Coran

Protla sură tu Coran, Al-Fatiha

Coranlu (arabă: القرآن al-Qur'ān, „γivăseari”, „greari”, dit verbul qara’a „a γivăsi”, „greari cu boatsi tari”) easti cartea aγimtă la tuts musulmanji shi tsâni tuti dimândările al Dumnidză (arabă: ألله Allāh), pit anγilu Ğibrīl (Gavril) i prufitlu Muhammad, tu limba arabă. Coranlu easti vidzut ca Zborlu al Dumnidză, tsi di totna eara γivăsit tu Umm al-Kitāb – Maica γramâiei – aflată tu tser pi al-Lawh al-Mahfūz - „Frândza Tsânută”. Ti musulmanji, Coranlu easti cartea aγimtă di la Dumnidză, cari-i dzâtsi a pistimenlui cum s-bâneadză ndreptu.

Dzâtseara Coranlui

Dupâ adetsili islamitsi, prufitlu Muhammad fu aleptu s-aspună tu naima bunlu zbor arab ahât naua dzâtseari pitricuti di Dumnidză oaminjilor, cum shi veachia dzâtseari tsi u avea pitricută di ninti a prufitslor Abraham (Ibrāhīm), Noe (Nūh), Iona (Yūnus), Moise (Mūsā) și lui Iisus Hristos (Isā al-Masīh), tsi eara mash ună parti dit atsea naua.

Surili dit Mecca sh-dit Medina

Dimândările dit Coran îi γiniră al Muhammad tu γinghits anji, 612-632, ampărtsâtsi di anlu 622, candu prufitlu fudzi dit Mecca câtă Medina sh-cându ahurhi eta islamică. Aiesta fu ampârtsâtă tu doauă părtsî: atsea meccană, tu cari suntu naima multili suri shcurti tu cari s-dzâtsi că Dumnidză easti mash un sh-că oaminjili va neagă ică tu paradisu ică tu tartară, după cum bânară sh-alantă medineză, cu suri lundzî, iu-s află dimândărili ti bana farăiei islamitsi, sh-cum s-băneadză cu uvreii sh-crishtinjili.

Forma anγrăpsită a Coranlui

Coranlu di adzî easti adrat dit 114 sure, di la 3 până la 287 verseti, bâgati după lundzimi, ahurhind cu deftera sură. Tuti surili, ma ptsân a naua, ahurhiescu cu „bi-smi-llāhi-r-rahmāni-r-rahīmi” (tu numa al Dumnidzălu atsel Marili shi Njilos). Frândzîli dit Coran nu fură bâgati tuti tu unâ carti cât bână prufitlu Muhammad, tasi mash furâ tsânuti minti di oaminjili di ninga elu shi niscânti ori, fură anγrâpsiti pi frândzî di palmier sh-cumătsi di ceramică. Coranlu ashi cum îl videm adzî, fu γivăsit prota oară tu eta a califului Uthman.

Coranlu sh-limba arabă

Ti musulmanji, limba arabă easti safe, că easti limba tu cari fu γivăsit Coranlu, Zborlu al Dumnidză. Aeshtsî pistipsescu că Coranlu easti di-alihea mash anγrâpsit tu arabă sh-nu poati s-hibâ apridus tu canâ limbă.

Usiili mesajlui coranic

Usiili mesajlui coranic suntu :

• Di Dumnidză cari easti vidzut pit „naima msheatili numi” (al-'asma' al-husna) a lui ică „atseali nauădzătsi shi nauă di numi”, tsi suntu usia pistâljiei islamitsi. Aesti numi, dzâsi cafi oară tu dipisita stihului, agiungu s-hibă tsânuti minti totna di cafi musulman. Tu islam, pistea naima mari easti că ari mash un Dumnidză.

• Di hărili a musulmanlui pistimen cari lipseashti s-pistipsească mash tu Dumnidză, s-nu arâdî, s-nu afurî, s-nu vatâmî, s-hibă andreptu, s-azburască msheat a oaminjilor, să-i ljiartă pi-atsei tsi alătusescu fatsă di el etc.

• Di Dzâua Giudicatâljiei di Deapoaia – tuti lucârli tsi li-adară omlu tu bana lui a s-hibă giudicati di Dumnidză tu Dzâua Giudicatâljiei di Deapoaia.

• Di dimândărili ti purtarea musulmanlui fatsă di pârintsî, soi, vitsinji, oarfânji, cilimeanji, veduvi, dushmanji etc.

Coranlu sh-apridutseara lui

Muabetsili ligati di apridutsearea Coranlui tu islam ahurhiră di pi chirolu cându bâna prufitlu Muhammad shi dapoaia sh-tu etsili alanti, fâră s-agiungă la vâră apufăseari. Coranlu nu poati s-hibă apridus sh-ufilisit tu geamii, ama poati s-hibă apridus mash ti achicâsearea dimândărilor di pistimenjilji cari nu azburăscu limba arabă.

Apridutsearea Coranlui tu limba armânească

Pân tora, nu s-adră canî apridutseari a Coranlui tu limba armânească.

Izvuri di nuntru

• Tsintsi sturi a islamului