Artâ
Di-tu articolu lipsescu yramatili di-tu alfavita Armâneascâ (Ă Â Ľ Ń Ș Ț) i easti angrâpsitu cu alanti. Alâxea articollu dupu nomurli di angrâpseari ș-deapoia așteardzi aistu template. Ta-s hibâ coerentâ, Wikipedia pri Armâneaști va s-ufiliseascâ unâ singurâ scriari (noi u aleapsimu ațea ali prof. Matilda Caragiu Marioțeanu; ti alanti, ari nsusu convertoru cu cathi turlii di alfavitâ). |
Terminlu Artã are cama multe noime shi pi limba armãneascã cãcum sh-pi alantile limbe.
1. Artã putem s-u videm ca productulu di activitate omineascã tsi easte adratã cu intentsia s-le stimuleadzã sensurle omineshci cãcum shi minduiare omineascã cu tsi arta easte actsia, obiectu icã colectsia di actsie shi obiecte cai sãntu adrate cu intentsia s-le transmiteadzã emotsiile shi/icã obiectile. Piste descriptsia aistã, nu are vãrã definitsia ti cai are sinfunjilje, ti atsea cã mãrdzinle-a artãljei sãntu subiective, a stimulu ti artã s-dzãtse creativitate omineascã.
2. Di alantã parte Artã (artile) poate s-u videm shi ca subdivizia-a culturãljei tu cai are cama multu diviziur expresive. Atsia noi le-avem tu minte artile vizuale (arta mushatã, arta decorativã shi masturlãche) cãcum shi artile cu performansu, artile di limbã shi margheripsire.
Typurle di artã
[alâxire | modificare sursă]
Tu artile putem s-le bãgãm aiste distsipline:
- Arhitecturã
- Artã shi Artile vizuale
- Masturlãche
- Gioacã
- Artã decorativã
- Dizainu
- Disinjare
- Modã
- Filmu
- Limba
- Literatura
- Muzicã
- Opera
- Picturã
- Fotoyrafia
- Poezia
- Sculptura
- Theatro shi artile cu peformansu
- Ikebana
- Video