PASHTI
PASHTI
[alâxire | modificare sursă]Armãnjlji suntu cãnãscuts ca popul cari li tinjiseashti adetsli crishtineshtsã. Ti cafi unã sãrbãtoari adarã adets dupu cari s-aleg di alanti milets. Unã di atseali sãrbãtori easti shi Pashtili cãndu traditsional maninti, tuts s-alãxea tu nali stranji. Dupu calendarlu ortodoxu, lunea ninti Pashtili, ahurheashti marea stãmãnã cari easti stãmãna di nai ma mãrlji pidimadz a Hristolui, stãmãna dit soni di bana a lui, shi shaptili dzãli dit soni di tsãnearea a Preasinjlor.
Protili trei dzãli di marea stãmãnã s-chischinipsea casili. Muljerli li nãscãrsea casili, li la stranjili shi li dipisea tuti alanti lucri din casã. Ti Pashti casa lipsea s-anghiliceascã. Cafi unã nicuchirã Armãnã lu chischinipsea cafi un choshcu di casa ti aestã mari sãrbãtoari. Chischinipsearea di primveara shi ti Pashtili s-adra ti sãnãtati.
Tu atseali trei dzãli, pãrintsãlji a ficiorlor la ancupãra sandali, paputsã, fustãnj, cãmeshi, a fumeljli s-hãrsea multu ca eara alãxits tu nali shi mushati stranji. Ninti Pashtili, Armãnjlji nanaparti li alãsa tuti arali, pidimadzlji tuts di cafi dzuã, tuti cripãri tsi li avea cafi un di elji, shi cu suflitili chischin u ashtipta aestã mari sãrbãtoari crishtineascã – Pashtili.
Cãndu s-dutsea la bãsearica, Armãnjlji tãtsea, nu zbura, avea tinjii cãtrã bãsearica, u spunea atsea tsi u avea tu yinimã, spunea plãcãrii cãtrã Dumidzã, ti fumeili, ti sãnãtati, ti casa shi ashi ma anclo. Ma ninti la bãsearica s-dutsea tuts, taifa tutã, familia tutã, di la njic pãnã la nai ma aushlu.
Njercurea, ninti Pashtili, acatsã aloatlu ti anlu tut, a dixeara s-ãndridzea buieili ti oauli. Simbol ti Pashtili suntu oauli, cari s-ambupsescu gioia mari. Di njercurea seara, tu un vas s-bãga biuiau shi un ou, cari lipsea s-shedã noaptea tutã.
Gioi mari, tu hãryii, ninti ta s-apirã, s-ãmbupsea oauli. Tahinima, nicuchira lu loa oulu, lu ambupsea, shi prota lu bãga la firida iu da Soarli, a di aclo lu dutsea la Icoana, ca atsel ou eara ti Dumidzã. Dupu atsea s-ambupsea shi alanti oau shi tut atsea lipsea s-dipiseascã ninti s-apirã Soarli. S-pistipseashti ca atsel ou, cara s-nu lu veadã Soarli, noari s-aspargã anlu tut. Ma ninti oauli s-ãmbupsea mash tu aroshi buiau, ma tora oauli ti Pashtili s-ãmbupsescu tu ma multi buiei. S-pistipsea ca oulu tsi s-bãga la Icoana, armãnea sãnãtos anlu tut, pãnã alantu Pashti, shi nu s-aspardzea. Dupu un an, cãndu va s-lipsea s-ambupseascã nãu ou, vecljul ou vãrã lu arca tu apã, vãrã sãpa guvã tu ubor shi aclo lu angrupa. Tu vãrã locuri, Armãnjlji, dzua di Pashtili, ninti s-mulgã oili, aestu ou lu angrupa tu strunga shi pisti el tritsea oili.
Gioia ninti Pashtili easti marea gioi shi easti semnu ti ahurhearea a pidimadzlor a Hristolui shi atsea easti dzua cãndu easti giudicat pi moarti dupu pridarea di partea al Yiuda. Atsea dzuã, tahinima, ahorghea ritual s-adra shi cu ficiorlji, cari cãndu s-dishtipta, lji la tu fatsã shi cu oulu arosh di la Icona, lji undzea tu fatsã ti sãnãtati, arusheatsã shi mushuteatsã. Cu atsel arosh ou s-tritsea pisti fatsa, frãmtea shi grunjlu, s-adra crutsi a fumeljlor, shi s-dzãtsea: arosh, albu, sãnãtos shi tu banã. Tu vãrã locuri s-dzãtsea: “Ou arosh, fatsã aroshi, ou arosh, ca cheatrã sãnãtos”, shi “Ghinivinish ou arosh, sãnãtos ca cheatrã mi aflash, sãnãtos ca cheatrã s-mi alashi”. Ti Gioia-tsea Mari, ninti Pashtili, Armãnjlji crishtinj, la bãsearica dutsea un ou chindisit, tsi lipsea s-hibã adrat tu atsea dzuã, a oulu lipsea s-hibã di unã lai gãljinã. Stãmãna marea easti atsea cãndu eara nai ma mãrli patimati a Hristolui.
Ti atsea s-adra multi arãdz, a tu prota aradã eara plãcãriili cãtrã Dumidzã shi dgheavasea la bãseritsli. Gioia dixeara, ninti Pashtili, s-dutsi la bãsearica iu s-dghivãsescu 12 di Vanghelji. Tu shasili di Vanghalji lu scot Hristolu ta s-lu ãncrãfãseascã. Dupu dipisearea a dgheavãsiljei, cafi un s-dutsi acasã. Di Gioia tsa Mari shi tuti alanti gioi pãnã dzua di Alju Analipsi, muljerli Armãni nu bãga caldarea pi foc, nafoarã nu tindea stranji albi, ta s-nu cadã grãndinã, nu bãtea cu mailu cu pistusini ca ashi va s-apura di bumbunidzari. Di cãndu va s-apira, didea Soarli shi muljerli Armãni, nafoarã ascutea iambuli aroshi. La Armãnjlji avea unã traditsii, ti Gioia tsa Mari s-tundã niheam oili, ahãt cãt ti ghini, cãt ti adeti. S-tãljea cãti ãndau hiri di lãnã di cafi unã oai ahorghea. Prindu Pashtili, ta s-poatã ma lishor s-li mulgã oili, Armãnjlji lji curma njeljli di oi shi dimneatsa, dzua di Pashti li muldzea. Tu dzua di Pashti, dupu multi dzãli marsini, s-purinta.
Vinirea mari, di tahina, nicuchirili tindea chilimi aroshi pit firidã, aroshi ca sãndza a Hristolui, shi adra pãni cu shapti aloati, s-dutsea la bãsearica shi nu s-purinta. Oaminjlji s-alãxea tu nali stranji shi eara s-dutsea la bãsearicã. A fumeljlor lã li didea nalili stranji ti Pashtili shi atsea eara harau fãrã mardzinã ti tuti feati shi ti tuts ficiori. Inshea ta s-priimna tu nalili shi mushati stranji, fustãnj, paputsã.
Vinirea mari easti dzua cãndu Hristolu eara tes shi ãncrãfãsit. Aestã dzuã s-lugurseashti ti nai ma greauã sãrbãtoari tu anlu tut. Vinirea mari s-tsãn Preasini fãrã untulemnu. Vãrã di oaminjlji nu mãcã tsiva dzua tutã pãnã antunicat shi bea mash apã. Dzua di vinirea mari nu s-lucreadzã tsiva shi s-jileashti ti hiljlu al Dumidzã. Tu bãseritsli s-bagã masã chindisitã cari u simbolizeadzã groapa a Hristolui, a easti anvãlitã cu savan – cu cari s-anvãlea svinduchea a Hristolui.
Pi aestã dzuã ambistimenjlji s-duc la bãsearicã shi dupu dipisearea a slubãljei bagã ou arosh, vãrã pãrã shi lilici pi savanlu, u bashi crutsea shi trec pi sum pitafil, s-plãcãrsescu ti sãnãtati, irinji shi ghineatsã tu bana a lor. Tritsearea sum pitafilu u simbolizeadzã moartea shi ãnljearea a Hristolui. S-pistipseashti ca atsel cari treatsi sum pitafil intrã ca om cu amãrtiuri, a cãndu iasi di alantã parti, iasi ca nãu om, chischinipsit di tuti amãrtiuri. Vinirea dupu prãndzu, s-dghivãseashti cãntarea bãsearicheascã a Hristolui tu cari suntu bãgati trei statii spetsiali cãti 70-80 di stihuri, pit cari s-spuni bana shi opera a Hristolui. Atsea seara easti mari shi greauã sãrbãtoari. Atumtsea ari mari slujbã. Hristolu lu shutsã trei ori tu ubor, anvãrliga di bãsearica shi dupu atsea lu angroapã. Scljeama vinir seara Hristolu easti angrupat, shi vinirea shi sãmbãtã suntu dzãli di jali. Noari cãntitsi, noari muzicã, cambanjli nu bat, s-avdi mash toca, tsi scljeama ca s-ciucuteashti mash pi crutsea di lemnu, a tuts preftsã suntu tu lai stranji di jali cãtrã Hristolu. Vinirea mari suntu nai ma grealili Preasini, shi ari oaminj cari nu mãca nitsi biea apã dzua tutã. Dixeara s-mãca mash anafora.
Sãmbãtã di tahinа, ninti Pashtili, cafi unã nicuchirã Armãnã s-ascula agonjea tahinima shi adra prãndzu ti dauli dzãli, ashi ca s-adra multi gheli, multi mãcãri. Prota s-adra supã di matsãli, cucuruzã cari s-adra ashitsi tsi groslu mats s-umplea cu yianomatli: niheam dinjicati sãptsãri matsã, niheam carni, pãnticlu lu bilea, lu chischinipsea shi lu dinjica, bãga hicati, plãmunj, niheam cumats di burets, virdzãturi shi pipirnits. Tu vãrã reghioni tu Machidunia di Ascapitat icã ma exact Armãnjlji di Crushuva, cucuruza u andridzea ashitsi tsi prota tuti matsãli shi pãnticlu di njel li la ghini. Pãnticlu lu tãljea pi bucãts ca lenti shi dupu atsea matsãli li ampiltea deadun cu lentili di pãnticlu. Ashitsi ampiltiti s-hirbea tu un vas iu s-bãga shi cumãts di albu shi di lai hicat. Di cãndu va s-hirbea, s-bãga tu tãvã, a tu ahorghea vas s-bãga ligdã cari s-tsãgãrsea, shi s-bãga alji, pipiritsã tsi ardi, ayazmã, magdanos, aroshi chiper, sari shi tut atsea prota s-tsãgãrsea niheam, a dupu atsea s-turna tu tãvã, s-mintea cu dzama di cucuruza shi s-bãga tu cireap. Ti aestã sãrbãtoari Armãnjlji fridzea njel icã s-adra ghelã di njel, carni di yitsãl, friptã carni cu campiri icã mash friptã carni, cari cum vrea. Ti Pashti, Armãnjlji nu fridzea njel pi sulã, ma atsea dzuã njellu s-fridzea tu tãvã. S-adra cãti 3-4 gheli, salatã, arãchii, yin, scljeama sinia ti Pashtili totna eara avutã cu mãcari.
Sãmbãtã dixeara, iuva cãtã la sãhatea 10.00 Armãnjlji s-dutsea la bãsearicã cu apreasi tseri. Traditsia eara s-aprindã albi tseri cari s-aprindea ti cama mãrli shi cama importantili sãrbãtori. Noaptea s-dutsea la bãsearicã shi s-purta ou arosh. Tu njeadzã noapti, cãmbãnjli u ãnseamnã yinearea a Pashtili shi ambistimenjlji sh-dzãc anamisa di elji: “Hristolu ãnlje-dealihea ãnlje”! “Hristolu anastasi - dealihea anastasi”! “Hristostanesti”! Dupu atsea li frãngu oauli cu urãri ti tihi shi ti sãnãtati. Cãndu dipiseashti cãntarea bãsericheascã, ahurheashti cumnicãtura ti atselji ambistimenj cari li tsãnurã tuti Preasinj. Oauli s-frãngu shi s-tsãni dgheavasi cu tsi s-aspuni ca Hristolu Anlje-Anastasi. Usha di bãsearica easti ancljisã. Preftsãlji tsãn dgheavasi shi asunã pi ushi. Di nuntru, altu lji da apandasi. Atsea s-adarã trei ori shi a treia oarã usha s-dishclidi shi s-aspuni ca Hristolu Anlje. Atsea easti unã mari harau! Tuts intrã tu bãsearica, li frãngu oauli, s-aprindu tseri shi dupu shcurtu chiro iara ahurheashti mari dgheavasi. Dupu njeadzã noapti, iuva la sãhatea 1.00 oaminjlji cu tserli apreasi tu mãnã s-toarnã acasã, tsi easti semnu ti rãspãndarea a lunjinãljei a Hristolui cari pute nu s-astindzi. Tseara s-dutsi acasã, cu ea s-aprindi cãndila shi u bãga pi la Icoana. Ashitsi Hristolu intrã tu cafi unã casã. S-pistipsea ca cari va s-agiundzea pãnã acasã cu apreasã tsearã, va s-aibã nai ma multu tihi tu atsel an, a tu a lui casa va s-aibã nai ma mari bericheti. Cãndu agiundzea acasã, u bãga sofra shi li andridzea siniili. Pashtili easti sãrbãtoari di mari importantsã ca la da umuti a tutulor ambistimenj ca mãrtiurli a lor va s-hibã ljirtati.
Dumãnicã, dzua di Pashtili, easti nai ma marea sãrbãtoari crishtineascã. Tuts s-toarnã di la bãsearica, shi fumeljli shi cama tricutslji, s-adunã acasã, gustã cãti niheam ta s-bagã tsiva ãn gurã, a dupu atsea s-ãndreadzi prãndzul shi atsea easti dealihea mari harau ti familia tutã. Nica di tahinima, casa lipsea s-hibã ãndreaptã, ca va s-yinã oaspits pi café shi ti atsea casa lipseashti s-hibã spãstritã, ãndreaptã. Cafi unã casã lipseashti s-hibã ghini chischinipsitã shi chindisitã ca ti sãrbãtoari. Membrilji a familiilor, nai ma multu njitsli fumelj s-alãxea tu nali stranji cari u simbolizeadzã naua banã shi ãnljearea a Hristolui. Un cu alantu, tuts sh-frãngu oau, shi s-pistipseashti ca atsel cari va s-amintã, va s-aibã sãnãtati anlu tut. Ti Pashtili oaminjlji s-duc la soia ti urari a sãrbãtoariljei shi lã duc oauã aroshi. Prãndzul ti pashtili easti bun, avut. Totna ari shi carni di njel. Njelu easti simbol ti Pashtili, u simbolizeadzã fronimeatsa shi isihia a Hristolui cum shi chischineatsa a lui. Tu multi familii, traditsional s-mãcã mãcãri di njel, cucuruzã, hicati shi njel friptu, shi atsea prota dzuã dupu patrudzãtsli di dzãli di tsãnearea a Preasinjlor. Tinirlji s-duc la pãrintsãlji shi papãnjlji s-lã oarã Pashtili, a alantã dzuã, scljeama dzua dupu Pashtili s-duc la nunlu, s-da oauã shi atsea cats oaminj ari tu familia, ahãti oauã s-duc, ma la Armãnjlji avea traditsii, totna s-bagã shi nica un ou ma multu. Di cãndu va s-turna di la nunlu, cafi un s-dutsea oaspi la atselji tsi la suntu nai ma aproapea, la soia, la vitsinjlji, a ti prãndzu cafi un s-turna acasã.
Tu niscãnti hori armãneshtsã avea adeti cãnãscutã sum numa “Luna al Pashtili”. Cãndu eara prota Lunã amplinã dupu Pashti, taifa tutã inshea shi u plãcãrsea Luna ti sãnãtati shi ti ghinetasã tu casã. Dada cu unã criveai di pãni tu mãnã, unã scafã cu yin, shi unã cu apã tãcutã (apã tsi u adutsea di la fãntãna fãrã ta s-zburascã), shi linguri ahãnti, cãts oaminj avea tu casã, dzãtsea: “Ghini vinish Luna a Pashtili, io ca tini sh-tini ca mini, barba a ta pãnã di cheptu, barba a mea pãnã di padi. Cãt arinã ari ãnpadi, tuts pãradz tu punga al tati”.
Ti plãcãrsearea a Lunãljei, Armãnjlji avea shi ahorghea cãntits cum suntu:
Lunã nauã
“Lunã nauã, Lunã nauã,
Dã-nj cameashi nauã,
s-tsã dau patru oauã,
s-tsã li badz tu mãnicã,
s-tsã li mats dumãnicã.
Dumãnicã alantã
featili s-cumãnicã
ficiorlji s-dispãnticã.
S-tsã li badz tu trastu,
ta s-li mats ti Pashti,
s-li badz tu tãpsii,
s-li ai ti Stã Mãrii.
Pashtili hãrios
“Cãndu va s-yinã Pashtili?
-Mãni, pãimãni,
alantã dumãnicã,
featili s-cumãnicã,
аfendi da toacã
prifteasa s-ãnclinã,
cu pescul tu farina.
Astara veardzã heartã,
pãimãni oauã aroshi.
PASHTI CU SÃNÃTATI!
Ti traditsia ti ambupseari oau ti Pashti ari ma multi leghendi. Unã dzãtsi ca cãndu Hristolu eara ancrãfãsit pi crutsi, vini unã gãyinã, oauã un ou, shi cum chica sãndza a Hristolui, ashitsi lu ambupsi oulu arosh. Altã dzãtsi ca ehtsãrlji a Hristolui amina cu oauã pi el cãndu eara ancrãfãsit pi crutsi, ma cum didea pi el, oauli s-adra aroshi. Ari sh-unã leghendã cari spuni ca Maria Magdalena la dusi oauã a ehtsãrlor ta s-lji plãcãrseascã s-nu lu pidipseascã, ma cum plãndzea, lãcãrnjili cãdea pi oauli shi la adra chipiti aroshi. Ma ari nica unã cari spuni ca Maria Magdalena s-dusi la Imperatorlu Tiberii shi lji dusi ou arosh, sh-cu zboarãli Hristostanesti lji spusi a Imperatorlui ca Hristolu Anastasi.
Adeti crishtineascã easti la cafi unã mãcari, ninti di mãcari, s-cãftãm un agiutor di Dumidzã, s-nã fãtsem crutsea, a cara s-putem shi s-u spunem plãcãria Dumneascã, Tatãl a nostu, cari s-aspuni pisti tut. Plãcãria Tatãl a nostru poati s-aspunã shi ti gustari, ti prãndzu shi ti tsina, ma s-spuni shi ti sãrbãtorli. Scljeama nu easti alatusi. Adeti crishtineascã easti plãcãria Tatãl a nostru s-aspunã shi ninti di durnjeari. Cu atsea lji greashti al Dumidzã s-lu aveaglji noaptea cãndu doarmi.
Plãcãrii pi armãneashti – Tatãl a nostu
[alâxire | modificare sursă]Armãnjlji suntu cãnãscuts ca popul ortodoxu, crishtinescu, popul cari ari mari pisti shi adarã adets ahorghea ti sãrbãtorli crishtineshtsã. Di atsea ispeti multi ori, tu situatsii diferenti, spun shi plãcãrii diferenti, ma nai ma cãnãscutã easti plãcãria cari u spunea ninti gustarea, prãndzul, tsina, ninti s-bagã s-doarmã, ma shi ti sãrbãtorli. Scljeama aestã easti nai ma cãnãscuta plãcãrii armãneascã:
Tatãl a nostru cari eshtsã ãn tser, s-ayiseascã numa a ta, s-yinã amirãriljea a ta, s-facã vrearea a ta, cum ãn tser, ashi sh-pisti loc. Pãnea a noastrã atsea di tu dzãlili dã-nã u a nau azã, shi ljeartã nã a nau alatusirli a noasti, ashi cum sh-noi ljirtãm a alutusitorlor a noshtsã shi nu nã du tu pirazmo, ma ascapã nã di atsel arãu. Ca a ta easti amirãriljea shi putearea shi mãriljea a tatului shi a hiljlui shi a sãmtului duh, tora, totna shi ti eta a etilor. AMIN!