Academia montenegreanã ti shtintsã shi artã

Shcurta numã: AMSA

Data di fundari: 12.10.1971 (ca Sutsatã ti shtintsã shi artã ali Monte Negro)

Soi: Academii natsionalã

Scupo: Sustsãniri ti developari a shtintsãljei shi a artãljei

Membri: 31 di membri (2011)

Prezidentu: Dragan Vuccevich

Academia montenegreanã ti shtintsã shi artã (AMSA) easti nai ma analtã institutsii shtiintsificã al Monte Negro, fundatã la anlu 1971 ca Sutsatã ti shtintsã shi artã al Monte Negro. Parlamentul ali RS Monte Negro, la anlu 1976 cu nom u alãxi numa Sutsata tu Academii montenegreanã ti shtintsã shi artã.

Nai ma analtu organ ti condutsiri easti Adunarea, tu cari intrã tuts membri permanenti shi di nafoarã. Organ executiv easti Prezidentsia ãn cap cu prezidentul shi a lui secretarã, doi vitseprezidentsã, secretari pi departamenturi shi doi membri di membrilji cari suntu permanenti.

Lucurlu a Academiiljei montenegreanã ti shtintsã shi artã s-realizeadzã tu patru departamenturi:

Departamentu ti shtintsi naturali,
Departamentu ti shtintsi sotsiali,
Departamentu ti shtintsi humanistitsi shi
Departamentu ti artã.

Idghea ashitsi, ãn cadur ali AMSA lucreadzã Institutlu ti limbã shi literaturã "Petar II Petrovich Njegosh", cum shi multi comiteti shi alti organi ti lucru. An cadur a librariiljei lucreadzã shi Sector ti documentatsii shi arhivã.

Academia tu aestu momentu ari 38 di membri cari suntu intrats la lucru (permanenti 31 shi di chiro-chiro 7) shi 26 colaboratori di nafoarã (di tu xeani).

Prezidentsã a Sutsatãljei, ma exact ali AMSA eara:

Academic Branco Pavichevich (1973—1981)
Academic Branislav Shoshchich (1981—1985)
Academic Mirce Giurovich (1985—1989)
Academic Dragutin Vucotich (1989—2002)
Academic Momir Giurovich (2002—2016)
Academic Dragan Vuccevich (2016—)

Critichi ti AMSA shi comportamentul a statlui Monte Negro cãtrã Academia

Criticiarlji ali AMSA u lugursescu ca institutsii prosãrbeascã, nai ma multu di ispeti a a ljei sculii istoricã cari nu easti idghea cu distsiplina ducljano-montenegreanã shi cari Montenegreanjlji lji lugurseashti ca natsii cu originã etnicã sãrbeascã shi nai ma aproapea cu Sãrghilji. A criticiarlor ali Academia montenegreanã ti shtintsã shi artã la ambudghiseashti shi atsea tsi ex-prezidentul ali AMSA dr.Dragutin Vucotich eara Sãrbu, cum shi minduearea ali AMSA s-hibã contra fundari limbã montenegreanã, shi s-armãnã pi mindueari ca limba di dadã a Montenegreanjlor easti limba sãrbeascã. Di aestã ispeti, tu Monte Negro yini pãnã di ampãrtsari a comunitatiljei shtiintsificã shi fundari sutsatã tsivilã sum numa Academii ducljeanã ti shtintsã shi artã ca antitezã a academiiljei ofitsialã montenegreanã. AMSA multi ori easti sum criticã di parti a natsionalishtsãlor di ispeti ca nu spuni interes ti ma activã partitsipari tu alumtarea ti pricunushteari natsionalã a Montenegreanjlor shi suverenitatea montenegreanã, cari easti amintatã la referendumlu tsi s-tsãnu la anlu 2006.

A prezidentului actual ali AMSA, dr.Momir Giurovich, criticiarlji lji acatsã cãsuri shi ti atsea ca la anlu 2007, dupu adutsearea a nauãljei Constitutsii al Monte Negro, cu cari tu loc pãnã atumtsea limba sãrbeascã, ti limbã ofitsialã al Monte Negro easti proclamatã limba montenegreanã, el s-strãvãsi cu un di liderlji a opozitsiiljei prosãrbeascã, Andrei Mandich. Di atsea ispeti, ti Giurovich public eara spusi critichi di parti a vãrnui istoriciari montenegreanj.

La anlu 2008, dupu detsizia a condutsiriljei montenegreanã ti pricunushteari ali independentsa al Cosovo di Sãrbia, AMSA rigoros lu giudicã aestu actu a condutsiriljei, shi ti atsea diznãu avea critichi ti Academia shi ti a ljei prezidentu.

Di ispeti ca sutsãtsli tsivili multi ori didea cãftari pãnã la ADSA s-caftã statlu s-activeadzã ti adutseari nom ti legalizari a lucurlui a lor, tu ahurhita a anlui 2011, condutsirea montenegreanã deadi propuniri, a tu ahurhita a anlui 2012 adrarã efortu shi s-u realizeadzã ligarea ali AMSA cu ADSA tu unicã academii natsionalã. Dupu multi andamasi cu organili a condutsiriljei al Monte Negro, prezidentul al AMSA dr.Momir Giurovich nu aproachi ahtari posibilitati ti realizari a propuniriljei, cu actsentu ca iuva tu lumea tutã nu s-ari faptã academia natsionalã s-leagã cu unã organizatsii niguvernamentalã.

Academia montenegreanã ti shtintsã shi artã easti membru ordinar tu Comitetlu ti standardizari a limbãljei sãrbeascã.

Ligãturi exetrni

Web-site ofitsial