Armãnji (Rramanji)

Poezie armãneascã

Laolu Armãnu/Rramanu

Dziua Isnafiei/Miletiei : 23 Maiu

Ini oara anda laolu a nostu vash aflã isihia...

Sh tuts diadun s'amintãmu anamea sh tinjia...

Mash ti prosuplu ali vruta noastã "Makedonia"...

Flag of Europe

Flag of the United-Nations

Flag of Greek Makedonia / Imnu : Anamea ali Makedonia

Hlambura laolui Armãn

Cãtse Armãnji (Rramanji) ? [Alãxiri]

Pi Terra mash laolu Armãnu/Rramanu iutsido bãneadzã, ari Dikiul tas hibã numãsitu ETNICU Makedonu.

Mihail Boiagi

Constantin Ucuta

Limba Armãnã (Rramanã) [Alãxiri]

Mariana Bara

Yramiolu Armãnu

Naima multsãi armãnji di adzã anyrãpsescu cu yramiolu elinu. Un numir cama njicu anyrãpseashti cu yramiolu latinu.

Yrami elini (Ελληνικό αλφάβητο):

Αα Alpha, Ββ Beta, Γγ Gamma, Δδ Delta, Εε Epsilon, Ζζ Zeta, Ηη Eta, Θθ Theta, Ιι Iota, Κκ Kappa, Λλ Lambda, Μμ Mu, Νν Nu, Ξξ Xi, Οο Omicron, Ππ Pi, Ρρ Rho Σσς Sigma, Ττ Tau, Υυ Upsilon, Φφ Phi, Χχ Chi, Ψψ Psi, Ωω Omega.

Yrami latini: a, ã, b, c (ch), d (dh, dz), e, f, g (gh), h, i, j, k, l (lj), m, n (nj), o, p,

r, s (sh), t (th, ts), u, v, w, x, y, z.

Laolu Armãnu tu Makedonia ditu Zãmani, mutritu di ahnanghea [Alãxiri]

Armãnji/Rramanji (alti numi griti di xenji : Tsintsari, Cincari, Tsobani, Vlahi, Vlasi, Ulahi, Makedonji, Elino-Vlahi) suntu unu popul tsi bãneadzã tu Gãrtsia, Sãrghia, Republica Machedonia, Arbinishia, Vurgaria shi Romãnia. Numirlu a loru easte luyursitu cama di 100,000^[1] - 250,000 ^[2]. U asburãscu Limba armãneascã ca "limbã di dadã", ma ahorghea di aiestã shi limbili a miletsloru natsionali namisa di cari bãneadzã.

Zãrtsinã [Alãxiri]

Armãnji suntu unu popul cu ahãndoasi zãrtsinji tu Makedonia di Zãmani alu Filip, Alexandru sh Aristotel.

Adzã s'luyurseashti cã strãpãpãnji a loru suntu veclj tracianji tsi bãna tu Balkanlu tutu, tu Makedonia ditu Zãmani, Epiru, Tesalia, Tracia, Pindu.

Istoria di dialihea [Alãxiri]

Armãnji tsãnurã apreasã vrearea ti isnafi cu tuti cãtrãnjili tsi li trapsirã tu laia isturilj tsi u avurã. Di anda Makedonia ditu Zãmani chiru polimlu cu Amirãria Romanã, armãnji bãnarã tu 3 amirãrii xeani : Amirãria Romanã ditu Ascãpitatã, Amirãria Romanã ditu Apiritã, Amirãria Otomanã.
Ahorghea di aiesti 3 mãri amirãrii sum cari bãnarã, armãnji mutarã sh ndauã craturi a loru: Vlãhiili, Amirãria Vlaho-Vãryarã, Printsipat di la Pind.

Istoria laolui Makedonu

Ndauã luyurii di simasie

Laolu Armãnu bãneadzã di cama di 2000 di anji.^[3]
Limba Armãnã (idghea iasti) u asburãscu pãpãnji a noshtsã di cama di 2000 di anji.
Limba asburatã di ashi numãsitslj "vlahi", "elino-vlahi", "tsintsari", "makedonji", "makedono-romãnji", "vlasi" i alti ahtãri chirãturi di pãrnoanji, iasti idghea limbã tsi s'asbura tu Makedonia ditu Zãmani alu Aristotel, Filip ali Makedonia sh Alexandru Marli.
Armãnji bãneadzã tu Balkanu di daima.
Armãnji / "Vlahi" furã unu mari andrupãmintu ti culturã, ti ashkeri sh ti pãradz ti vãsãliili balkanitsi muderni.

Pistea [Alãxiri]

Armãnji suntu Protlu Lao Crishtinatu ditu Evropa (prota mnjeari crishtinatã iasti Lidia, di isnafi makedonã)^[4]. Evangheliili lã furã pãrãstãsiti di Apostol Pavlu (Maxus tu cãsãbadzlj Filipi, Sãrunã, sh Veria tu anji 50-60 dupu Hristolu).
Naima multsãi Armãnji ditu lumi suntu Crishtinji, ma ari sh unu numir cama njicu tsi suntu pistimenji a Islamolui.

Pistea ti Makedonji

Culturã [Alãxiri]

Imnul Armãnu di pãn tora

Dimãndarea Pãrinteascã di Costa Belemace:

Pãrinteasca dimãndari

Nã sprigiurã cu focu mari

Frats di dadã shi di tatã

Noi, Armãnji di eta toatã.

Di sum plocile di murmintsã

Grescu a noshci bunj pãrintsã:

Nathimats mãri s'aibã ãn casã

Cai di limba lui s'alasã

Cai sh alasã limba lui

Slu ardã pira focului

Si s'dirinã yiu pri loc

Sãi si frigã limba ãn focu.

Nãs ãn vatra-lj pãrinteascã

Pi fumealjã snu sh'hãrseascã

Di fumelãi curunji snu bashi

Njic ãn leagãn snu ãnfashe.

Cai fudzi di a lui mumã

Shi dit pãrinteascã-lj numã

Fugã'i doara Domnului

Shi dultseamea somnului!

Imnul Armãnu di aua sh ninti

....................................

Catastisea Makedonjiloru tu chirolu di adzâ [Alãxiri]

Cu harea-a loru di prots evropeanji, Armãnji furã daima unu liantu anamisa di miletsli cu cari bãnarã, lucrãnda trã amintarea shi developarea a craturiloru natsionali balcanitsi.

Putemu s-dzãtsemu cã isturia modernã a Armãnjiloru easti isturia a craturiloru natsionali tu cari suntu bãnãtori loiali, tinjisits, ashi cumu furã di daima.

Pricunushceari

Tu Republica Ex-Iugoslavã ali Makedonia, dzua di 23 Maiu iasti anyrãpsitã oficialu tu Constitutilj. Pãnã adzã nãsã easte singurlu crat tsi lj pricunuscu Armãnji ca Popul Constitutiv (cu numa di Vlahi- ti furnjia cã taha nãshi -populu Slavu- suntu "makedonji" sh asburãscu limba "makedonã").
Armãnji di iutsido u iurtusescu Dzua Isnafiei pi 23 Maiu, dzuua cãndu sultanlu Abdul Hamid II

lj-pricunuscu Armãnji ("Vlahlj") ca popul/milete ahoryea cu tuti dikiutili (andrepturi) tsi lã si pricad tu Balcanu.

Consillu Armãnu cu scamnul Moskopoli

Tu anlu 2008 sutsatili armãneshci luarã apofasea, deadun, s-bagã thimeljilu Consillui Armãnjlor (Consillu Makedonj-Armanjiloru).

Scamnul a Consillui s-aleapsi Muscopolea, locu simbolu di isturilj armãneasca sh-evropeanã.

Ma-nsusu di tuti, CA ari ca scupo s-amintã pricãnushtearea Armãnjiloru, tu cathi cratu ditu Balcani, ca populu ahoryea, reghionalu, cari zburashti unã limbã neo-latina di pisti 2000 di anji shi cari sh-tsãnu adetsli di njilji di anji, ditu Makedonia ditu Zãmani shi pãnã adzã.
Consillu Armãnjiloru easti atselu organismu armãnescu cari va s-hibã boatsea a sutsatilor cari suntu membri tu elu, la organismi reghionali, natsionali (di cratu) shi internatsionali.
Consillu Armãnjiloru cãftã tu anlu 2009 statutlu di organismu consultativu (Participatory Status) la Consillu ali Evropã shi la alti organismi evropeani icã mundiali cari da giueapi tu dumenea dikiutiloru (rights) a omlui shi a minoritãtsloru natsionali.

Gãrtsia (Greece/Elada)

Arbinishia (Albania)

Republica Machedonia

Tu Vãsãlia Makedonia di adzã, naima multsãi bãnãtori suntu vãryarlj, dupu nãshi arbineshlj sh dapoa miletea makedonã/armãnã. Nanaparti di aiesti treili, bãneadzã sh alti milets.
Limba ofitsialã di cratu iasti limba vãryãreascã numãsitã nica "makedonicheascã".
„ostatotsi od Anticikite Makedontsi se vlasite”

Tu Manualu di isturilj ti clasa 6-a iasti anyrãpsitu cã Alexandru Marli irra vlahu (armãnlu di adzã); aiesta vas dzãcã cã Academia Vãryãreascã i pricãnãscu ofitsialu pi Armãnji ca clirunonji a Makedonjiloru ditu Zãmani.

Ti prota oarã limba armãneascã s-adrã limba ofitsialã tu cãsãbãlu Crushuva, Republica ali Machedonia cu detsizia-a Consiliumlu a Comunãljei Crushuva. Nãsã idhyia ashi irra cãftatã s-hibã pricunuscutã shi tu Comunile Bituli shi Shtip iu are cama multsã Armãnji, alla aiestã luyurii nica nu s-apruche.

Vurgaria (Bulgaria)

Sãrghia (Serbia)

România (Romania)

Presidentul ali Romania, Traian Basescu, la Dzãlili a Culturãljei Armãni, Eschibaba, Tulcea, 2009

Tu chirolu ditu soni s-bãgã timeljlu ali Fara Makedonã/Armãnã ditu Romãnia tsi cilãstãseashti ca armãnji s-hibã pricãnãscuts ca popul ahorghea tsi sh-ari zãrtsina tu Makedonia ditu Zãmani alu Olimpia sh Filip Makedon.

Xeani (Diaspora)

Noturi [Alãxiri]

↑ Minoritãtsli ali Evropa
↑ [1] Council of Europe Parliamentary Recommendation 1333(1997)
↑ Branislav Stefanoski - Alu Dabigia: "Short descriptive history about the origin of the Arm'n-Macedonians; From pre-history to the colonization of Dacia" Casa Gramosta, Tetovo, Macedonia, 2005. ISBN 9989-9985-3-1
↑ Naua Clirunumilj a Hristolui - "Epistolili alu Pavlu cãtã Filipenji, Tesalonikanji sh Corintenji"