Hoara Perivoli
Hoara Perivoli
Perivoli (Gãrtseashti: Περιβόλι: Armãneashti: Pirivoli)
Acatsã loc di 137.210km2
Analtsimi di nivelu pisti amari: 1250-1370m
Populatsii: Veara: 4000 di bãnãtori, a Yiarna: 10-20 di bãnãtori
Gheografii
Hoara Pirivoi easti cãnãscutã veaclji hoarã armãneascã cari s-aflã tu Gãrtsii. Cãnãscutlu scriitor Liunida Scrima ari angrãpsitã Monografii ti hoara Pirivoli, carti cari easti editatã la anlu 1997, di parti a Editurãljei Cartea Aromãnã. Tu aestã Monografii ari multi informatsii ti hoara armãneascã Pirivoli shi ahurheashti cu informatsiili ti atsea iu exact s-aflã aestã cãnãscutã hoarã armãneascã.
Tu Pindu, di cãtrã data a unãi lumachi di muntili Ou, munti cari u dispartã Machidunia di Epir, pi analtsimi di 1370 di metri pisti nivelu di amarea, ca unã soi di cuibairu, s-aflã hoara armãneascã Pirivoli, cari easti cãnãscutã nica sum numa: hoara a gionjlor. Hoara s-aflã tu unã padi mãghipsitoarã, anamisa di dau vãljuri: valea a Preftului shi valea Ciuma, di tuti pãrtsã easti ãnvãrligatã cu muntsã shi easti cãnãscutã nica sum numa Mãrgãritarea a Pindului. Di partea di dat a hoarãljei Pirivoli s-aflã muntili Codru, ãnvãrligat cu pãduri di chin shi di muliftu. Aestã hoarã ari shi a ljei bãsearicã Alju Sutira, cari s-aflã pi aestu munti, pi unã padi mushatã, di iu poati s-veadã Pirivolea tutã, ma shi locurli di ãnvãrliga, deadun cu hoara Avdela, manastirili Alju Triada shi Alju Nicola, cum shi muntsãlji Urlic, Calota, Ou, Baitani, Culeu shi Vasilitsa. Di cãndu va s-treacã puntea di Arãulu Albu, s-agiundzi Mademi, dupu 2 km. s-agiundzi la localitatea sum numa Tu Scamni, shi di aclo s-agiundzi Mãndilã. Aoa easti loclu di iu nica s-veadi hoara Pirivoli. Atsea localitati easti cãnãscutã ca loc pãnã iu lji pitritsea atselji cari s-dutsea tu xeani. Multi lãcãrnji s-virsarã pit aesti locuri, ca cu mari dor s-dutsea Armãnjlji tu xeani. Pirivuleanjlji sh-aduc a minti ti cãnticlu a dispãrtsãrlor:
Armãnets cu ghini, muntsãlji a mei,
Sh-tini mushatã hoarã.
Io fug tu diparti, tu xeani lai,
Sh-nu shtiu tsi mi ashteaptã,
Nu shtiu desi va vã ved,
Nu shtiu desi va mi tornu,
Ca suntu greali xeanili,
Ca suntu amplini di fãrmats.
Vini chirolu s-nã dispãrtsãm
Shi jalea nã easti mari
Cum pots s-tsã ascundzã lãcãrnjili,
Cum pots s-tsã ascundzã dorlu mari!
Ma multsã di tinirlji cari fudzirã tu xeani, nu s-turnarã napoi, tu loclu natal, tu hoara Pirivoli, ashi ca tu chirolu di azã, ari multsã Pirivuleats, arãspãndits nu mash pi Peninsula Balcanicã ma shi tu Americhii, tu Australii shi tu alti pãrtsã, pit lumea tutã.
Bana tu hoara Pirivoli
Sinurli a hoarãljei Perivoli s-andãmãsescu cu sinurli a horlor Lavda, Tishtea, Spilj, Turia, Amer, Aminciu, Florlu, Bãiasa, Breazna shi Avdela. Pãnã la anlu 1943, ninti di aspãrdzearea a hoarãljei Pirivoli di parti a Ghermanjlor, casili tu aestã hoarã eara adrati di cheatrã shi anvãliti cu ploci di cheatrã. Ma multi di casili eara pi dau icã trei etajuri, a nai ma multu s-alidzea casa al Nuli Agrucosta, cari avea 4 etajuri. Tu casili avea cãti 4-5 udadz, ãndreapti cu minderuri, ashtirnuti cu sazmi shi dodz, a pisupra eara anvãliti cu flucati albi shi roshi. Pisti eali s-bãga tsãsuti cãpitãnji decorati cu lilici shi cu pulji. Minderurli li ufilisea noaptea ca crivets ti durnjeari, a ampadi ashtirnea chilimuri. Ca decoratsii, pi stizmili Armãnjlji di Pirivoli bãga chilimuri cu calji shi cãpãri. Tu cafi unã casã, uboarãli eara anvãliti chi ploci di chetsãri, shi avea gãrdinj tu cari simina tseapi, prash, fisulji, a avea shi ponj cu meari, gortsã, cireashi, nuts, shi tuti aesti priadutsea hoara Pirivoli s-undzeascã ca unã mari gãrdinã. Di aclo inshi shi pistipsearea ca numa lji si tradzi di la zborlu gãrtsescu “perivolii” tsi scljeamã gãrdinã. Tu hoara Pirivoli ari multi izvuri cu apã aratsi, bunã ti beari, shi ti atsea eara adrati ma multi shopati, ampãrtsãti pit tuts mãhãladz: shopatlu di la Zvornu, Ciona, Brãscã, Chishlu, Minutlu, Bendul, Duca shi shopatlu di Mishuhori, lugursit ca apã mineralã.
Tu hoara avea ma multi sculiuri, bibliotechi shi bãserits, tsi zburashti ca easti zbor ti mari shi avutã hoarã armãneascã. La anlu 1943, Ghermanjlji intrarã tu hoara, u surparã shi u arsirã ãntreagã, ashi ca nu armasi amproastã nitsi unã casã. Di 9-li bãserits armasi mash bãsearica Alju Ghiorghi, ma aestu lucru s-featsi mash di ispeti ca atselji cari avea dimãndatã aspãrdzearea, eara ciudusits di mushuteatsa a bãsearicãljei shi ashitsi u alãsarã ni aspartã. Azã bãsearica Alju Ghiorghi easti unã di naima veclili bãserits di anvãrliga, easti adratã di cheatrã, ca bãseritsli bizantini.
Istorii
Ti hoara Pirivoli noari cãrtsã tu cari scrie cãt easti veaclji. Protili informatsii ti aestã hoarã dateadzã ninti di eta XIII. S-pistipseashti ca hoara Pirivoli easti adratã di ma multi hori: Bitultsi, Mura, Cãlivi, Baitani, Cãritsa, Bãnitsa shi Fraga. Cãnãscutlu scriitor ghermanescu Gustav Vaigand, cari li ari vizitatã malju dzã tuti hori armãneshtsã, ti bãnãtorlji a hoarãljei Pirivoli dzãtsi ca atselji oaminj suntu oaminj cãlits, cari sh-trec bunã banã cu tsãneari oi. Vaigand nica dzãtsi ca cu scupo s-aibã ma mari pashuni, Armãnjlji asparsirã ma multi njits hori dit muntsãlji di ãnvãrliga, featsirã multu mari comunitati cari eara multu vãrtoasã, multu sãnãtoasã. A profesorlu Teodor Capidan ti Armãnjlji di Pirivoli scrii ca suntu oaminj mushats, daileanj shi nai ma mãri gionj cari nu avea fricã di tsiva. Ti hoara armãneascã Pirivoli, au scriatã shi altsã oaminj di shtintsã, ma tuts suntu cu unã mindueari: ca atsea eara unã mari shi avutã hoarã, tu cari bãna Armãnj, a a lor limbã eara limba armãneascã.