Armãnji (Rramanji)
-
- Laolu Armãnu/Rramanu
-
- Dziua Isnafiei/Miletiei : 23 Maiu
-
- Laolu Armãnu/Rramanu
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
- Ini oara anda laolu a nostu vash aflã isihia...
-
- Sh tuts diadun s'amintãmu anamea sh tinjia...
-
- Mash ti prosuplu ali vruta noastã "Makedonia"...
-
- Sh tuts diadun s'amintãmu anamea sh tinjia...
-
- Ini oara anda laolu a nostu vash aflã isihia...
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Contents |
Cãtse Armãnji (Rramanji) ? [Alãxiri]
-
-
-
-
-
-
-
-
- Pi Terra mash laolu Armãnu/Rramanu iutsido bãneadzã, ari Dikiul tas hibã numãsitu ETNICU Makedonu.
-
-
-
-
-
-
-
Limba Armãnã (Rramanã) [Alãxiri]
- Yramiolu Armãnu
Naima multsãi armãnji di adzã anyrãpsescu cu yramiolu elinu. Un numir cama njicu anyrãpseashti cu yramiolu latinu.
- Yrami elini (Ελληνικό αλφάβητο):
Αα Alpha, Ββ Beta, Γγ Gamma, Δδ Delta, Εε Epsilon, Ζζ Zeta, Ηη Eta, Θθ Theta, Ιι Iota, Κκ Kappa, Λλ Lambda, Μμ Mu, Νν Nu, Ξξ Xi, Οο Omicron, Ππ Pi, Ρρ Rho Σσς Sigma, Ττ Tau, Υυ Upsilon, Φφ Phi, Χχ Chi, Ψψ Psi, Ωω Omega.
- Yrami latini: a, ã, b, c (ch), d (dh, dz), e, f, g (gh), h, i, j, k, l (lj), m, n (nj), o, p,
r, s (sh), t (th, ts), u, v, w, x, y, z.
Laolu Armãnu tu Makedonia ditu Zãmani, mutritu di ahnanghea [Alãxiri]
- Armãnji/Rramanji (alti numi griti di xenji : Tsintsari, Cincari, Tsobani, Vlahi, Vlasi, Ulahi, Makedonji, Elino-Vlahi) suntu unu popul tsi bãneadzã tu Gãrtsia, Sãrghia, Republica Machedonia, Arbinishia, Vurgaria shi Romãnia. Numirlu a loru easte luyursitu cama di 100,000[1] - 250,000 [2]. U asburãscu Limba armãneascã ca "limbã di dadã", ma ahorghea di aiestã shi limbili a miletsloru natsionali namisa di cari bãneadzã.
Zãrtsinã [Alãxiri]
- Armãnji suntu unu popul cu ahãndoasi zãrtsinji tu Makedonia di Zãmani alu Filip, Alexandru sh Aristotel.
Adzã s'luyurseashti cã strãpãpãnji a loru suntu veclj tracianji tsi bãna tu Balkanlu tutu, tu Makedonia ditu Zãmani, Epiru, Tesalia, Tracia, Pindu.
Istoria di dialihea [Alãxiri]
- Armãnji tsãnurã apreasã vrearea ti isnafi cu tuti cãtrãnjili tsi li trapsirã tu laia isturilj tsi u avurã. Di anda Makedonia ditu Zãmani chiru polimlu cu Amirãria Romanã, armãnji bãnarã tu 3 amirãrii xeani : Amirãria Romanã ditu Ascãpitatã, Amirãria Romanã ditu Apiritã, Amirãria Otomanã.
- Ahorghea di aiesti 3 mãri amirãrii sum cari bãnarã, armãnji mutarã sh ndauã craturi a loru: Vlãhiili, Amirãria Vlaho-Vãryarã, Printsipat di la Pind.
- Ndauã luyurii di simasie
- Laolu Armãnu bãneadzã di cama di 2000 di anji.[3]
- Limba Armãnã (idghea iasti) u asburãscu pãpãnji a noshtsã di cama di 2000 di anji.
- Limba asburatã di ashi numãsitslj "vlahi", "elino-vlahi", "tsintsari", "makedonji", "makedono-romãnji", "vlasi" i alti ahtãri chirãturi di pãrnoanji, iasti idghea limbã tsi s'asbura tu Makedonia ditu Zãmani alu Aristotel, Filip ali Makedonia sh Alexandru Marli.
- Armãnji bãneadzã tu Balkanu di daima.
- Armãnji / "Vlahi" furã unu mari andrupãmintu ti culturã, ti ashkeri sh ti pãradz ti vãsãliili balkanitsi muderni.
Pistea [Alãxiri]
- Armãnji suntu Protlu Lao Crishtinatu ditu Evropa (prota mnjeari crishtinatã iasti Lidia, di isnafi makedonã)[4]. Evangheliili lã furã pãrãstãsiti di Apostol Pavlu (Maxus tu cãsãbadzlj Filipi, Sãrunã, sh Veria tu anji 50-60 dupu Hristolu).
- Naima multsãi Armãnji ditu lumi suntu Crishtinji, ma ari sh unu numir cama njicu tsi suntu pistimenji a Islamolui.
Culturã [Alãxiri]
Imnul Armãnu di pãn tora
- Dimãndarea Pãrinteascã di Costa Belemace:
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
- Pãrinteasca dimãndari
- Nã sprigiurã cu focu mari
- Frats di dadã shi di tatã
- Noi, Armãnji di eta toatã.
-
- Di sum plocile di murmintsã
- Grescu a noshci bunj pãrintsã:
- Nathimats mãri s'aibã ãn casã
- Cai di limba lui s'alasã
-
- Cai sh alasã limba lui
- Slu ardã pira focului
- Si s'dirinã yiu pri loc
- Sãi si frigã limba ãn focu.
-
- Nãs ãn vatra-lj pãrinteascã
- Pi fumealjã snu sh'hãrseascã
- Di fumelãi curunji snu bashi
- Njic ãn leagãn snu ãnfashe.
-
- Cai fudzi di a lui mumã
- Shi dit pãrinteascã-lj numã
- Fugã'i doara Domnului
- Shi dultseamea somnului!
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Imnul Armãnu di aua sh ninti
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
- ....................................
- ....................................
- ....................................
- ....................................
- ....................................
- ....................................
- ....................................
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
- Yramilao Makedonu (Literaturã)
- Adets Makedoni
- Cãntitsi Makedoni
- Giocuri Makedoni
Catastisea Makedonjiloru tu chirolu di adzâ [Alãxiri]
- Cu harea-a loru di prots evropeanji, Armãnji furã daima unu liantu anamisa di miletsli cu cari bãnarã, lucrãnda trã amintarea shi developarea a craturiloru natsionali balcanitsi.
- Putemu s-dzãtsemu cã isturia modernã a Armãnjiloru easti isturia a craturiloru natsionali tu cari suntu bãnãtori loiali, tinjisits, ashi cumu furã di daima.
Pricunushceari
- Tu Republica Ex-Iugoslavã ali Makedonia, dzua di 23 Maiu iasti anyrãpsitã oficialu tu Constitutilj. Pãnã adzã nãsã easte singurlu crat tsi lj pricunuscu Armãnji ca Popul Constitutiv (cu numa di Vlahi- ti furnjia cã taha nãshi -populu Slavu- suntu "makedonji" sh asburãscu limba "makedonã").
- Armãnji di iutsido u iurtusescu Dzua Isnafiei pi 23 Maiu, dzuua cãndu sultanlu Abdul Hamid II
lj-pricunuscu Armãnji ("Vlahlj") ca popul/milete ahoryea cu tuti dikiutili (andrepturi) tsi lã si pricad tu Balcanu.
Consillu Armãnu cu scamnul Moskopoli
- Tu anlu 2008 sutsatili armãneshci luarã apofasea, deadun, s-bagã thimeljilu Consillui Armãnjlor (Consillu Makedonj-Armanjiloru).
Scamnul a Consillui s-aleapsi Muscopolea, locu simbolu di isturilj armãneasca sh-evropeanã.
- Ma-nsusu di tuti, CA ari ca scupo s-amintã pricãnushtearea Armãnjiloru, tu cathi cratu ditu Balcani, ca populu ahoryea, reghionalu, cari zburashti unã limbã neo-latina di pisti 2000 di anji shi cari sh-tsãnu adetsli di njilji di anji, ditu Makedonia ditu Zãmani shi pãnã adzã.
- Consillu Armãnjiloru easti atselu organismu armãnescu cari va s-hibã boatsea a sutsatilor cari suntu membri tu elu, la organismi reghionali, natsionali (di cratu) shi internatsionali.
- Consillu Armãnjiloru cãftã tu anlu 2009 statutlu di organismu consultativu (Participatory Status) la Consillu ali Evropã shi la alti organismi evropeani icã mundiali cari da giueapi tu dumenea dikiutiloru (rights) a omlui shi a minoritãtsloru natsionali.
-
- Gãrtsia (Greece/Elada)
- Arbinishia (Albania)
- Republica Machedonia
- Tu Vãsãlia Makedonia di adzã, naima multsãi bãnãtori suntu vãryarlj, dupu nãshi arbineshlj sh dapoa miletea makedonã/armãnã. Nanaparti di aiesti treili, bãneadzã sh alti milets.
- Limba ofitsialã di cratu iasti limba vãryãreascã numãsitã nica "makedonicheascã".
- „ostatotsi od Anticikite Makedontsi se vlasite”
Tu Manualu di isturilj ti clasa 6-a iasti anyrãpsitu cã Alexandru Marli irra vlahu (armãnlu di adzã); aiesta vas dzãcã cã Academia Vãryãreascã i pricãnãscu ofitsialu pi Armãnji ca clirunonji a Makedonjiloru ditu Zãmani.
- Ti prota oarã limba armãneascã s-adrã limba ofitsialã tu cãsãbãlu Crushuva, Republica ali Machedonia cu detsizia-a Consiliumlu a Comunãljei Crushuva. Nãsã idhyia ashi irra cãftatã s-hibã pricunuscutã shi tu Comunile Bituli shi Shtip iu are cama multsã Armãnji, alla aiestã luyurii nica nu s-apruche.
- Tu chirolu ditu soni s-bãgã timeljlu ali Fara Makedonã/Armãnã ditu Romãnia tsi cilãstãseashti ca armãnji s-hibã pricãnãscuts ca popul ahorghea tsi sh-ari zãrtsina tu Makedonia ditu Zãmani alu Olimpia sh Filip Makedon.
-
- Xeani (Diaspora)
Noturi [Alãxiri]
- ↑ Minoritãtsli ali Evropa
- ↑ [1] Council of Europe Parliamentary Recommendation 1333(1997)
- ↑ Branislav Stefanoski - Alu Dabigia: "Short descriptive history about the origin of the Arm'n-Macedonians; From pre-history to the colonization of Dacia" Casa Gramosta, Tetovo, Macedonia, 2005. ISBN 9989-9985-3-1
- ↑ Naua Clirunumilj a Hristolui - "Epistolili alu Pavlu cãtã Filipenji, Tesalonikanji sh Corintenji"
Izvuri di Nuntru [Alãxiri]
- Limba armãneascã
- Personalitãts cu zãrtsinã Makedonã icã Armãnã.
- Articli ti Armãnji: ghivãsea pi limba makedonã!
- Tracianji
- Makedonia ditu Zãmani
- Amirãria Makedonã (Makedonia Teasã)
- Alexandru Marli
- Moscopole
- Yramustea
- Printsipat di la Pind
Izvuri di Nafoarã [Alãxiri]
0 - Evropa (Europe)
1 - Gãrtsia (Ellada) [Alãxiri]
- Macedonian Heritage
- Museum of the Macedonian Struggle
- Hellenic Macedonia
- Pan Hellenic Cultural Association of Vlachs
- blog armânescu
- Dzuarlu Makedonia ditu Saruna
- Gramosteanji ditu Gartsia
- Soutsata Armanjiloru di Pieria
- www.tamos.gr
- www.vlahoialmyrou
- Armanji ditu Lipinitsa
- Sutsata-a Armãnjlor di Veria
- Vlahoi tu Gãrtsia
- Remenji tu Gartsia
- Vlachs tu Grãtsia - bana armãnjiloru makedonji
- Blog Armãnj tu Hellas
2 - Arbinishia (Albania) [Alãxiri]
3 - Republica Machedonia (Republic of Macedonia) [Alãxiri]
4 - Vãryãria (Bulgaria) [Alãxiri]
5 - Sãrbia (Serbia) [Alãxiri]
6 - Romãnia (Romania) [Alãxiri]
- Sutsata ti Cultura Armãnescã di tu Romãnia
- ArmãnameaTv di tu Romãnia
- Consiliul-a Tinirlor Armãnji di tu Romãnia
- Dzãlili a Culturãljei Armãni
- Boatsea armaneasca
- Hoara Armãneasca Media
- asculta 3 emisii cathi dzua pi armãneashti la Radio Romãnia International
- Fimirida Bana Armãneascã
- T a s h y mass-media
- Giony mass-media
- blog Sutsata Armãnjloru di Craiova
- Zboară Niangrâpsiti blog armânescu
7 - Xeani (Diaspora) [Alãxiri]
- Sutsata-a Armãnjloru di tu Gallia
- Unionlu MachedonArmanjlor di tu Ghirmanii
- Sutsata Fãrsherotlu di tu Americhia
- Makedonji/Armãnji tu Australia
- Hellenic Pan-Macedonia in USA
- Hellenic Pan-Macedonia in Canada
- Hellenic Pan-Macedonian Youth tu Americhia
- Hellenic Pan-Macedonia tu Avstralia
- Hellenic Pan-Macedonia tu Anglia
- Blog-a Sutsatãljei AROMANIA CATHOLICA
- Blogu ti a nostu tinjisitu Gicã Godi
Alti [Alãxiri]
- [2] - Macedonia Info
- [3] - Macedonia Evidence
- [4] - ETHNICITY OF THE ANCIENT MACEDONIANS
- [5] - Eugene Borza.
- [6] In the Shadow of Olympus:The Emergence of Macedon-Eugene N. Borza.
- Macedonian Heritage
- History of Macedonia
- Ancient Macedonia
- [7] - Macedonia Info.