Sari la conținut

Recomandari 1333

Di Wikipedia, Entsiclopedia liberã

RECOMANDARI 1333

ADUNAREA PARLAMENTARÃ A CONSILIULUI ALI EUROPA

Recomãndarea / Dimãndarea 1333 (1997) ti limba shi cultura a Armãnjlor

l.        Adunarea easti paraacãtsatã di situatsia criticã a limbãljei shi a culturãljei a Armãnjlor, cari suntu di pisti doau njlji di anj tu Peninsula Balcanicã.

2.       Cãndu shtim ca ma multu di 500,000 di oaminj u zbura limba armãneascã tu ahurhita a secolui XX, azã armasirã aproapea giumitati arãspãndits pit Arbinishii, Vãrgãrii, Gãrtsii, R.Machidunia, Sãrbia, (tuti aesti stati - a lor patridi), cum shi tru Romãnii, Ghermanii, Statili Uniti ali America shi Australia. Ma multsã di elji, suntu oaminj tricuts. Armãneasca, ca limbã minoritarã, poati s-chearã.

3.       S-lo tu shteari ti importantsa a problemãljei, cu lãrdzearea a colaborariljei culturalã anamisea di Statili dit Balcanlu, patrida a limbãljei armãneascã.

4.       Taxiratea a culturãljei a Armãnjlor easti unã soi cu atsea a multilor culturi dit Europa, chiruti icã suntu pi cali ta s-chearã. Ma eara, stabilitatea a continentului a nostru, nica ma multu a reghionlu pi Balcanlu tut, dipendã di apruchearea a unui sistem pluralistic a valorlor culturali.

5.       Armãnjlji nu au cãftãri polititsi, ma caftã mashi s-hibã agiutats ta-s u ascapã limba shi cultura a lor, cã chirearea s-pari sigurã macã institutsiili europeni, shi nica ma multu Consiliu ali Europa nu lã-u da aestu agiutor.

6.       Adunarea, nica unã oarã, li adutsi aminti documentili tsi li ari aprucheatã-votatã ãn ligãturã cu aesti problemi, cum suntu: Recomãndarea 928 (1981) tu cari s-zburashti ti problemili ti educatsii shi culturã, initsiati di limbili minoritari shi di dialectili dit Europa, Recomãndarea 1283 (1996) tsi zburashti ti istoria shi ãnvitsarea a istoriiljei tu Europa shi Recomandarea 1291 (1996) tsi zburashti ti cultura a Uvreilor.

7.       Tu aestu di ma nãpoi textu eara zborlu, sum patronat a Consiliulu ali Europa, s-adarã unã "Laboratorii a minoritãtsloru etnitsi arãspãnditi" cari va s-aibã obligatsii s-da initsiativã ti apurari a culturilor minoritari icã adutseari aminti ti eali, s-facã ancheti cu persoanili tsi nica li zburãscu limbili minoritari, s-li ãnregistreadzã, s-adunã shi s-li afireascã Monumentili inshiti di aesti culturi shi elementili cari mãrturisescu ti limba shi folclorlu a lor, s-li publicã documentili fundamentali shi s-garanteadzã Leghislativã, cari va li apurã culturili minoritari di discriminari icã di chireari.

8.      Adunarea lji recomãndã a Comitetlui a Minishtsãrlor:

i.        S-ancurajeadzã statili dit Balcan iu bãneadzã Armãnjlji s-u ãnseamnã, s-u ratificã shi s-u bagã tu practicã Carta Europeanã a Limbilor Regionali icã Minoritari shi s-li cãliseascã s-lã da sustsãniri a Armãnjlor, shi atsea tu aesti domeni:

a. Educatsii pi a lor limbã di dadã;

b. Dgheavãsi pi armãneashti tu bãseritsli a lor;

c. Fimiridz, revisti, emisii pi Radio shi Televizii pi armãneashti;

d. Sustsãniri a sutsãtslor culturali.

ii.       S-li cãliseascã alanti stati membri s-da sustsãniri ti limba armãneascã, ca exemplu cu fundari Catedri Universitari ti aestã limbã shi cu distributsii a nai ma interesantilor lucrãri di cultura armãneascã pit Europa tutã, cum suntu tradutsiri, antologhii, cursuri, expozitsii icã piesi di teatru;

iii.      S-da Bursi ti artishtsã, scriitori, cercetãtori, studentsã, Armãnj dit tuti Stati Balcanitsi, ta-s poatã s-lucreadzã shi s-facã lucri buni, cu hãiri ti limba shi cultura armãneascã;

iv.      S-dimãndã a Consiliului ti colaborari culturalã, s-determineadzã unã bunã coordinari a activitãtslor a Tsentrilor Academiceani armãneshtsã dit Europa tutã;

v.       S- pitreacã apel pãnã la Minishtsrãlji ti educatsii a Statilor – membri s-u bagã istoria shi cultura armãneascã tu cãrtsãli di Istoria europeanã;

vi.      S-caftã colaborari cum shi partneritati cu Organizatsii, Fundatsii shi alti Institutsii cari au interes di sectorlu privat, s-li implementeadzã tuti aesti Recomãndãri;

vii.     S-adunã gãile ti cultura armãneascã tu spiritlu a Recomãndariljei 1291 (1996), ãn ligãturã cu "Laboratorlia a Minoritãtsilor Etnitsi arãspãnditi".

ÃNDREPTURLI A ARMÃNJLOR SHI “RECOMÃNDAREA 1333"

Armãnjlji ca un popul autohton pi Balcan ti prota oarã eara pricãnãscuts ca popul ahorghea pi 23 di mai, anlu 1905 di sultanlu ãnturtsescu Abdul Hamid a-doiljea. Ma shi pi ninga atsea, mari parti di ãndrepturli fundamentali di atsel chiro nu s-realizarã tu praxã, ma armasirã scriati mash pi carti.

Tu ma naua istorii, nai ma importantul documentu cu cari s-pricãnoscu Armãnjlji ca popul ahorghea shi cu cari suntu garantati andrepturli fundamentali, tsivili, easti documentul “Recomãndari 1333”, aprucheat pi 24 di cirishar anlu 1997 di partea a Consiliului ali Europa. Atsea dzuã va-s armãnã scriatã tu istoria armãneascã ca dzuã di redishtiptari natsionalã ti cari Armãnjlji lipseashti s-alumtã, s-nu armãnã scriatã mash pi carti.

Dupu trei anj di greau alumtari, ãn cap cu Uniunea ti limba shi cultura a Armãnjlor dit Fraiburg shi mãrlji patriots armãneshtã Vasile Barba  shi Ianco Perifan cum shi cu agiutorlu di multi alti sutsãts armãneshtsã dit lumea tutã, cum shi cu agiutor a domnului Luis Maria de Puci, deputat tu Adunarea parlamentarã a Consiliului ali Europa, pi 24 di ciãrshar anlu 1997, armãnamea lu amintã Nomlu european cu cari lã si toarnã tuti andrepturi fundamentali.

Tu aestu documentu scrii cã: “limba shi cultura armãneascã easti unã soi cu atsea a ma multilor culturi dit Europa cari suntu pi cali s-chearã shi cã Armãnjlji caftã mash agiutor ta-s u ascapã a-lor limbã di dadã. Documentul ari 8 articuli ashi cã tu articulu 8 pi aradã scrii cã: statili dit Balcanlu tut, iu bãneadzã Armãnjlji, lipseashti s-lã da sustsãniri a Armãnjlor ti ãnvitsari pi a lor limbã di dadã, liturghii pi armãneashti tu a lor bãserits, dzuari, revisti, emisii pi radio shi televizia pi armãneashti, cum shi sustsãneari a sutsãtslor culturali armãneshtsã.

Praxa spuni ca RM ca stat democratic s-dusi nai ma largu tu garantari shi realizari tu praxã a ãndrepturlor a Armãnjlor, shi nica ma multu cã vãrã di atsaeali ãndrepturi suntu realizati ninti apruchearea a Documentului “Recomãndari 1333”, cum suntu emisiili pi armãneashti pi televizii shi radio, editari cãrtsã, revisti, ãnvitsarea facultativã pi limba armãneascã cari tu RM ahurhi anlu 1995, a tora s-ãnveatsã ca examen optsional shi alti andrepturi fundamentali. Ti atsea ocli a tutlor stati tu cari bãneadzã ma mari contsentratsii di Armãnj, lipseashti s-hibã shtsãti cãtrã Republica Machidunia, ca bun exemplu ti atsea cum lipseashti s-tinjiseascã shi s-garanteadzã ãndrepturli fundamentali a cafi unui om.