparari cu alanti pãrtsã a cãsãbãlui.

Plaji[alâxire | modificare sursă]

Plajã

Plaja anvãrliga di Balta di Sava easti complet andreaptã cu lipsiti obiecti infrastructurali, shi di atsea ispeti s-lugurseashti ca easti unã di nai ma mãrli shi nai ma mushatili plaji pi Baltili artitsifiali tu Europa tutã. Apa tu Balta di Sava easti cama caldã di baltili adrati di aruurli shi ti atsea easti bunã ti recreatsii. Balta di Sava cu calitatea a apãljei, mushatili obiecti shi lundzimea a stazilor ti priimnari, easti multu bunã ti competitsii pi calmi api. Balta easti bunã ti anotari, canotaji, caiac, vaterpolo, ansãreari tu apã, anotari pi scãnduri shi ti alti sporturi, shi ti atsea pi aestã Baltã s-organizeadzã multi competitsii interesanti.

Galerii[alâxire | modificare sursă]

Yinitâ di la „https://roa-rup.wikipedia.org/w/index.php?title=Ada_Tsiganlia&oldid=207057”