Xenofont Dzindzifi

Di Wikipedia, Entsiclopedia liberã
Xenofon Dzindzif

Xenofont Dzindzifi (idhyea-ashi cunuscut ca: Xenonofon Dzindzif, Raico Jinzifov, Рајко Жинзифов, Райко Жинзифов; Velis, 15 Shcurtu 1839 - 15 Shcurtu 1877, Moscova) — Armãn, cunuscut iluminator machidunescu shi poet. Lucra tu ma multe sferi - fu publitsistu, traducãtor shi adunã folclor popular.

Banã[alâxire | modificare sursă]

Aflat tu Velis tu taifa armãneascã elinofila tsi yinea di Moscopole, a tu Velis yinea dit Bitule. Afendu-al Xenofon, Ioan Dzindzifi bitisi facultate di meditsina tu Athina, ma lucra ca dascal gãrtsescu Velis. Ioan ira hilj al Atanas dit Moscopole[1]. Tu Bitule sã-nsurã cu Vãryãrã Maria idhyea-ashi elinofila.

Cu sculia ahurhi Velis, iu afendu-su lucra ca dascal. Tu ahurhita a anlui 1856 Xenofon s-duse s-lucreadzã Pãrleap shi-u agiuta a dascalui Dimitri al Miladin, sh-nãs Armãn di Strug cai cãdzu tu impresia a pan-Slavizmului. Sã-spuse ca numa a lui di Xenofont (Xenofontos) u-alaxi tu Raico sum influentsa a dascalui Dimitri al Miladin, sh-deapoea influentsa al revolutsionerlu vãryãrescu Gheorghi Racovschi. Lucurlu-a lui ca dascal u-dutsea tu cãsãbãlu Chilchis deadun cu Dimitri. Deapoea fudzi Arusie, iu sã-nsimnã ti studie cu agiutorlu a Vãrgãrlor tu Ghimnazie di Herson tu anlu 1857, sh-deapoea pi Facultate di istoria shi filologhia di Moscova. Aclo lucra deadun cu alantsãlji studentsã dit Machidunie, shi lucra ca scriitor, traducãtor shi publitsistu.

Tu Arusie u-apurã Constantin al Miladin, cai u-adutsea tu tsircurle pan-slavistitsi shi atmosfera aruseascã. Dzindzif le-alãsã 18 di-anji a banãljei tu Arusie ca oarfãn shi emigrantu. Tu gazeta di Moscova "Dzua" li-publicР memoriile a lui ti fratslor Miladin tu numirli di 17 Brumar pãnã di 1 Andreu 1862 sum numa "Vilishanlu". Tu Moscova ut anlu 1863 u-publicã unica carte cu poezii a lui, cãcum shi tradutsiri dit limbile aruseascã (Pushchin, Ljermontov, Cãnticlu-a ashcheriljei al Igor), ucraineascã (Cobzar, Taras Shevcenco) shi cehã (Manuscrislu di Cralovodvor). Dupu bitisita-a univerzitatiljei lucrã ca profesor ti limba gãrtseascã veacljã tu unã di ghimnaziile di Moscova. Idhyea-ashi lucra tradutsiri shi publitsisticã shi lucra ti fimiridzli aruseshti shi vãryãreshti dit Constantinopoli.

Lucru[alâxire | modificare sursă]

Dzindzif scria cãntits di cai nai ma importantsã sãntu "Boatsea" shi "Pi Pashcile". Scria shi poema "Cãmeashe sãndzãnatã" tsi fu tradusã sh-pi limba armãneascã di partea di Dina Cuvata tu Unia ti culturã-a Armãnjlor dit Machidunie.[2] Poema-aistã inshi tu anlu 1870 tu Braila, Rumãnie. Tu poema sã-zburashce ti tirania a otomanjlor shi bana greao a popului tu Imperia Otomanã. S-mindueashce cã fu scriatã sum influentsa-a poetlui ucrainescu Taras Shevcenco, dupu istora dealihea, iu unã dadã u-purtã tu cãsãbã cãmeashe-a hiljlui a ljei dupu tsi-u vãtãmarã Turtsãlji, shi u-spunea a popului tu uborlu biserichescu.

Bibliografia[alâxire | modificare sursă]

Poeme

  • Cãmeashe sãndzãnatã

Cãntits

  • Boatse
  • Ohãrda
  • Tsãrãpan (Proseac)
  • Plãcãrie - tradutsire
  • Eta
  • Corbu
  • Ti fratlu a mel
  • Cãnticlu nicãntat pãn sone
  • Pãnã la dada vãryãreascã
  • Lucru di poezie
  • Ninga arãulu Avardar
  • Huryeatã
  • Dupu moarte-a N. Ognjanov
  • Europeizmul tu Shumen
  • Ti yrãmbolu a...
  • Biligrad
  • Jileare
  • Boatse-ascumtã
  • Pirister
  • Ãntribare shi-apandase
  • Lãutãgi tu sutsatã
  • Yis
  • Plãcãrie
  • Tu xeane
  • Anjlji tiniri
  • Ti xenlu
  • Veduvã
  • Muabete cu soare
  • Insomnia
  • Pi Pashcile
  • Singurlu ti insunji
  • Cãntic
  • Iho pãn la cãntãtorlu
  • Ti dada-a mea
  • Cãsãbã
  • Anlu não
  • Eshci cãntãtor ninte moartea
  • Dimãndare

Pirmifi

  • Priimnare
  1. Зора Здравева - Райко Жинзифов Животъ и дейностъ, София, 1927 [1]
  2. 'Raico' Jinzifov, Крвава кошуља : (поема) = Cãmeashea sãndzãnatã : (poemã), Scopia, Unia ti culturã-a Armãnjlor dit Machidunii, 2001, ISBN 9989-895-21-X