Limba armãneascã

Di Wikipedia, Entsiclopedia liberã
Ansari la: navigatsia, câftari

Limba armãneascã easte unã limbã ditu gruplu di not-datlu a limbilor romanitsi (neolatini).

Armãneashce
Flambura a Armãnjlor
Mihail Boiagi
Sã-zburashce tu: Gãrtsia, Vurgaria, Arbinishia, Republica ali Machedonia,Romãnia, shi tu Sãrghia
Numir di zburãtori: 250,000[1]
Pricadi tu grupa di limbi cai li-zburãscu populli fãrã cratlu-a loru Grupa linguisticã
Limbe:
Limbe indoeuropeane

 Limbe latinitse
  Limbe latinitse di Not-Datlu
   Armãneascã

Limba ofitsialã tu
:
Crushuva, Republica ali Machedonia
Codlu di limba:
ISO 639-1 -
ISO 639-2 rup
SIL RUP (Codlu di limba armãneascã)

Cama di 250,000[2] di Armãnjlji ditu Republica ali Machedonia, Arbinishia, Sãrghia, Romãnia, Vurgaria shi Gãrtsia u zburãscu limba armãneascã ca "limbã di dadã".

Zãrtsinã[alâxire | edit source]

Limba armãneascã s'amintã ditu limbili veclji di tu Balcan: limba tracã, epiroticã, thessalicã shi machedonica veacljã. Di cara vinirã Romanjlji tu Balcanu, Armãnjlji s-featsirã ca un popul cu limba romanicã.

Limba armãneascã[alâxire | edit source]

Yramiolu Makedonu/Armãnu

Naima multsãi armãnji di adzã anyrãpsescu cu yramiolu elinu. Un numir cama njicu anyrãpseashti cu yramiolu latinu.
  • Yrami elini (Ελλενικο αλφαβετο):

Αα Alpha, Ββ Beta, Γγ Gamma, Δδ Delta, Εε Epsilon, Ζζ Zeta, Ηη Eta, Θθ Theta, Ιι Iota, Κκ Kappa, Λλ Lambda, Μμ Mu, Νν Nu, Ξξ Xi, Οο Omicron, Ππ Pi, Ρρ Rho Σσς Sigma, Ττ Tau, Υυ Upsilon, Φφ Phi, Χχ Chi, Ψψ Psi, Ωω Omega.

  • Yrami latini: a, ã, b, c (ch), d (dh, dz), e, f, g (gh), h, i, j, k, l (lj), m, n (nj), o, p,

r, s (sh), t (th, ts), u, v, w, x, y, z.

Istoria[alâxire | edit source]

  • Cu agiutorlu di bãsearicã, tsi irra sum patronatlu-a Patriarhului di Constantinopoli, multi zboarã gãrtseshci intrarã tu limba armãneascã, a cu vinire-a Turcului Ottoman pi Balcanu, shi multi zboarã ãnturtseshci.

Ashi pãnã ahurhita-a etãljei XIX, Armãnjlji li-ufilisirã yramili gãrtseshci, cum le-ufilisirã sh-alantile populi. Ashi tuti lurili scriati tu Metropola armãnescã Moscopole irra scriati cu aiste yrami. Tu anlu 1809, Ioryi Constantin Roja u-publicã vivlia "Puteare-a ghiuvusariljei a limbãljei a noastã cu yrami latinicheshci" cu tsi Armãnjlji u-alãxescu Yramiolu (abetseda). Dupu atsea shi vivliile armãneshci s-publicã sade cu aiste yrami - latinicheshci cu tsi Armãnjlji u-spun pricãdeare-a lor latinicheascã. Ashi shi Mihail Boiagi u-publica gramatica armãneascã sum titlu "Γραμματική ρωμανική ητοί βλαχική" tu anlu 1813 tu Vienni. Ashi irra tipusiti shi Dictsionarli armãneshci al Shtefan Mihaileanu, Ioannis Dalametra, Tache Papahagi, etc. ma multsã di nãsh ufilisirã yrami romãneshci tsi nu pricat tu alfabeta armãnescã cu tsi tu al Deftherlu Congres Armãnescu tsãnut Freiburg (1988) s-adusi detsizia s-hibã arcate di tu abetseda aiste yrami. Ti jale, propaganda romãnescã nica le-tsãni pozitsiile shi nica featsi pit satelitile-a ljei s-hibã ufilisitã unã pseftã-abetseda armãneascã tsi nu u-achicãsescu tuts.

Catandasi puliticã[alâxire | edit source]

Ti prota oarã limba armãneascã s'adrã limbã ofitsialã tu cãsãbãlu Crushuva, Republica ali Machedonia cu apofasea Consiliului a Comunãljei Crushuva. Nãsã idyia ashi ira cãftatã s'hibã pricunuscutã shi ti Comunile Bitule shi Shtip iu ari cama multsã Armãnji, alla aiestã dimãndari nica nu fu aprucheatã.


Noturi[alâxire | edit source]

  1. [1] Council of Europe Parliamentary Recommendation 1333(1997)
  2. [2] Council of Europe Parliamentary Recommendation 1333(1997)


Izvuri di nuntru[alâxire | edit source]

Isvuri di Nafoarã[alâxire | edit source]


Biblioyrathilj[alâxire | edit source]

Caduri[alâxire | edit source]

Scriitura pi icona di Muzachia, Arbinishia
Inscriptsia tu unã bisericã
Scriitura di Vaza Simotta
Evangheljlu armãnescu